Lupta, noiembrie 1894 (Anul 11, nr. 2429-2452)
1894-11-26 / nr. 2449
26 NOEMBRE 1894 nMMMR ISRMnHHHMSMHMH — Toate-s bune, dar vorba mea, eu ved, că liberalii au monopolul monstruoaselor coaliţiunî. — Ce, fac coaliţie cu Peucescu ? — Aşi, au făcut coaliţie cu studenţii. •— E grav ! Şi guvernul tot n’a căzut. !! ? Jip. DE PESTE MUNŢI TRANSILVANIA „Monitorul Oficial * * unguresc"a publicat în sfârşit decretul regal prin care d. Dr.Victor Mihályi este întărit ca episcop şi mitropolit al Blaşului. Această numire a produs o mare bucurie prin toate stratele poporului român din Ungaria. Foile ungureşti însă, mai ales cele oposiţionale, credincioase obiceiului lor incalificabil de a“bănui şi înegri orice act, care nu corespunde mârşavului lor şovinism unguresc, văd în numirea noului Mitropolit un pas de slăbiciune al guvernului şi să fac a nu înţelege, cum de acesta n’a ştiut să-şi îndrepteze privirile asupra altei persoane mai potrivite aspiraţiunilor maghiarismului violent şi ideii de stat maghiar. Chiar Hazánk, despre care se zice, că ar fi mai „conciliant* faţă ,cu naţionalităţile, publică în Nr. de la 2 Decembre st. n. un articol foarte pătimaş faţă cu această numire. Dacă acest ziar „conciliant” scrie aşa, ne putem închipui în ce ton scriu cele 1’alte foi maghiare, care nu mai menajază de loc nici cele mai elementare noţiuni de bună cuviinţă. FETELE ROMANE DATE IN JUDECATA Pentru ziua de 12 Decemvre n. au primit citaţiune să se prezente la judecătoria cercuală şi d-şoarele Letiţia Roşca, Gabinea Simonescu şi Lenuţi Gunţan. Graţie şovinismului unguresc şi a omnipotenţei gendarmereşti, d soarele române din Sibiiu vor avea astfel cele dintâi onoarea să facă cunoştinţă cu temniţa ungurească, pentru că dacă vor fi condamnate — un lucru asupra căruia puţini se îndoesc — chiar numai amendă în bani de li s’ar dicta, d-şoarele sunt hotărîte a nu plăti, ci preferă toate asta în temniţă. Onoare curagioaselor fete române. ACIDUL SALICYLIC şi PHARMACISTUL CHIMIST DR. KONYA Pentru ce acidul Salicylic alături de D-l Dr. Konya ? Fiindu-ne cunoscut, că acest acid e o substanţă antiseptică, care împedecă prin urmare putrefacţia, vă rog să nu credeţi, că aş avea de gând să propun acest antiseptic ca mijloc de conservare al celebrului Doctor. Nu ! Și ar fi chiar de prisos,fipentru că d-sa a ştiut singur să se facă nemuritor prin celebra comunicare, care a făcut’o în calitate de expert înaintea judelui ocolululuî II-lea din oraşul nostru. N’am, zic, alt gând, de cât acela de a expune în treacăt câte ceva, din cele ce afi scris diferiţi savanţi, cu autoritate şciinţifică, asupra acestui corp atât de frequent în falsificările alimentare — mai cu seamă a vinurilor; dar, vorbind de acidul salicylic nu se putea să nu-mi aduc aminte de D-l Konya şi aceasta voia arăta-o mai pe urmă. Deocamdată să ne ocupăm de întâiul: Acidul Salicylic e o substanţă crystalină, întrebuinţată în medicină şi hygienă ca antiseptic şi antithermic, n’are nici mirosul, nici causticitatea phenolului şi poate adeseori să-l înlocuească cu avantaj Chiar s’a propus adeseori de a-1 adăuga în alimente, apte, bere, vin, etc., care pot fermenta sau putrezi (Ogr. 1 — Ogr. 2 acid salicylic la litru) «Se ştie insă că, acidul salicylic Un ber este un iritant al căilor digestive, «ocazionează gastralgil şi poate provoca accidente serioase de intoxicaţie la acetă, la «cari rinichii funcţionează incomplect. In «Medicină se întrebuinţează intern salicylatul de sodiu, care e aproape lipsit de „orice causticitate, însă, înzestrat cu o adevărată acţiune speifică în contra durerilor în rhumatismul articular acut..» (Armand Gauthier). — «Din Encyclopédie d’ Higiéne et de Medicine publique* din 1892 putem cita următoarele rândurî scrise de d. Alfred Riche: „ ...resultă că din