Lupta, mai 1922 (Anul 2, nr. 112-132)
1922-05-16 / nr. 121
Anul II, No. 121 Director politic: Const. Milic Birourile: Str. Sărindar 12 ABONAMENTUL ie ÎS luni. . •I . s» 6 »»•••• ■ L w 3 „••••• PUBLICITATEA le primeşte direct la Administraţia z\tmidi şi la toate Agenţiile de publicitate S00 Iei 100 „ 50 „ închegarea unei noui formaţiuni politice Cele două expedienţe făcute la guvern cu Federaţia naţională şi Partidul Poporului au atras atenţia asupra câtorva greşeli de carte natural să se ţie seamă pentru viitor. Federaţia naţională s’a pomenit la guvern Înainte de a fi putut alcătui un organism politic care, unind competinţele cu grupările ieşite din nouile pături economice şi naţionale ale României întregite, să fi putut prelua guvernul pe baza unui program precis şi omogen. O altă greşală a Federaţionei a fost de a crede că poate scoate din viaţa politică a ţarei elemente vii, a căror utilitate evenimentele ulterioare au dovedit’o cu prisosinţă In ce priveşte experienţa făcută cu Partidul Poporului s’a vădit că iniţiala greşală a acestui partid a fost de a crede că poate trece drept un partid ţărănesc deşi era alcătuit în marea’i majoritate din naufragiaţii vechei lumi politice adunaţi spre a exploata capitalul popularităţei vremelnice a unui general mânat de o ambiţie cu mult peste măsura capacităţei sale în conducerea trebilor publice. E firesc, deci, ca astăzi când grupările din opoziţiune simţindu-şi ■fiecare în parte slăbiciunea pe care i-o dă izolarea se gândesc să închiege o nouă formaţiune menită a lua succesiunea partidului liberal, erorile trecutului să slujească de învăţământ O asemenea formaţiune va avea în mod necesar ca principal element Partidul naţional din Ardeal. , Din două puncte de vedere aceasta e o împrejurare fericită pentru ţară. Intâiu, partidul acesta reprezintă, istoriceşte, conştiinţa naţională trează a trei milioane de români în capi massa mare, aceea a ţăranilor ardeleni, toţi proprietari de pământ, constitue, economiceşte şi din punct de vedere al instrucţiunei, un factor important de progres în întocmirea politică a sufragiului universal. Al doilea. Partidul naţional aduce cu sine tradiţia vielor administrative şi culturale a provinciei celei mai bogate din punct de vedere industrial şi prezintă astfel garanţia cea mai serioasă pentru guvernarea Ardealului, considerabil neglijată de partidele cari au încercat să-şi improvizeze sucursale politice peste Carpaţi cu mijloace deplorabile. Ieşit din pătura ţărănească, păstrând cu ea, ca preoţimea şi intelectualitatea ardelenească un contact continuu. Partidul naţional de peste Carpaţi e chemat să se înţeleagă mai lesne, ca oricare altul nu numai cu partidele româneşti din Bucovina şi Basarabia, dar şi cu elementul propriu zis ţărănesc de la noi, colaborare care ar putea fi extrem de fecundă în rezultate economice şi culturale pentru ţărănimea din vechiul regat. Naţionaliştii-democraţi ai d-lui Iorga sunt, prin caracterul cultural al politicei lor, aliaţii naturali ai Partidului naţional şi ai elementului propriu zis ţărănesc din vechiul regat, D. Iorga spunea dăunăzi la Craiova, la Congresul partidului său, că e gata să meargă până la fuziune. Din convorbirile ce am putut avea cu conducătorii Partidului naţional rezultă încrederea acestora că şi d-na Take Ionescu şi partizanii săi ar putea fi câştigaţi pentru o formaţiune politică în care ar