Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-04-08 / nr. 228

• Memento • Ochiul magic • Filmul săptămînii l­­ci • IN ANUL 1918 (amintiri despre Lenin) /Jb^istaalit­a Situația înaintărilor CURBA ASCENDENTA A UNUI TRIMESTRU RODNIC Datele statistice de la sfîrșitul pri­­mului pătrar al acestui an — ultimul din actualul cincinal — scot preg­nant în evidență eforturile colective­lor de muncă din unitățile economice în realizarea sarcinilor aferente pe­rioadei recent încheiate, eforturi care s-au materializat în sporirea vo­lumului producției și creșterea pro­ductivității muncii. Planul producției globale pe an­samblul economiei județului a fost în­deplinit și depășit cu peste 20 mili­oane lei, iar la producția marfă s-au realizat suplimentar produse în va­loare de 23,3 milioane lei. Concomi­tent cu aceasta, producția marfă vîn­­dută și încasată, indicator ce reflectă rezultatul final al activității, a fost de­pășită cu 6,8 milioane lei în timp ce livrările destinate partenerilor externi au fost devansate cu peste 9 mili­oane lei, iar la productivitatea muncii sporul valoric față de sarcina prevă­zută este de 306 lei pe salariat. Pentru a întregi mai mult­ tabloul acestor rea­lizări este necesar să amintim că față de angajamentul luat pentru depăși­rea prevederilor planului aferent tri­­m­estrului încheiat, rezultatele sunt cu mult peste sarcini, aceasta demon­­strînd multiple posibilități de creștere a producției, de sporire a productivi­tății muncii. Astfel, la producția marfă industrială, angajam­entul a fost depă­șit cu peste 3 milioane lei, iar la pro­ducția globală cu aproape 12 milioane lei. De remarcat că toate aceste spo­ruri s-au obținut în condițiile unei creșteri simțitoare față de perioada corespunzătoare la toți indicatorii și la toate ramurile. Bunăoară, numai în Industria republicană, valoarea pro­ducției globale înregistrează o creș­tere față de perioada corespunzătoare anului trecut de 12,9 la sută, iar la in­dustria locală de 12,6 la sută. Ce a caracterizat activitatea unită­ților în această perioadă ? Iată o primă întrebare al cărei răspuns l-am căpă­tat analizind modul în care fiecare u­­nitate a participat la realizările gene­rale. O primă constatare este aceea că datorită unei mai bune ritmicități a producției, a perfecționării fluxurilor tehnologice și aprovizionării tehni­­co-materiale la nivelul capacităților productive, întreprinderile industriale au înscris în graficul realizărilor ci­fre a căror semnificație confirmă pe deplin entuziasmul colectivelor de muncă. Programarea judicioasă a pro­ducției în cadrul decadelor și respec­tiv a lunilor, ca urmare a unor ana­lize temeinice a posibilităților de rea­lizare, urmărirea permanentă a înde­plinirii planului în structura sortimen­tală stabilită, onorarea in termen a contractelor cu beneficiarii sunt cî­­teva dintre direcțiile spre care s-au îndreptat comitetele de direcție și consiliile de administrație și care au constituit obiective majore pe agenda cotidiană de lucru. Așadar, îndeplini­rea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor aferente trimestru­lui ce s-a scurs, dovedește preocupa­rea permanentă a conducerilor unită­ților pentru creșterea necontenită a potențialului economic prin identifi­carea și valorificarea tuturor posibi­lităților de sporire a producției. Dar din compararea cifrelor care compun aceste realizări, am desprins că nu în suficientă măsură au fost va­lorificate rezervele din cadrul