experienţele făcute în diverse ţări, la bătrâni şi la «persoanele atinse de oarecare afecţiuni a „rinichilor, acidul salicylic nu e eliminat „în întregime; atunci se poate acumula înorganism şi să cauzeze dezordine grave. aPe de altă parte, presenţa unui agent „,antiseptic nu poate să nu fie fără periicol în tubul digestiv, fiindcă travaliul „ce se operează acolo, se razimă în mare „parte pe fermentaţiuni, şi aceste fermentaţiuni pot să fie trăgănate sau chiar oprite prin acidul salicylic*. Câtă vreme se constatase numai calităţile acestui antiseptic, superior în multe privinţa multora, era întrebuinţat de preferinţă, mai cu seamă pentru conservarea materiilor alimentare; însă, de îndată ce s’au putut observa rezultatele dezastroase ce le are asupra consumatorului, numai de cât s’a căutat a se opri întrebuinţarea sa. Lucru de altmintrelea s’a petrecut şi cu alte corpuri, care la început se luaseră drept cele mai bune până la proba contrarie. Cu acidul salicylic, deşi proba contrarie a fost destul de evidentă, prin numeroasele sale victime, totuşi prohibirea sa a avut să întâmpine în Faniţa o opoziţie destul de energică din partea comercianţilor, a viticultorilor şi probabil că şi din partea unor pharmacişti, cari n’ar fi putut privi cu ochii dulci cum li se suprimă un venit mai mult sau mai puţin gras. In cele din urmă, conform avisului comitetului consultativ de hygienă, Ministru de comercial opreşte vânzarea substanţelor care ar conţinea cantităţi ori cât de mici de acid salicylic. In adevăr, prefectul de poliţie din Paris, publică in 23 Februarie 1881, următoarea ordonanţă relativ la vânzarea substanţelor alimentare adiţionate de acid salicylic : „Noi, deputat, Prefect de poliţie, „considerând că acidul salicylic întrebuinţat „pentru conservarea substanţelor alimentare „solide sau licide, presintă un pericol pentru sănătatea publică, în vederea art...... „în vederea instrucţiune! ministeriale din 27 Februarie 1881, ordonăm cea ce urmează : „Art. 1. Este cu desăvârşire oprit de a „se pune în vânzare vreo substanţă alimentară, fie solidă, fie licidă, în compoziţia căreia ar intra o cantitate oricare „de acid salicylic sau din derivaţii sei. ” „Art. 2. Contravenienţii vor fi urmăriţi „conform legei înaintea tribunalelor competente. In resumat, adiţiunea de acid salicylic la vin, la orice substanţă alimentară, constitue o falsificaţie, ea este reprimată ca adăugirea unei substanţe vătămătoare sănătăţei. Şi cum o substanţă vătămătoare sănătăţei în Franţa trebue să fie vătămătoare şi aiurea, şi prin urmare şi la noi, evident că şi in România trebuia să se interzică întrebuinţarea acidului salicylic. In adevăr, conform ordinului dlui director al serviciului sanitar, No. 407 din 13 Ianuarie 1894, se specifică cum că adăugirea de acid salicylic la vinuri, constitue falsificaţie, deoarece e o substanţă vătămătoare sănătăţei. Ei bine , nu şi d-l chimist pharmacist d-l Konya e de această părere. Domnia-sa la procesul comerciantului Marcu Braun, care a fost dat în judecată pentru vânzare de vin salicylat, a declarat—în calitate de expert—după cum se poate vedea din cartea de judecată, că acidul salicilic, departe de a fi dăunător sănătăței, din contră folositor, etc. etc. Iată copia de pe cartea de judecată din 13 August a. curent: „Procesul Marcu Braun dos. No. 1856 „din 1894. In uripa celor relatate de expertul Konya resultă că: acidul salicylic „este un product chimic care are proprietatea de a conserva vinul supus stricăciu„nei; acidul salicylic este vătămător sănă„tăţel atunci când fiu e purificat, că acest „acid purificat nu e de loc vătămător să„nătăţei, că numai pharmaciile pot vinde „în detaliu acid salicylic, drogueriile numai „în cantităţi mari; în un hectolitru de vin „2—4 gr. de acid salicylic