intra partidele de mai sus. In şeful democraţilor atât partidele din nouile tinutri cât şi grupări din vechiul regat nu văd nici un autocrat, nici, un om politic care să nu -şi priceapă vremea şi ţara. Problemele externe şi financiare, ca şi cele constituţionale, găsesc într’ânsul o experienţă care nu cere decât mediul politic spre a aduce ţărei preţioase servicii. Chestiunile de conducere şi de sfere de influenţă ar trebui atacate cu francheţă de toate căpeteniile diferitelor grupări şi din explicaţiuni sincere, din, sentimente de reciprocă încredere real manifestate, avem convingerea că ar rezulta cu înlesnire un pas hotărâtor spre închiegarea acelei formaţiuni politice care să puie în faţa guvernului de azi forţa omogenă menită a-i lua succesiunea la momentul cuvenit. EMIL D. FAGURE. Se retrage România dela Genova . N’a venit din partea delegatimei române de la Genova la ministerul de externe nici o știre care să confirme sau să desmintă știrile contrazicătoare transmise de agenţiile telegrafice străine. Cel puțin d. Duca, ministrul de externe, n’a făcut nici o comunicare. De altfel nici agenţiile străine chiar cele oficioase, nu au vre-o ştire precisă din partea delegafiunei române, căci altfel telegramele privitoare la atitudinea delegafiunei române nu ar fi atât de contrazicătoare. Acum câteva zile s’a transmis de la Londra o ştire care a determinat oficiosul „Viitorul“ să apară într’o ediţiune specială anunţând acordul anglo-român. Fireşte că acea telegramă prin care se anunţa că Lloyd George sprijină acţiunea României la Genova a fost de unii interpretată în sensul că d. Brătianu înclină, la conferinţa de la Genova, pentru politica lui Lloyd, George. Mai mult de cât atât, agenţia Reuter a transmis o telegramă, care la noi n’a ajuns, prin care afirma că se vorbeşte la Genova că d. Brătianu se va ralia, în chestia rusă, la punctul de vedere al Angliei şi Italiei oricare ar fi atitudinea d-lui Barthou. După vre-o două zile alte telegrame afirmau exact contrariul despre atitudinea delegaţiunei române la Genova. Dar nici o desminţire autorizată n’a venit nici din partea dlui Brătianu, nici din partea d-lui Duca. In fine ori „Le Temps” a anunţat, sub o formă categorică, că toate statele din Mica Antantă sunt hotărîte să se retragă de la conferinţă dacă subcomisiunea politică va depăşi cadrul unui schimb de vederi pur informativ în chestiunea Wilnei, Galiţiei şi Basarabiei, chestiune ridicată de Lloyd George. 1 | Sâmplegramă laconică că România e hotărîtă a se retrage de la conferinţă dacă se redeschide chestia rusă. Ce să credem din toate acestea ? Un lucru apare după răspunsul delegaţilor ruşi şi anume că la Genova domneşte un mare desartoi. Dacă sunt adevărate celei ce au povestit ziarele franceze asupra ultimei lungi întrevederi între Lloyd George şi Barthou apoi premierul britanic consideră eşuată conferinţa de la Genova în paguba a mii de lucrători şi a tuturor acelor francezi cari aşteaptă lichidarea facerilor în Rusia. Ziarele germane fireşte că se grăbesc să anunţe că situaţia lui Lloyd George la Londra a devenit critică. Mai critică însă este acea de la Moscova şi de la Berlin, căci acordul de la Rapallo a zădărnicit conferinţa de la Genova. R. X. Ili!iit Ilii! al Poştelor fi. INGINER CERCHEZ 1 LEU NUMĂRUL IN TARA 2 LEI NUMĂRUL IN STRĂINĂTATE Director: EMIL D. FAGURE cing Un comunicat asupra npronunciamentului. Trei