între­prinderilor. In acest sens trebuie să arătăm că alături de rezultatele amin­tite coexistă o serie de neajunsuri a căror prezență în circuitul producției a diminuat realizările care ar fi putut fi mult mai mari. Astfel, datorită neo­­norării contractelor de către între­prinderile furnizoare Industriei lapte­lui și Industriei cărnii, acestea își în­cheie activitatea cu realizări ce os­cilează între 79,2 și 70,9 la sută. Evi­dent că, în condițiile realizării sarci­nilor de plan și de către aceste uni­tăți, sporul valoric pe ansamblul in­dustriei județului ar fi fost mult mai mare. De asemenea, numărul absen­țelor nemotivate pe care 11 însumează unitățile economice și care se ridică la 23 165 ore/om iar al cont­r­ilor fără plată și învoiritor la 10 444 ore/om, au diminuat producția cu sute de mii de lei. Or, nu trebuie să-i fie nimănui in­diferentă această situație știut fiind că, prin aceste „robinete de scurgere“ care sunt de cele mai multe ori trecute cu vederea, se pierd valori însemnate ce ar putea să se adauge la rezultatele generale. Chiar dacă in general acti­vitatea productivă a cunoscut salturi deosebite în trimestrul I al acestui an, existența acestor neajunsuri in folosirea timpului de lucru și în ono­rarea contractelor de către unii fur­nizori întreprinderilor beneficiare (In­dustria cărnii și Industria laptelui), a­­ceasta nu înseamnă că s-au epuizat toate rezervele de ridicare a eficien­ței întregii activități. Luarea unor de­cizii competente și operative in sco­pul unei cet mai bune funcționări a angrenajului producției, întărirea dis­ciplinei in muncă și a disciplinei teh­nologice, optimizarea organizării pro­ducției și a muncii, sunt obiective dintre cele mai importante ale activi­tății fiecărei unități, de a căror înde­plinire e strîns legată ridicarea pe cote tot mai înalte a eficienței econo­mice. Nicolae LA­ZARU 03 pulsul ritmic al succesului« MESERIA, la țara DE AUR CAPĂTĂ 800 de tineri înseamnă tot atîtea brățări de aur care se adaugă cu fiecare an, cu fiecare promoție ab­solventă a Școlii profesionale de ucenici atîtor mii de asemenea bră­țări „dăruite” țării. Aparent o școală ca oricare alta, cu coridoare, săli de clasă, elevi în bănci la curs, ateliere pentru ore practice, școala de pe strada Ștefan cel Mare din Focșani are un renume al ei, ce vine tocmai din ceea ce ea înseamnă pentru con­figurația industrială a țării. Se pregătesc aici, învață aici meserie, tineri veniți din toate col­țurile țării: din Craiova sau Rîm­­nicu Sărat, din Tîrgul Secuiesc sau Miercurea Ciuc, din Bacău sau Odorhei. Cea mai mare parte dintre ei vor deveni confecționeri de îm­brăcăminte din țesături, iar ceilalți mecanici de întreținere a utilaje­lor din industria ușoară. Și ceea ce-i „învață“ mai întâi pe elevii ei școala aceasta este să se deprindă cu atmosfera de lucru din marile unități industriale, cu frumusețea titlului de fruntaș, de muncitor cu înaltă calificare, iar ei știu că în această școală proverbul românesc „meseria e brățară de aur“ se transforma în ideal de via­ță, devine realitate, împreună cu tovarășul Cristache Calinof, director adjunct, vizităm AICI, IDEALUL CONTUR cîteva dintre atelierele de practică ale școlii. Ni-i prezintă­ pe rînd pe tovarășii Elena Jecheanu, Aurelia Zolotovski, Elena Iacob, Dragoș Alexandrescu și ne spune: „Aceștia sînt oamenii care dăruiesc din bră­țara lor cite o verigă fiecăruia din­tre elevii pe care-i învață mese­rie. Iar ei, învață în fiecare zi