nu e de loc vătămător sănătăţei ci din contră conservă „vinul şi nu se poate zice că e un vin falsificat. Văzând că chimistul chemat nu „arată în analisa sa ce cantităţi de acid salicylic a găsit, mărginindu-se numai a zice „că a constatat existenţa acidului salicylic , „considerând că art. 389, al. 7 c. e. pedepseşte ca contraveniente vinurile prefăcute care conţin materii vătămătoare, într’un cuvânt pedepseşte alterarea substanţei, dar în specie acidul salicylic, departe „de a altera substanţa, drege vinul şi nu „se poate zice în sensul legei că este un „vin prefăcut şi aşa fiind caută a se achita «pe contravenient.* Inutil cred orice comentarii!.... De ştiut lucrul următor: că toţi acei cărora puţin le pasă de ordonanţele consiliului sanitar superior din România, pot să introducă fără grijă acid salicylic, numai să caute ca acel acid să fie purificat şi de aceea pentru mai multă siguranţă, să nu cumpere cumva acest product de la drogueril, ci numai de pharmacil. Domnia-sa din modestie probabil, n’a mai specificat anume de la care, noi am crede, tot probabil bine-înțeles, că la pharmacia d-sale s’ar putea găsi acel acid salicylic purificat care drege vinul.. Voiu lăsa la o parte ori ce comentariu, de oarece, după cum am mai zis, le cred inutile, de aceea, în ce privește punctul din hotărârea judecătorului că chimistul n’a specificat anume ce cantităţi de acid salicylic a găsit în vin, mă mărginesc numai de a cita următoarele rânduri din tractatul d-lui E. Burker (d-tor în ştiinţe fizice, profes. de chimie la şcoala de pharmacie, etc., etc.) : „Acidul salicylic a cărut introducere în substanţele alimentare e formalminte interzisă e adăugit în vin foarte adese orî în „scop de a opri fermentaţiunea. De asemenea se adaogă la vinurile refl fabricate pentru a opri fermentaţiunile ulterioare care s’ar „produce. Dosarea acidului salicylic îmi „Pare a fi o operaţie cu desăvârşire inutilă ; prezenţa sa singură e de ajuns pentru a caracteriza frauda şi pentru a „face să se scoată vinul din consumaţie*. După cum se vede numai e nevoe de a se determina cantitativ acest corp, şi ca încheere puteru zice că, aice nu mai e vorba de un delict comercial, de o înşelăciune ordinară, ci de o adevărată fraudă care vatămă sănătăţei. .. Falsificaţia substanţei alimentare stă la mijloc, este puntea de trecere de la delict la crimă, ea se apropie de o pârivire, C . 7 O PAGINĂ OBSCURA DIN VIAŢA MARELUI STEFAN ilMPLI LECŢIE DE ISTORIE de IOAN C. GEORGIAN Pentru ca cetitorii să inţelegă de ce mare preţ este pentru istoria nostră în genere, şi mai ales pentru istoria lui Stefan, mărturia lui Dlugosz, e nevoie de o mică digresiune. Avem nevoie mai întâi ii a presenta pe Dlugosz cetitorilor, pentru ca să se ştie, că martorul nostru este demn de cea mai mare încredere. In acest scop ne servim de scurta notiţă biografică iscălită de Leonard Chodzko, cuprinsă in Nouvelle Biographie Générale a Fraţilor Didet. Iată ce se ceteşte în vol. al 14-lea al acestei opere, la numele Dlugosz : «Il consacra vingtoinq ans de travail à son principal ouvrage, et comme témoignage de son impartialité, il le soumit à la critique des professeurs de l’Université de Cracovie» *)• Chodzko explică apoi, că"opera lui Dlugosz este împărțită în trei părţi, şi că a treia parte cuprinde faptele întâmplate în timpul vieţii istoricului. Asupra acestei părţi, iată cum se exprimă biograful: «Les faits contemporains dc l’auteur. Dans cette deraiere pârtie, il passe tout en revue: le roi, les magi istrats les plus élevés, les citoyens, le clergé paraissent devant lui comme devant un tribunal.... Et c’est á cause de cette sincérité, gue son ouvrage est resté en manuserit deux cents trenteet-un ans. II est le premier, qui alt donné a l’histoire un caractere de