Lupta, septembrie 1893 (Anul 10, nr. 2091-2114)

1893-09-26 / nr. 2111

ANUL X.­­ No. 2111 AROHAMENTEI IN ȚARĂ Un an..................................................... Șease luni................................................ Trei luni.................................................... Pentru învățători pe un an................... IN STREINETATE Un an..................................................... Șease luni ..................................................... Trei luni..................................................... Humorul 15 Bani Redacția s Pasagiul Român Ho. 2 40 Id SO „ 10 „ 30 , 50 25 15 EGItlA A OfcnA DUMINICA 26 SEPTEMBRIE 1893. AHUHCIURI ■ Pe pagina III, 30 litere, corp 7| » » _ IV „ „ Inaerte si reclame , „ Pentru ammciari a se adresa Administraţia ZiarsaSwI tin numSr ved­eiu 50 bani Administraţia i o­­­ul Român Ho. 2 Organ Democrat - Radical REFORME Printre multe legi ridicole votate de Camerile conservatoare, trebue să notăm dispoziţia din legea instruc­ţiune!, care obligă pe streini să plă­tească instrucţiunea pe care copii lor o primesc în şcolile Statului. Este interesant de constatat, cum oamenii puţin inteligenţi nu ating nici­odată scopul urmărit cu patimă şi rea-voinţă. Acesta e i cazul cu dispo­­ziţiunea semnalată. Curentul care a dat naştere acestei legi este cunoscutul curent şovinist, strimt, egoist, lipsit de vederi largi şi pornit, cu rost şi fără rost, în con­tra streinilor. Ura în contra streinilor de ori­ce neam, ura în contra gre­cilor, evreilor, ungurilor, nemţilor etc. a luat proporţiuni îngrijitoare la noi. O pătură a naţiunei româneşti a căzut într’o xenofobie periculoasă, tot ce nu e român e privit ca fiinţe netrebnice şi vrăjmaşe Statului, tot ce e strein trebue persecutat şi su­primat, înţelegem, mai la urmă, ura legi­timă împotriva unui neam duşman politiceşte, ura în contra unui strein rival, dar în ura în potriva tuturor străinilor fără deosebire, este un sen­timent patologic. De aci a pornit curentul în parlament. Trebue să fie foarte scăzut nivelul intelectual al parlamentarilor noştrii, pentru ca patimile cele mai ordinare ale mulţimei să găsească un atît de puternic ecou intr’ensul. Intr’altfel, oamenii inteligenţi ştimi române fi­deli şi dorinţelor naţionale şi adevă­rului şi propriei lor demnităţi. Dar care a fost scopul legiuitorilor şi care resultatul ? Scopul adevărat a fost să şicaneze pe streini, să le pună piedici, să-i silească a cheltui pentru instrucţiunea copiilor lor. Sco­pul mărturisit a fost altul: «Streinii s’au înmulţit grozav în România, susţin şoviniştii, copiii lor au invadat şcoalele Statului, iar copiii românilor rămân sistematic pe din afară». Resultatul acestei legi va fi: co­piii streinilor cu dare de mână vor părăsi şcolile Statului şi vor frecventa şcolile lor naţionale. Din cauza marii afluenţe de copii, şcolile diferitelor naţionalităţi şi confesiuni se vor în­mulţi şi vor prospera. Această în­mulţire şi prosperare va avea o altă consecinţă funestă : streinii crescuţi şi instruiţi în şcoalele naţionale, de­parte de ori­ce amestec cu Românii, departe de şcoalele româneşti, vor rămâne tot streini. Asimilarea lor va fi imposibilă, iar în mijlocul Statului român se va înmulţi, va propăşi şi se va împuternici, un element strein considerabil, un bloc de granit com­pus de astă-dată nu numai din evrei, dar din toate naţionalităţile prigonite şi ostile. Cu chipul acesta şoviniştii vor fi adus un mare serviciu şi ţărei şi causei lor. In loc de a suprima pe streini, legea conservatoare îi va deo­sebi şi mai mult de elementul ro­mânesc şi, în loc de prieteni, nu vom întălni în toţi aceştia de­cât duşmani sau rău-voitori. Nu mai vorbim de­cât neajuns face streinilor săraci prohibiţiunea din lege. Sunt în ţara aceasta o mul­ţime de germani, austriaci etc. pe ju­mătate românizaţi şi ai