ministeriabili liberali au luat deunăzi împreună dejunul la un birt din piaţa teatrului Coram populo. Seara, la dineu aceiaşi trei ministeriabili însoşiţi de alţi doi prieteni s’au retras într’o cabină separată a nui restaurant de lângă palatul regal. A doua zi chiar unul dintre conmeseni a făcut o indiscreţie spunând unui amic la urechie: „Am avut ori o mică conspiraţie politică, înţelegi bine că trebuie să ne mişcăm. Altfel iar perd trenul ai noştrii”. Atât a fost deajuns pentru ca după două ore să se urle la Capşa asupra conspiraţiei pusă la cale de către d-nii Nicuşor Săveanu, Chirculescu şi Leonte Moldoveanu, o trinitate de ministeriabili care vrea să... clarifice situaţia internă. Cei trei ministeriabili cari, în treacăt fie zis, nici unul nu e de acord asupra marei chestiuni care frământă anumite cercuri liberale, adică asupra remanierei, când au cetit că unele ziare au dat alarma că s’a conspirat, şi-au frecat mâinele de bucurie că li s’a procurat ocazia să se ducă fiecare în parte şi fiecare la un alt corifeu liberal, toţi au trecut pe rând probabil şi la d. Vintilă Brătianu, pentru a da cele mai formale asigurări că agapele lor au fost absolut inofensive şi că au fost, sunt şi vor rămânea soldată devotaţi ai partidului, ai guvernului şi mai ales ai şefului suprem. . După aceste asigurări imediat a apărut în „Viitorul” un comunicat prin care se declară de fantezistă „conspiraţia” şi se afirmă că „conspiratorii” au discutat cum să realizeze... programul partidului, căci aceşti „conspiratori" cunosc greutatea clipelor în cari trăesc şi s’au adunat ca să ajute guvernul, iar nu să conspire Contra lui! S’a terminat clar cu această conspiraţie. Comunicatul acesta va provoca probabil o nouă agapă cu alţi ministeriabili ca să se poată da o nouă desminţire. Aşa se afirmă ministeriabilii liberali. R. P. Mm Mii liberalii Sub trecutul guvern — al incapacităţei şi fraudei—cum zicea fratele Vintilă, viaţa era scumpă şi hoţiile se ţineau lanţ. Dar liberalii au cerut şi au obţinut puterea. Viaţa, de cum au venit ei la guvern, s'a dublat şi hoţiile se ţin lanţ şi înfloresc mai rău decât sub celelalte guverne. Ce este drept, se urmăresc hoţiile făptuite, dar cele făptuite sub guvernele trecute. Hoţiile făcute de „ai noştri“ rămân nepedepsite şi sunt încurajate. Cetăţeanul care plătea de pildă carnea sub generalul Averesen, 12 lei, acum o plăteşte 13 şi chiar 20 de lei. Şi pentru ce aceasta ? Să spună „capabilii“, cari au înlocuit pe incapabilii de ieri. Vitele nu s’au scumpit, iar aici nu este vorba de valută, căci vitele, slava Domnului, sunt de la noi şi nu din Franţa, Anglia şi America. Totul s’a dublat. E natural, ca o urmare a acestei scumpiri şi salariile să se dubleze şi viaţa sa fie o problemă pentru fiecare, bogat ori sărac. Şi pentru ce această scumpire ? Valuta ? Dar leul a rămas aproape staţionar pe uleiele străine ca şi sub guvernul Avereseu. Nu mai vorbim de locuinţe. Pentru cel mai mic şi mai îndepărtat apartament, trebue depus între 50 şi 10® mii lei anual. E un lucru inexplicabil, cum pot trăi lucrătorii şi micii slujbaşi. Cetăţeanul paşnic, dar care cere atâta ca el să poată trăi, vede cu tristeţe că competinţele liberale, cari promiteau marea cu sarea, nu numai că una au făcut nimic, ci din potriva, situatiunea a devenit mai grea, dublându-se preţurile la toate lucrurile de prima necesitate. E cazul să