véritér) **). Pe lângă aceste vom mai da incă două lămuriri necesare. Mai întâii, Dlugosz este un Polon, prin urmare face parte dintr'un popor care a avut îndelungată duşmănie cu Moldovenii; şi astfel ca, mărturiile sale nu pot fi acusate de parţialitate faţă cu Moldovenii. Al douilea, Dlugosz a continuat istoria faptelor contimporane cu el până în anul 1480, adecă la patru ani dupe bătălia de la Valea Albă și la trei ani dupe bătălia de la Râmnicul Sărat. Dacă vom adauge că, Dlugosz a fost unul din cei mai de frunte diplomați ai Poloniei, că a fost însărcinat de regele Casimir al IV-lea cu cele mai *) „El jertfi doue-t jecî și cincî de anî la lucrarea sa principală, și ca dovadă de nepărtinirea sa, el o supuse la critica profesorilor Universității din Cracovia." **) „ Faptele contimporane cu autorul. In aceasta din urmă parte, el trece toate In revistă: regele, magistrații cei mai inalţi, cetăţenii, clerul apar înaintea lui ca înaintea unui tribunal.... Şi din causa acestei sincerităţi, opera sa a rămas în manuscris două sute trei-zeci şi unu de ani. El aflat mai întâiii istorici un caracter de adever. LAPTA Iaşi, 17 Noembrie 1894. INFORMATIUNI Este probabil, că discuţia asupra răspunsului camerei la Mesagiul Tronului, care a fost hotărîtă pe mâine, va fi aminată pe Luni, D. dr. Istrati fiind numit director al şcoalei Normale superioare, în locul d-lui Odobescu, inspector general al învăţămîntului superior va fi numit d. Vârgolici, şi în locul acestuia inspector general se va înainta unul din actualii inspectori.La colegiul l-iu de Prahova, rămas vacant prin încetarea din viaţă a lui N. Popescu, să vorbeşte de mai mulţi candidaţi liberali. Să pune înainte nu mele d-lor P. Grădișteanu, G. Cantacuzino și G. Pallade. S’au făcut mai multe modificări în regulamentul pentru combaterea conjunctivitei granuloase. Aceste modificări s’au publicat în «Monitorul» apărut azi. D-nul dr. Staicovicî a fost permutat ca medic secundar la divizia chirurgicală de la spitalul Colentina, până la ţinerea concursului. Astă-seară la ora 8, membrii partidului radical şi aceia ai partidului conservator din Iaşi, au convocat pe alegătorii din colegiul I comunal la o întrunire în sala Pastia. Miercuri s-au făcut primele încercări de iluminarea oraşului Galaţi cu gaz aerian. Experienţa a reuşit pe deplin, toate becurile în număr,de 1900, respândind o lumină curată şi albă. Instalaţiunele necesare au fost, precum se ştie, concedate casei Georgi din Paris, care, după cum se vede, s’a achitat conştiincios de această datorie. Tendinţa aceasta a provinciei de a eşi din rutina veche şi barbară a iluminatului cu gaz ordinar, este un progres şi ne place să sperăm, că exemplul Galaţilor, va fi imitat şi de celelalte oraşe, când mai cu seamă s’a constatat, că cheltueala este aproape aceeaşi. Accident nenorocit Aseară pe la orele 5 jum., trăsura cu N°. 688 a călcat în respântia stradei Ştirbeil-Vodă cu strada Fântânei, un om, isbindu-l foarte grav cu oiştea în frunte. Rănitul, în stare de nesimţire complectă, a fost transportat la spital. Starea sa inspiră serioase temeri. Atragem şi cu această ocasiune atenţiunea poliţiei, asupra modului cum se execută ordonanţele sale. Ne reamintim, că există o disposiţiune, ca trăsurile să meargă la pas pe pieţe şi pe la răspântii, de ce nu se execută ? Desele nenorociri ce se întâmplă aproape zilnic, provin, cea mai mare parte, din această culpabilă nepăsare a agenţilor, însărcinaţi cu respectarea acestor bune disposiţiuni. _ EDIŢIA K CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA (Şedinţa de la 25 Noembrie 1894). Şedinţa se deschide la ora 1 şi jumi. sub preşedinţia d-lui general Manu. Prezenţi 105 deputaţi. Se fac formalităţile obişnuite. D. General Manu comunică că discuţia asupra răspunsului la Mesagiu se va începe Luni. Să votează fără discuție următoarele proiecte de lege : 1) Asupra alienaţilor. 