cărora copii frecventează şcolile noastre publice. Aceştia ar fi fost cu desăvârşire asi­milaţi, ar fi fost români. Ei bine, legea domnilor conservatori îi alungă din şcoli — căci oameni­ săraci n’au de unde plăti taxele—şi în loc să avem atâţea români cu ştiinţă de carte, va trebui suportăm multă vreme o popu­­laţiune streină, ignorantă şi duşmană. Iată cari sunt isprăvile politicia­­nilor cu capetele seci, cari judecă despre afacerile publice ca despre o operațiune de tejghea. D­I­N AFARA FRANŢA In Siam Paris, 6 Octombre. — „Agenţia Havas“ află din Bangkok că d. Le Myre de Villers a fost primit de regele Siamului în audienţă de concediu. El a adresat, când a eşit din audienţă, o telegramă d-lui Carnot pentru a-­i exprima sentimentele de cordială ami­ciţie a Regelui, care a asigurat pe repre­­sentantul Franţii că interesele poporului siamez cer ca tratatul să fie cu scrupulosi­­tate executat. AGENŢI PROVOCATORI Paris, 6 Octombre.—Un articol al d-lui Magnard în­­Figaro“ se îndoeşte de adevă­rul ştirilor oare­căror ziare că nişte agenţi provocatori vor veni la Paris cu ocasiunea serbărilor în onoarea marinarilor ruşi.—Ei sfătueşte pe francezi să se mărginească în propriul lor entusiasm şi în nervii lor. CONVERSIUNEA RENTEI Paris, 6 Octombre —După „L’Autorité“ proectul de conversiune a rentei 4'/s % este supus în acest moment la parchetul agen­ţilor de schimb. AGITATORII ŞI GREVIŞTII Lens, 6 Octombre.—D. Thurot, redactor la „Petite Republique“, organ socialist, a fost arestat pentru că a pronunţat la Me­­ricourt un discurs de excitare. Deputatul Baudin a fost împiedicat de a face la Drocourt o conferinţă de agitare. O vie emoţiune domneşte în districtul grevei, din această causă. In basinul Pas-de-Calais greviştii au re­început patrulele pentru a împiedica lucrul. Ei au dărâmat casa cârciumarului la care se intruneau lucrătorii ne­grevişti. Jandar­mii ’l-au împrăştiat. S’au făcut două ares­tări. GERMANIA Prinţul de Bismarck Hamburg, 6 Octombre.—„Hamburger Co­­respondenz* află din sorginte sigură că Prin­ţul de Bismarck va sosi mâine seară la 11 la Friedrichsruhe prin tren special. CAMERA BAVAREZĂ ȘI TRONUL Munich, 6 Octombre.—Camera a respins propunerea de a răspunde la discursul tro­nului prin o adresă. REVOLUȚIA DIN BRASILIA New-York, 6 Octombre.—După Herlad, bombardarea lui Rio a ţinut ori toată ziua. Soldații lui Peixoto asasinează, atacă pe oamenii notabili ai partidului Mello. Mi­nistrul Angliei a invitat pe supuşii englezi să părăsească oraşul, căci flota a anunţat că va continua cu bombardarea. Consternaţiu­­nea domneşte în oraş. Comerţul e paralisat. SPANIA Condamnatul Pallas Madrid, 6 Octombrie. — Regina a res­pins recursul de graţie al lui Pallas. El va fi împuşcat mâine. Barcelona 6 Octombre. — Pallas a fost împuşcat azi dimineaţă. El a arătat mult curagiu. Mai multe grupări de oameni s’au pro­dus lângă castel, însă nici un incident se­rios. BELGIA Greviştii Charleroi 6 Octombrie. — Un conflict a isbucnit între jandarmi şi 400 grevişti care lucrau la stricarea şinelor de drum de fer lângă Ransart. 9 Greviști au fost arestaţi. ITALIA Preparativele de războiu Roma, 6 Octombre. — Câte­va ziare străine continuă a se ocupa de pretinsele preparative resboinice ale Italiei. Pentru a desminți această știre tenden­țioasă e în­de­ajuns a aminti că ministrul de resboiu a publicat încă de la 5 Sep­­tembre ordinul de a concedia clasa din 1816 și o parte din cea din 1871, con­form previsiunilor bugetare. Acest ordin va fi pe deplin executat la 14 Octombre. Știrea dată de unele ziare despre o vi­­sită ce Regele și ministrul de marină o va face escadrei engleze, este cu totul ne­întemeiată. ' —-------­ RĂVAŞE D-lui Ghedem Teodorescu Un ziar oare­care a publicat că un grup de ti­neri Vernescanî, printre care şi d-ta, a hotărît să treacă în partidul conservator. Dacă