repetăm cântecul din „Madame Angot“ . Nu era zor mimai decât gestul guvern să-l dăm de gât C.Marti 16 fiai 1922 Peste câteva zile vom avea la Bucureşti o conferinţă politico-economici germano-romini. O. Marghiloman e gata să trateze în numele României, ca unul care a mai tratat şi în IRIS! FRATELE VINTILĂ. - Genova ca Genova, iepele sa trăiască! uita Mil I nisi Imiei lit ienovei — Ce anume voia să ni se impună Informaţii precise emanate din sursa diplomatică ne pun în situaţia de a putea comunica cititorilor noştri toate elementele ce au stat la baza lucrărilor delegaţiei române din Genova. Din citirea acestor informaţii se va putea vedea în mod clar cam au fost revendicările României în conferinţa de la Genova şi cum puterile europene au susţinut sau nu punctul de vedere românesc exprimat atât de delegaţii români în mod separat, cât şi de aceiaşi delegaţi de comun acord cu reprezentanţii Micei Antante. Revendicările României au fost împărţite în două: politice şi economice. In ceea ce priveşte prima categorie de interese ea avea ca bază problema opozabilă Rusiei şi anume aceea a Basarabiei şi a tezaurului român cu depozitele sale. De la început Marile Puteri au căzut de acord asupra faptului că nu se poate admite o discuţie în chestia Basarabiei, întrucât ea fusese rezolvită prin tratatele anterioare încheiate între România şi Aliaţi, tratate la care Rusia fusese invitată să adere. Acesta era cazul tratatului de la Cannes care în cele opt rezoluţii ale sale, cuprindea între altele şi recunoaşterea deplină a realipirei Basarabiei la patria-mamă. In al doilea rând — după cum se ştie — delegaţia română a introdus cu sprijinul tuturor aliaţilor în chiar primul articol al memorandului depus de aliaţi ca bază al tratativelor cu Rusia, respectarea statului-quo territorial şi politic, consacrând astfel pentru a doua oară tratatele încheiate până la Genova în chestiunea Basarabiei. In acelaş timp prevenindu-se eventuale obiecţii din partea Rusiei cu privire la un schimb care ar fi posibil între tezaurul nostru şi Basarabia, delegaţia românăa obţinut din partea aliaţilor înlăturarea acestei eventualităţi, prin textul special înserat în memorandum cu privire la restituirea tuturor valorilor şi depozitelor române din Moscova şi restul Rusiei, toate acestea formând o chestiune cu totul distinctă de orice discuţie principială asupra dreptului politic la Basarabia. In sfârşit sub raportul politic — chestiunea decontărilor reciproce urmând să se rezolve nu la Genova ci aiurea între Rusia deoparte şi marii aliaţi şi noi de alta — a mai câştigat înserarea în acelaş memorandum a părţii privitoare la încetarea propagandei bolşevice pe teritoriul Statelor limitrofe Rusiei. Toaţa aceste, chestiuni inşi Creionul actualitatei Din caii şi iepele aduse din Germania, familia Brătianu a oprit cele mai bune exemplare. Ziarele nu aveau rezultate imediate, întrucât ele erau în funcţie de răspunsul Rusiei. Acolo însă unde România a putut culege roade imediate, datorită importanţei pe care Mica Antantă o căpătase la Genova, a fost în comisia economică. De problemele discutate şi rezolvite în acea comisie ne vom ocupa mai pe larg ca unele ce schiţează mai bine amiciţiile şi inamiciţiile întâlnite de noi în areopagul european. In comisia economică lupta şi atitudinea României şi a Micei Antante a fost eminamente defensivă. Acest fapt a fost determinat de