2) Prin care să autoriză județul Suceava să contracteze un împrumut de 130.000 lei. Se dă citire raportului şi proiectului de lege prin care să autoriză ministerul de resboiu să închirieze tăbăcăria de Bucovăţ. D. N. Fleva cere să se amâne discuţia de oarece azi abia i s’a dat raportul asupra acestei legi, căci nu contează faptul că şi în sesiunea trecută s’a împărţit acest proiect de lege. delicate misiuni pe lângă regele Ungariei şi pe lângă Bohemia, nu va părea extraordinar a fiice, istoricul polon a vorbit în cunoştinţa deplină despre Ştefan cel mare. * 1 Jniveţatul istoric al Poloniei, care trebue privit ca una din luminile strălucitoare ale timpului său, a urmărit cu un interes palpitant, mai aş fiice cu pasiune, desfăşurarea evenementelor din întâiul rang, care se petreceau la hotarele patriei sale. Otomanii îngroziseră Europa prin isbanfiile lor fulgeratoare. In mai puţin timp de un secul ei cuceriseră Asia mică şi imperiul Bizantin. Iataganele ianicerilor secerau lanurile de capete omeneşti care cutezau să li să opună; popoarele peninsulei balcanice se aşternuseră sub picioarele Sultanilor, ca iarba câmpului la suflarea uraganului. State mari şi puternice, ca Ungaria şi Polonia, ameninţate în viraţa lor, nu se crefiaseră în stare, a ţine piept potopului năvălitor. Europa feudală venise în ajutor, dară nu pentru a repune pe năvălitori, ci pentru a da un mai mare preţ victoriei necredincioşilor. De la anul 1359, când Turcii ocupară întâia cetate din Europa, pene la 1453, când ei îşi aşedtară corturile în Roma lui Constantin, se dedeseră multe şi grozave bătălii cu puterile creştine, şi pretutindene, năvălitorii dobândiseră biruinţi, din ce în ce mai hotărâtore. Nici un principe creştin nu să putea mândri a fi câştigat o victorie în câmp deschis cu Otomanii; şi nu era fanfaronadă din partea luî Mohamed al II-le, cuceritorul Romei none, când glicea că va roa calului oves sau pe pristolul sfîntuluî Petru din vechia Romă. Şi iată peste aşteptarea tuturor, se răspândeşte în lumea îngrozită, vestea, că între cinei un necunoscut, Voievodul Moldovei, căruia î i fiiceau Ştefan, pe care regii Poloniei îl priveau ca pe unul dintre palatinii regatului lor, face o minune, şi cu patru fiecî de mii de ţărani de ai săi sfarămă o armată de Turci întreit mai mare la Racovăţ, în iarna anului 1475. Armata tursască de o sută două fiece de mii de omeni fu îngropată in mlaştinele unui pârâu; steagurile ei fură luate de necunoscutul Voievod, şi multe din ele fură trimise luî Cazimir, marele rege al Poloniei, şi lui Mateiu cel mai mare craiu al Ungariei , nu atât ca dar, ci mai ales ca mărturie a izbândei câştigate, cu ajutorul Acelui, în care credea Palatinul necunoscut al Moldovei. Atunci istoricul onest şi virtuos al Poloniei, ilustrul Dlugosz, înţelese că Europa a găsit un mântuitor. El proclamă, că Ştefan, cel d’Intâiu dintre principii creştini, a dobândit cea mai gloriosă biruinţă asupra Otomanilor, şi el, Dlugosz, fiul unei Ţerî, care de mult timp era în vrăjmăşie cu patria lui Ştefan, intona, in onoarea necunoscutului Moldovan, acest imn de laudă, pe lângă care toate linguşirile ce s’au adus vre-odată unui muritor, remân nişte nimicuri. No. 2449 D. T. Ionescu: D-lor deputaţi... D. Fleva. Eu cred că d-na ministru de resbel trebue să răspundă. General Manu. Miniştrii sunt solidari. D. N. Fleva. Uitasem că d. T. Ionescu este avocatul guvernului. D. T. Ionescu. Eu nu înţeleg de ce să , miră d. Fleva că euvorbesc asupra unei chestii de amânare, când d-sa vroeşte ,să vorbească în chestie de tăbăcărie (râsete). D. T. Ionescu declară că deşi proiectul de lege şi raportul au fost împărţiţi la timp, totuşi pentru