cum­ se «cîștigă» caratele brățării lor viitoare“. Era intr-adevăr în fiecare gest al oricăruia dintre aceștia o dăruire de mare preț. Tinerii, pe care îi inițiau acum în finisarea produselor executate, erau elevi în anul întii la croitorie. In primul trimestru învățaseră cusăturile de mină, apoi cele me­canice. Acum deja lucrau la moder­nele mașini „Super“. Directorul ne arată un caiet de lucrări practice al unei eleve. Pe fiecare filă erau scrise cu migală noțiunile teoretice ale fiecărei operațiuni, pe foaie milimetrică erau desenate figurile, iar alături eșantioane cu punct înaintea acului, punct în urma acului, sulfilat, buto­niere de diverse tipuri. Apoi, cînd am ajuns la filele unde — în miniatură — erau desenate Jeana GHEORGHIU (Continuare în pag. a IlI-a) b O nouă expoziție Deschisă recent la Muzeul de istorie din municipiul Focșani, ex­poziția se caracterizea­ză prin aria largă de cuprindere a evenimen­telor­ de importanță is­torică și socială înce­­pând cu zbuciumatul an 1848 și sfârșind cu dra­maticele încleștări de la Mărășești. Un loc de seamă în acest context este ocu­pat de o serie de docu­mente și mărturii lega­te de cele două mari evenimente față de care pum­enii n-au fost străini: Războiul de in­dependență și primăva­ra anului de luptă și de singe 1907. Vizitatoru­lui i se oferă posibi­litatea să cunoască ra­poarte, procese-verbale, mărturii etc., în care sînt relatate fragmente din cele mai semnifica­tive Încleștări care au avut ca intre țărăni­mea răsculată și arma­tă. Pe lingă urmărirea celor mai de seamă e­­venimente, un loc im­portant în expoziția re­cent deschisă îl ocupă obiectele care au apar­ținut sau sînt strîns le­gate de activitatea unor personalități de seamă născute ln Foc­șani sau judet: Angh­el Saligny, Duiliu Zamfi­­rescu, Simion Mehe­dinți ș.a. mm 11 - FOLOSII DI­ PUN! In primele două zile din această săptămină de aprilie, pe ogoarele județului nostru au fost insămin­­țate cu culturi din prima urgență peste 2 000 ha. Astfel, din cele 21 741 ha se insămînțaseră, pină marți seara, 15 257 ha, care în procent reprezintă 70,1 la sută. La sfecla de zahăr, suprafața se­mănată este de 2 458 ha din cele 3 000 ha planificate. In cooperativele agri­cole deservite de către mecanizatorii de la I.M.A. Adju­d și Mărășești se execută această lucrare pe ultimele suprafețe. Din cele 8 500 ha stabilite a se cultiva cu floarea-soarelui, sunt realizate 5 664 ha. Pentru restul suprafețelor ce ur­mează a fi insămînțate, terenul este gata pregătit. In plus, mai sint pre­gătite și aproape 7 000 ha pentru cul­­tura porumbului. Suprafețe mai mari care trebuie în­­sămințate, sint in raza I.M.A. Sihlea, Nănești și Mărtinești, unde, nu peste tot, terenul permite să se lucreze din plin. Din acest motiv o sarcină im­portantă au în aceste zile specialiștii și președinții unităților respective pentru depistarea sotelor svnitate și bune de lucru. Pe ogoare, în plină campanie de fnsămințări Producția medie de struguri planificată pe județ este de 7320 kg. la hectar Cum se asigură realizarea acestei sarcini? Priceperea și hărnicia viticultorilor din județul Vrancea, din renumitele podgorii Panciu, Odobești, Cotești, Tîmboiești, sînt bine cunoscute in toată țara și dincolo de hotare. Dar, pe măsura acestor calități și deopo­trivă pe măsura condițiilor favorabile de climă și sol, a potențialului patri­moniului viticol, sînt stabilite și pen­tru acest an sarcini importante. La realizarea producției