intenţiunea ce se marca zilnic mai vădit de către unele Mari Puteri,de a ştirbi economiceşte independenţa României şi de a modifica în mod indirect tratatele existente. In primul rând, Italia a cântat să impne României şi celorlalte state din Mica Antantă recomandările de ordin economic de la Porto- Rose. Conform acestor recomandări se cerea desfiinţarea pe ziua de 1 Iulie curent a tuturor măsurilor excepţionale de garantare a exportului, importului şi tranzitului. Bine ’nţeles că doleanţele Italiei s’au lovit corn era şi firesc de cea mai dârză Împotrivire a celor doi delegaţi Eftimie Antonescu român şi Iancovici sări), cari nu numai că nu le-au admis ca măsuri obligatorii. Dar nici măcar ca recomandari necum ca Deriziuni cu termen f x De aplicare. De asemenea au fost respinse propunerile aceluiaşi Stat cu privire la reglementarea prohibiţiunilor vamale prin suprataxări. D. Eftimie Antonescu, din partea României, a arătat — obţinând aprobarea generală — că regimul desfiinţării acestor feluri de prohibiţii sunt determinate de raţiuni fiscale şi economice, atâta timp cât există circumstanţe excepţionale. Ca atare libertatea cea mai desăvârşită a fost lăsata în acest sens, luându-se ca criteriu pentru continuarea aplicărei măsurilor de prohibiţie, interesul general al fiecăruia dintre state, aşa cam ele, şi-l Înţeleg. N’a mai fost admisă îngrădirea desfiinţărei regimului exportului dictat de aceleaşi raţiuni economice şi financiare. Asupra acestei chestiuni discuţiile au durat trei zile, iar atitudinea hotărâtă a Micei Antante de a nu ceda cu nici un preţ, a fost aprobată de majoritatea conferinţei cu toate că unele dintre Statele Mari aveau interesul să le vadă inserate în rezoluţiile de la Genova. Chiar când aceste probleme fuseseră definitiv rezolvite in sensul punctului de vedere al Micei Antante, Italia alături de Germania a încercat în ultimile şedinţă să se readucă în discuţie. Aceasta nouă încercare s’a sfârşit prin retragerea propunere! italo-germane spre satisfacţia reprezentanţilor Micei Antante. Dar lucrările nu s’au oprit aci şi asupra acestui fapt vom reveni. G. ROSIN. dinastiei Zadarnic am voi noi să ne preocupăm mai ales de politica externă şi să uităm mizerabila politică internă. Toate privirile noastre ar trebui să fie îndreptate spre Genova. Nu este însă imposibil. Dinastia celor trei frafi îşi dă în petec la fiecare moment şi suntem nevoiţi a ne sustrage din când în când dela preocupările externe şi a ne ocupa de faptele ei, mai bine zis potlogăriile ei. Cei trei fraţi au cel puţin o calitate. Aceea de a fi fără ruşine şi de a’şi bate joc de opinia publică. De abia s’a uitat găinăria cu cocoşii, găinele şi porcii trimişi din Englitera, de micii agricultori de acolo pentru micii agricultori români şi pe cari zisa dinastie i-a împărţit pur şi simplu, între membrii ei. Acum altă găinărie, dar mai cu moţ, căci pofta vine mâncând. Ara suferit daune din cauza războiului. Adică am suferit noi, nu cei trei fraţi, cari se ştie că şi-au încărcat vinururile pe şlepurile Statului şi le-au transportat la Galaţi, iar de acolo, cu trenul, la Iaşi. Germanii au declarat că voesc să ne despăgubească în natură. Deci un număr de cai de preţ, de iepe de prăsilă, au trecut hotarul binecuvântat al ţărei româneşti, în care stăpâneşte cu atotputernicie, familia domnitoare din partidul liberal. Cum au trecut hotarul bandiţii dinastiei