că guvernul nu vrea să fie nimeni surprins, consimte să se amâne pentru trei zile proiectul de lege (aplause). D. M. Ghermani. Pentru că nu aş voi să zică cineva că este surprins, când va veni în discuție proectul meu de lege relativ la reorganizarea curțea de compturi, rog pe Cameră să decidă, ca imediat după votarea răspunsului la Mesagiul tronului se va lua în discuție proiectul de lege pentru reorganizarea curței de compturi. Camera admite. Ne mai fiind nimic la ordinea zilei, ședința se ridică la orele 3 fără un sfert. SENATUL (Şedinţa de la 25 Noembrie 1894) Şedinţa se deschide la ora 2 juni. subt preşedinţia d-lui G. Gr. Cantacuzino. Se acordă congedii pentru caz de boală d-lor senatori Vally şi Ciolac. Se respinge proectul de lege prin care se prevede a se acorda o pensiune de lei 100 d-lul Alexianu, vechia funcţionar. Se pune în discuţie proectul de lege prin care se acordă o recompensă de lei 200 pe lună vechiului şi bătrânului profesor Ilie Benescu. Raportul comitetului delegaţilor conchide pentru respingerea proectului de lege, din cauză că bătrânul Benescu are deja o pensiune. Episcopul de Huşi, apelează la Senat să voteze această pensiune, având în vedere serviciile pe care bătrânul profesor Ilie Benescu le-a adus şcoalei şi bisericeî. — Se pune la vot proectul de lege şi se respinge. — Se pune la vot proectul de lege prin care se acordă o pensiune de 300 lei pe lună d-nei Smaranda Boldur Costache, proiect de lege asupra căruia a fost divergintă de păreri în comitetul delegaţilor. Proectul neîntrunind decât 13 voturi pentru, a fost respins. Se votează mai multe recunoașteri şi indigenate. Ultime Informaţii Aseară s’a ţinut întrunirea liberalilor in sala «Paraclis» din Brăila în vederea alegerilor comunale. întrunirea s’a sfârşit prin bătăi încât a trebuit să intervie armata. Camera a hotărît azi, să înceapă Luni discuţia asupra răspunsului la Mesagiu. Ziarul «Hazânk» de la 5 Decembrie spune în articolul său de fond că bimul-ministru Wekerle ar fi dat imisia cabinetului încă de la 27 Noemvrie şi a rămas în fruntea afacerilor numai până se va vota budgetul şi legea de recrutare. «Hazânk» susţine că informaţiunea o are din un isvor sigur. Combinaţiunile pentru formarea noului minister sunt două, susţine organul amintit. Preşedintele Camerei Banffi este candidatul pentru care luptă Wekerle. Al doilea candidat este Kállay, a cărui reuşită spune «Hazánk» ar însemna nu numai căderea cabinetului Wekerle ci tot «O virum admirabilem, heroicis, Ducibus, quos tantopere admirsimur, nihilo inferiorem, qui sub nostra aetate, tam magnificam victoriam inter Principes mundi primus ex Turco retulit! Meo judicio dignissimus, cui totius mundi Principatus et imperium et praecipue munus Imperatoris et Ducis contra Turcum, commune Christianorum consilio, consensa et decreto, aliis Regibus et Principibus Catholicis in desidiam et voluptates, aut in bella civilia resolutis committeretun. «O bărbat demn de admiraţie, egal cu Căpitanii eroici pe care-i admirăm atât de mult, care în timpul nostru, cel dintâi din principii lumii a dobândit asupra Turcului o victorie aşa de măreţă! După judecata mea, el este cel mai vrednic să î se încredinţeze stăpânirea şi căpitănia lumei toate, şi mai ales sarcina de stăpân şi căpitan în contra Turcului, cu înţeleagerea, învoirea şi hotărîrea obştescă - Creştinilor, pe când cei-l’alţî Regi şi principi catolici se istovesc în lene şi în desfrânărî sau în resboie civile. Şi acum, să-mi arate cineva, în tot ce s’a scris în lume, o laudă asemenea ca acesta, adusă de un vrăşmaş, unui om de arme, şi atunci, dar numai atunci, va avea dreptul a-mi zice, mie Român din Moldova, că eu greşesc, când privesc un Ştefan, pe satele neamului românesc şi pe unul din fruntaşii omenirii. (Va urma)