medii pe județ, întreprinderile agricole de stat vor trebui să contribuie cu o medie de 3220 kg iar cooperativele agricole cu 7595 kg la hectar. Sînt cumva prea mari aceste pro­ducții . La o analiză temeinică a mo­dului cum s-au realizat producțiile anul trecut, se va observa că în vreme ce unele unități au realizat producții de peste 9000 kg struguri la hectar, altele din anumite motive, mai mult sau mai puțin obiective, abia au ob­ținut producții în jurul a 4000 kg la hectar. Potențialul viilor din județul K­ostrir este cu mult mai mare, discutat și re­cunoscut de toți specialiștii. Numai că, nu peste tot există suficientă preo­cupare pentru punerea în deplină va­loare a acestui potențial. Nu peste tot munca este astfel organizată, forța de muncă astfel mobilizată încît să se a­­sigure realizarea în timp optim a tu­turor lucrărilor. In această perioadă, în viticultură se execută poate cele mai importante lucrări care determină nivelul viitoa­rei producții de struguri, ba mai mult, chiar dezvoltarea viitoare a fiecărui butuc. Dintr-o recentă discuție cu tovară­șul ing. Gheorghe Pogorevici, tehno­logul șef al LA.S. Odobești, am reți­nut importanța deosebită ce se acordă aici, pentru executarea la timp a tă­iatului, încărcătura care se asigură prin tăiere fiecărui butuc stimulează sau inhibă fructificarea butucilor, pre­­lungindu-le sau scurtîndu-le longevi­tatea și perioada de rodire deplină.­ Iar data pină la care poate fi prelungită tăierea e­­pină începe via „să plîngă", moment care, în această primăvară timpurie, e foarte aproape. Dîndu-i importanța cuvenită, lucră­torii din întreprinderile agricole de stat au terminat tăiatul viilor. In cooperativele agricole de pro­­ducție, lucrarea se desfășoară, însă, in­tr-un ritm mai lent. Din cele 13 657 ha vie, pînă la data de 4 aprilie, doar pe 12 186 ha (56 la sută) s-a terminat tă­iatul. Este semnificativ faptul­ că au încheiat sau mai au foarte puțin pînă la executarea lucrării pe întreaga su­prafață tocmai cooperativele agricole Păunești, Timbra iești, Slobozia Bradu­lui și altele, care anul trecut au obți­nut producții de peste 9000 kg stru­guri la hectar. Este tot atît de semnificativ și fap­tul că sînt rămase în urmă cu această lucrare tocmai cooperativele agricole care anul trecut au realizat producții foarte mici. La Cîrligele, de exemplu, loan NOR (Continuare in pag. a Ill-a) Elevii au participat cu entuziasm la amenajarea peluzelor de flori H Acțiuni de înfrumusețare Pe agenda de lucru a consiliilor populare oră­­șănești și comunale, pri­măvara înscrie noi și im­portante acțiuni de înfru­musețare. Notăm în rândul aces­tora și pe cele întreprinse în comuna Cîmpuri. Au fost construiți peste 1700 m.p. trotuare din beton și plantați 600 pomi fruc­­tiferi, obiective a căror valoare depășește suma de 90 000 lei. Pină în pre­zent, In cadrul acțiunii de plantare a pomilor fructiferi a fost înregis­trat un număr de 3 700, cu peste 2000 fată de cel planificat. Printre cei care și-au adus contribuția la consemnarea acestor ci­fre se numără și Gheor­ghe Nițu, Ecaterina Aga­­filei, Costică Vlad, Ion I. Dogaru, Ion Macovei. Școala generală Vulcăneasa, comu­na Mera. O clădire albă impunătoare așa cum sunt construite toate școlile In ultimii ani Întrebăm de directoarea ei, Învățătoarea Elena Gegea și aflăm că o putem Intilni in laboratorul șco­lii. Acolo, in vecinătatea planșelor și mulajelor de tot felul, cerindu-ne scu­zele de rigoare pentru deranjul