stăteau la pândă. Au pus mâna pe caii de reproducţie, pe iepele de prăsilă şi cât ai clipi din ochi, şi le-au împărţit între ai lor, bineînţeles în frunte punând pe sfânta treime liberală, Ionel, Dinu, Vintilă. Cât despre cei păgubiţi, să aibă de unde la* II. PI V1 CATASTROFA DIN LUPENI Ii casele văduvelor ••• ci mulți copii — — ș i *n — O vgdwvS cm 9 orfani Femeia care naște doi gemeni, după ce ?s înmormântează birr'' lărptul in'locuir Teama de a fi aruncate din locuințele lor —---------- f ’f ' Del« trimisul nostru ./special —' Lupeni. — Am rugat pe un miner să mă conducă in casele victimelor catastrofei, mai ales acolo unde se află câte o familie numeroasă, în mizerie, şi care simte mai mult golul lăsat prin moartea susţinătorului ei Trecem prin străzile cu nesfârşite case muncitoreşti, zidite de societatea mineră. Vedem femei care stau în pragul uşilor, sporovăind, altele spălând rufe, altele cu copii la sân. Să stai numai trei ceasuri în ungherul acesta de lume şi-ţi ajunge ca să-ţi dai seama că aceste căsuţe cuprind întreaga epopeie de suferinţă şi degradare, de umilire şi sărăcie a minerilor. Intru în casa care a fost locuită de minerul Vajda Ferrenez, str. Centrală No. 248. 5 Mă întâmpină o femeie liniştită, posomorită, cu ochii plânşi. E mama a nouă copii. Opt sunt fete şi numai noul născut, e băeţaş. Mama suspină când povesteşte: — Gazul şi fumul l-au înecat pe soţul meu şi aşa a căzut mort în mină. Acolo lucra opt ceasuri pe zi, cu acord. Câştiga 60 lei pe zi. Unde să ne ajungă banii ăştia pentru o familie atât de grea ? Mai am trei fete care slujesc... Îmi arată încă două fete de câte 15 ani, gemene, alte două fete gemene de 4 ani şi un copilaş de patru săptămâni. O casă plină cu copii, pe prispă, pe canapea, pe pat, in curte... Urmele unei vieţi care a fost... • Când am întrebat pe mama acestor copii, cât a câştigat bărbatul ei, dânsa a deschis un cufăr de unde a scos un teanc de ţedule cu însemnări de la mina unde lucra Vajda Ferencz. Desprind una şi citesc : Uricani Valea Jiului. Soc. Anonimă a minelor de cărbuni Lupeni. Extras din conspectul de plată. No. 730 Numele: Vajda Ferencz. Secţia 28. Competinţa1729.20 Reţineri de plată: Ajutor de familie 150. Competinţa de ajutor în caz de morb (boală) 12.32. Alimentare 216. Cărbuni şi trasport 3.20. Magazin (benzin pentnu lampă) 1.35. Biserică 10. IN . Dare 99.18. Despăgubire 2.50. Muzică 2.50. Baie 10. Suma detragerilor 497 de lei şi 37 de bani. Suma solvabilă 1419.83. Din acest extras am putut vedea nu numai ce se plăteşte unui miner în acea mină ci şi ceiace se reţine lucrătorilor din partea direcţiunei. I se reţine de pildă minerului, săptămână de săptămână, cheltuială pentru benzină din lămpile Wolf. Ce ce să plătească lucrătorul miner, luminarea minei? Oare plăteşte lucrătorul dintr’o fabrică, porţia de lumină electrică sub care lucrează? Luminarea minei trebuie să privească direcţiunea. Se mai reţine lucrătorului sub titlul de despăgubiri, o sumă pentru plata sticlei de la lampă, dacă se strică. Această despăgubire se opreşte în fiecare lună, chiar când lampa rămâne întreagă. De ce? Despăgubire se plăteşte pentru o pagubă pricinuită, dar când acea pagubă nu s’a făcut de ce să se plătească despăgubire? La punctul dare văd iară că se face o nedreptate minerilor. Pe un extras văd că la 1759 de lei s’a reţinut dare 99 de lei iar în alt extras citesc că la