svonul va fi adevărat, schimbarea d-tale la faţă nu ne poate surprinde: partidul conserva­­tor’ţi-a schimbat încă de mult coloarea făcându-te din verzui, negru. Aduţi aminte de botezul chi­­norosului. Schimbările la d-ta sunt lucru obicinuit ; să re­capitulăm . Din Dimitrie Gheorghe Teodorescu, ai devenit Ghedem Teodorescu ; din liberal rosetist al devenit liberal Vernescan ; din piele roşie, piele galbenă, şi din piele galbenă, piele neagră. ’ţi-ai început cariera în Ghimpele scriind cara­­ghiozlâcuri şi ţi-o sfirşeşti făcând caraghiozlâcuri; ai început provocând rîsul pe socoteala altora şi sfirşeşti provocând rîsul pe socoteala dumitale. Un răutăcios ar putea spune că ai fost în­tot­d’auna un om de râs. Dar subscrisul, care n’a rîs nici când făceai u­­morizm în presă, care nu ride nici când faci ba­zaconii în politică, plânge. Subscrisul te plânge cu sinceritate. Teodor Ghiudem, aprod la şcoala 4 din Negru (fără chinoros) căruia i-ai su­primat leafa pe vacanță. Din Camera ungurească - Gestiunea română Discursul ministrului de interne (Prin fir telegrafic) Buda-Pesta 6 Oct. Camera a continuat discuţiunea în privinţa răspunsurilor împă­ratului. Ministrul de interne a declarat că guvernul e hotărît să pedepsească în modul cel mai sever silinţele îndrep­tate contra unităţii sta­tului, însă el nu voeşte să con­damne o naţionalitate întreagă pen­tru actele câtor­va agitatori. Gu­vernul ştie că o parte din ceia­ ce se numeşte «inteligenţa» română cere încă autonomie pentru Tran­silvania şi separaţiunea sa teri­torială , însă această parte a na­ţionalităţii române este neînsem­­nată. Guvernul cunoaşte legaturile ce uneşte această parte cu parti­zanii săi din România, şi le­­a rupt. Naţiunea ungară este destul de tare pentru a-şi apăra integritatea. Poporul român este activ, cu judecată, inteligent şi blând şi se lasă a fi guvernat cu înlesnire. Influenţa agitatorilor este mică; ea se va combate dând resurse materiale tineri­lor români, cari adesea ori sunt nevoiţi să emigreze pentru a căuta în streinătate mijloace de existenţă, trebue a se ocupa cu bună-voinţă de marele mase ro­mâne , a îmbunătăţi situaţiunea pecuneară a clerului, a profeso­rilor de şcoli române, a face .­ ducaţiunea tineretului ro­mân într’un spirit patrio­tic, însă societatea ungară va trebui de asemenea să întrebuin­ţeze forţele sale intelectuale şi materiale cu scopul de a a­­simila elementele române. (­Aplause vii). D UPĂ 3STATITRA C A P S A Prăvălie Hig­life unde gogomanii îşi dau lor ifose şi cofetarului parale. Local în care hailaifiştii pun ţara la cale... proastă. Acest local e vizitat numai de lume bună şi a­­leasă : Nicu Filipescu, Papamihalopol, etc. Consu­­maţiunile sunt atât de distincte de ale celor­l­alte prăvălii similare, în­cât, departe de a fi consumate de clienţi consumă ele pe aceştia. Vin şi dame ; se deosebeşte, însă, de Fierestrău unde nu te duci de­cât pentru Vin şi dame. Magasin de expoziţiune pentru cocotele de sen­­sul masculin; în vitrinele sale vei găsi în toate zilele câte­va exemplare pentru toate gusturile. Partea caracteristică: Cu cât muşterii sărăcesc mai mult, cu atâta Capşa se îmbogăţeşte mai tare. -------------------— Cataif Serbia şi Austro-Ungaria (Prin fir telegrafic) Viena, 6 Octombrie. «Fremdenblat» declară cu totul ne­întemeiată ştirea ziarelor sârbeşti, re­produsă de «Nowoie Vremya» cum că trupele austro-ungare vor construi în teritoriul Lim fortificaţi­uni, care vor trebui să servească de basă în vederea unui marş asupra Salo­nicului. Aceste fortificaţiuni ar fi în­grijit mult Constantinopole şi Zia Paşa ar fi fost însărcinat să reclame în această privinţă pe lingă guvernul austro-ungar. «Fremdenblat» citează un articol al lui «Odjek», care recomandă cu căldură favorisarea scopurilor patrio­tice urmărite în viitorul turneu al dervişului bey Liubovici, care