Pantazi Ghica: Marele vistier Cândescu (1873)
72 REVISTĂ CONTIMPORANA Ce era ore causa de se strînsese acolo boeri, popor, archierel ? Causa acestei triste agitaţiuni, Istoria ne o spune : La 6 Ianuarie 1658(1) Sultanul Mechmet şi Vizirul Chiuprulul mazilise pe Constantin Vodă Basarab, şi orânduise Domn în ţară pe Michnea al III. Vizirul dedese noului numit oştiri numeroase pentru a’l instala, ca la 30,000 Turci şi ca la 20,000 Tătari, aceşti din urmă sub comanda lui Scalga ; iar Constantin Vodă Basarab, aflând de aceste, trecu în Ardeal cu toată casa lui şi cu câţiva boeri fricoşi cari, în momentele pericolului şi nefericirii, fugiafi de slăbiciune pentru că nu avea nici destulă tărie de inimă, nici destul patriotism, ca se împarţa cu fraţii lor nevoile şi necazurile. Michnea plecase din Stambul înJiua de 6 Ianuarie 1658, cu acest alaiu strein, spre a fi instalat pe scaunul Domniei Agrel Românescî. La 17 Februaria acelaşi an, el era aşteptat să sosiască în Târgovişte. Ca pentru toţi domnii căluţî, Românii, popor blând şi inconsecuent, cu tot patriotismul şi cu totă vitejia ce a arătat în trecut, ca pentru toţi Domnii căluţi Românii începură a manifesta simţitainte de regrete şi de simpatie pentru Constantin vodă Basarab, de căderea cărui atunci le părea rea. In adever, după cum ne arată istoria, acesta era un Domn bun, drept la judicăt.r, blând la cuvent compătimitor cu cei săraci ; dar un domn slab care nu s’a distins prin nici o faptă mare, şi care, ca toţi Basarabii, afară din Mircea cel bătrân, era cam rapace şi avaricios. Şi câteva mueri din popor,Jicea cu o desperată descmigiere : * Hei aşa este ! Un domn bun cade, şi altul răa îl iea locul !* Michnea se aştepta să sosiască. Nu s’auitea însă o singură gură pomenindu’l de bine ; acesta pentru că tata lumea îl ştia cine şi ce era el. Michnea era fiu al lui Ene Surdul; dus în Stambul încă din tinereţea cea mai fragedă, a dat la faptele cele mai ruşinose şi la moravurile cele mai depravate, el ajunsese favoritul lui Sinan paşa şi se urcase pe scaunul Domniei, numai prin favoarea Turcilor. Im ii) Istoria terei Românesc! de Ierodiaconul Daniil vol. II pag 110. Istoria Dacie! de Fotino Tom. II, pag. 104.