o plată mai mică, de 1579 de lei s’a reţinut o dare mai mare de 120 de lei. De ce această ilegalitate ? „Vei zămisli în durere“ Am trecut apoi în altă casă, unde nenorocirea era şi mai mare. Patru femei din vecini, au intrat cu mine în trista încăpere. O făptură părăsită, şi nenorocită zăcea în pat, iac lângă saus mane pa chet .ds scutec edd Unde ieşiau două căpşoare de copii gemeni. Nespus de dureroasă e povestea vieţei minerului Simon Răuţi carea locuit aci CU soţia lui Julişca. Erau eliminaţi de 6 ani şi femeia a născut pe rând 4 copii morţi. De 6 luni dânsa vin pat. Picioarele ei sunt ca că scânduri, nici nu poate umbla, iar o parte a feţei e umflată lui, de mult a fost dusă la o clinică din Cluj şi acolo profesorul i-a spus: — Pleacă acasă şi peste săptămâni vei căpăta doi copii o fată şi un băiat Ai să te faci atunci sănătoasă. Vei putea umbla şi are să-ţi dispară umflătura de pe obraz. Şi într’adevăr după 7 săptămâni, ai născut în noaptea asta doi copii gemeni. Eri şi-a înmormântat bărbatul. S’a sculat din pat şi două femei au târât’oi până sus, pe deal, la cimitir. Şi când s’a întors acasă, a apucat’o chinurile facerei şi naşte doi gemeni. O altă femeie mai adaugă : — Cât timp i-a trăit bărbatul a născut numai copii morţi Acum îi moare bărbatul şi naşte, biata, doi copii deodată... Şi bun bărbat avea, era blând ca un copil. Ge-a câştigat, ai dat mereu pentru doftorii şî medici numai să-şi vadă nevasta sănătoasă, şi acum el moare... „Toată colonia de minerist plâns după dânsul, aşa om bun, a fost. Acuma nu are cine s’ot ajute pe femeia asta, dacă noi am fi noi, vecinele. Dar şi noi suntem sărace !... Recomand inimilor caritabile această femeie nenorocită cu numele de Juliska Bacsai, str. entrală 63. Lupeni. La împărţirea ajutoareloradunate prin listele de subscripţie, trebuie de avut în vechera în prima linie aceste familii. Toate văduvele cu mulţi copii trăesc acum în aceiaş teamă, că vor fi alungate din locuinţele în care trăesc acum, fiindcă aşa e obiceiul direcţîunei societăţei, moare un miner, îndată societatea caută să se discotorisească de familia acestuia, iar locuinţa lui să o dea altui lucrător miner, adus din altă parte. Credinţa lor , că pe măsură ce se va şterge impresia acestei groaznice catastrofe, direcţia societăţii se va arăta tot aşa de neînduplecată şi nu va împlini nimic din ceia ce promite acum, că va griji de famiile victimelor. Iată de ce casele cercuale de asigurări sociale, trebue să aibă controlori cari să vegheze ca direcţia societăţii să nu-şi facă de cap. Ea trebuie să simtă că există organe cari controlează toate acţiunile ei. LEONARD PAUKEROW, GRANATED VOP.BUULIA D. general Răşcanu publică o teme de articole asupra armateî. Foarte bine, foarte frumos. Lumea e bucuroasă să afle ce părere are un general de divizie şi fost ministru de războiu despre corpul nostru ofiţeresc, despre hrana soldatului, despre instrucţia trupei şi despre tot ceea ce priveşte oştirea. Dar vezi, lumea e al dracului Mai ales e al dracului de curioasă. Că, ce zice cetăţeanul, ştiu acum ce e cu armamentul şi cu echipamentul. Dar vorbirea ei ce e cu dama ? Cum li zice şi mai cu seamă cu ce instrumente a lucrat ca să determine pe ministru să plătească cu 3 milioane un imobil cumpărat c'o sdpritt mână înainte cu 1.200.000 ? — D-le gheneral, o vorbutiţă numail şi despre damă . Aşteaptă lumea cu limbă scoasă ! DESCIL