are intenţiunea să organizeze în toate o­­raşele sârbeşti serbări în favoarea e­­migraţilor din Bosnia şi Herzegovina, a cării situaţiune este desesperată. Bremdenblatt mai citează lim­­bagiul şi mai categoric al organului radical «Dnewni Lish, care, în­tr’o pretinsă scrisoare din Bosnia in­vită pe faţă pe Sârbi să procure arme Bosniacilor pentru a goni pe Austriacî şi a întemeia chiar în Serbia societăţi secrete pentru or­­ganisarea agitaţiunei. Articolul sfârşeşte zicând că un a­­semenea limbagiu, ţinut de ziarele serbe cari au legături cu guvernul sau cu partidul guvernamental şi nişte evenimente recente, precum primirea făcută la Belgrad lui Mehmed Bey Spalici, expulsat din Mostar pentru manoperile sale panslaviste, precum şi oare­care cuvinte pronunţate în timpul călătoriei regelui Serbiei, me­rită a fi luate în serioasă considera­­ţiune. Trebuie urmărite simptomele ce se manifestă adesea­ori, cu mare atenţiune, şi de a căuta dacă nu este oportun de a se ocupa cu această chestiune. A se citi pe pag. 3 Ultime telegrame. DIN VIATA REGELUI GOROL 1869 La poarta Baidar, unde s’a clădit şi o terasă frumoasă, Prinţul e pri­mit de colonelul rus von Osten-Sacken, care i s’a trimis întru întâmpinare de la Livadia şi a pus să se pregă­tească aci un dejun. După o oră de petrecere în acest punct minunat, călătoria se urmează pe şoseaua frumoasă a lui Voronzov, care şerpueşte spre mare, prin păduri frumoase, pe munte in jos, pe lângă castelul Alpuka şi prin sate tătăreşti la Oreanda, palatul clădit în stil gre­cesc după planurile lui Stuler pentru împărăteasa Maria Teodorovna (astăzi în proprietatea fiului ei, marele duce Constantin Nicolaevici). Aci Prinţul Carol I(într’acestea s’a făcut 5 ore dup’amiazi) e primit de guvernatorul general von Kotzebue, de generalul adjutant al ţarului ge­neral Voicikov, care i se ataşează pentru serviciul de onoare, şi, în nu­mele stăpânului palatului Oreanda, de către amiralul Glasenapp. Posiţia la Oreanda e admirabilă, priveliştea spre mare fermecătoare. După o mică gustare, Prinţul face, printr’un parc frumos, cele două ver­ste, cari despart Livadia de Oreanda; la Livadia e primit de împăratul în chipul cel mai amabil. împăratul, care din cauza căldurii anormale e cam indispus, zice, la în­ceputul convorbirei: — II suffisait que vous fissiez un pas de courtoisie envers moi pour a­­voir toute FEurope contre vous... Apoi convorbirea se întoarce asu­pra României, pentru care țarul pare a se interesa cu adevărat, asupra ra­porturilor bisericeşti ale ţării şi asu­pra misiunii Prinţului. După o jumătate de oră Ţarul con­duce pe oaspete său la împărăteasa ; aceasta, o verişoară a mamei sale, îl salută ca pe o rudă, apoi i se pre­zintă marea ducesă Maria, care de­şi în verstă numai de cinci­spre­zece ani, e foarte desgheţată şi priete­noasă. La ceaiu vine şi marele duce moş­tenitor cu soţia lui; aceasta e foarte frumoasă şi amabilă, marele duce se­rios şi rezervat; apoi marele duce Alexe, un tânăr foarte frumuşel. In salon e adunată suita: contele W. Adlerberg, ministru al casei şi om de încredere al ţarului, prinţul Vladimir Bariatinski, şeful grajduri­lor imperiale, mareşalul curţii îm­părătesei Oserov, princesa Dolgoru­kov, princesa Koniakin, maestra de ceremonii a ţarevnei şi guvernanta marei ducese Maria, contesa Tolstoi. După ceaiu se joacă Whist, par­tenera prinţului e marea ducesă moşte­nitoare. Pe la un­spre­zece ore seara, prin­ţul se întoarce la Oreanda. 8 (20) August.— Din cauza căl­­dureî tropicale, prinţul n’a putut dormi, deşi toate ferestrile au fost deschise spre curţile interioare, unde fântâni săritoare stropesc mereu în basm­ele de marmoră. Prinţul, ca şi ţarul, se simte foarte apăsat de a­­ceastă temperatură şi nu poate gusta nici o plăcere. Oreanda e un palat minunat şi­rurile albe de coloane în verdeaţa.

Next