N. Filimon: Ciocoii vechi și noi (1862)
CIOCOII VECHI ŞI NOI SAU „CE NAŞTE DIN PISICĂ ŞOARECI MĂNÂNCĂ"! DEDICAŢIE Domnilor Ciocoi! Este mult timp de când umblu cu această nuvelă ziua şi noaptea, întocmai ca Diogen, căutând o clasă de oameni ca să le-o dedic. Am voit să fac această onoare boierilor, dar, după o gândire serioasă, mi-am schimbat hotărîrea, căci deşi întraceastă clasă sau strecurat mulţi venetici conrupţi şi cu toate lovirile şi tentaţiunile străinilor la cari servă de ţintă de un secol şi jumătate, tot se găsesc printre dânşii bărbaţi cu simţiminte nobile şi cu inimă de adevăraţi Români, cari au făcut, fac, şi sunt convins că vor face, mult bine patriei lor. De la boieri am alergat la negustori. Am revizuit toate stabilimentele de comerţ, de la magaziile cele mari şi luxoase până la magherniţele cele umilite ale precupeţilor. Am văzut zarafi fără capital, fanfaroni şi maloneștii) cari sărăcesc lumea prin dobânzile lor cele nemăsurate; lipscani. Necinstiți.