prici­nuit, am consemnat convorbirea de fată. — Spuneți-mi, sinteti obosită to­varășă Gegea?. V-au obosit anii pe care i-ati Închiriat școlii, apostolatU­­lului.?. — Sunt puțin obosită, dar nu atl­ de viata de dascăl de munca in sine pe care am­ desfășurat-o, ci pe unele con­diții și impre­urări in care mi-am dus activitatea Și cum ini viată există un moment în care începem să adunăm toate neajunsurile și, greutățile pe care le-am întîmpinat, acum pot cu exacti­tate să mărturisesc din care parte au venit cele mai multe. Cred deci că nu apostolatul, lumea școlii m-au obosit, ci, cea aflată în vecinătatea ei. — Vorbeați de existența unui mo­ment al evaluărilor, de un joc in care privirea cristalizează imaginile, din­­du-le densitate. Vă amintiți prima zi de muncă? Cum atâtazi? — Desigur. Firesc tinără—nu îm­plinisem 20 de ani. Eram nepregătită pentru viață, stingheră. Tot timpul In­tr-o continuă alertă, autocontrolindu­­mă mereu, pentru ca nimic din com­portare, ținută, vorbire să nu atragă atenția, să nu nască discuții. Nu mi-a plăcut să fac zgomot... In prima zi de muncă la clasă m-am prezentat îmbră­cată cu fuslă bleumarin, bluză albă, pantofi negri. De altfel, aceasta mi-a fost, in general, tinuta la catedră. — V-a fost teamă in acea primă zi a unei profesiuni de o viată întreagă, de anii care voi veni? —- Teamă ? Nu. Viata de dascăl o cunosc de timpuriu. Știam ce m­ă aș­teaptă. Am avut și momente pe­­ care azi le consider cruciale, cum ar fi cel dintre 1 octombrie 1935 și 1 aprin 1936, cînd nu am primit nici un fel de salariu, dar nu am părăsit școala. Nici astăzi nu­ știu exact ce încurcă­turi au făcut cei­­le la Revizoratul șco­lar. Atunci Insă, pentru a mă întreți­ne mi-am vindut pelerina, cuvertura și alte lucruri personale. Vreau să spun că, subînțelegeam într-un fel gre­utățile, dar ele nu mi se păreau atît de serioase încit să mă determine să-mi fie teamă. — Poate o să vă surprindă Întreba­rea pe care vi-o adresez acum. Dacă ne-am detașa un timp de promoții, dacă n-am mai ține seama de lecțiile pe care le-ați predat lunea, marțea, joia etc., ce ați făcut In acești 35 de ani de muncă la catedră ? — Datoria. Asta înseamnă într-o traducere liberă, lipsită de pretenții, o activitate diversificată, pe tărâm cultural (20 de ani, director de cămin), in organizația de femei, pe linie de cooperație, la C.A.P. etc. Am căutat să-mi cunosc bine locul de muncă, oamenii cu care veneam In contact. M-am străduit să-mi apropii familiile elevilor, în general satul întreg, cu care am rezolvat probleme majore ale școlii T. OLTEANU (Continuare In pag. a II-a) REPORTAJ • REPORTAJ % REPORTAJ REPORTAJ Ce afi făcut în 35 de ani? Datoria In stare bună... N-am crezut niciodată că un pro­­ces-verbal poate conține note de umor negru. Dar­ m-am în­șelat amarnic. Dovada o constituie cele ce urmează... Tehnicianul Tudorel Lascu a fost invitat de către I.G.D. Focșani să-și ia in primire garsoniera. Cu acest prilej in procesul-verbal de preda­­re-primire s-au făcut următoarele specificări: pereții și dușumelele in stare bună; ușile și ferestrele în stare bună; instalația electrică în stare bună; instalația de încălzire și cea sanitară în stare bună. Cu contractul de închiriere nr. 291 în buzunar, beneficiarul, într-o dis­poziție excelentă, s-a dus să-și vadă locuința situată in blocul 14, ap. 41. Dar aici stupoare ! Cînd a des­chis ușa, a fost întîmpinat în pri­mul rînd —­ e drept, ceremonios — de lamelele de parchet care stăteau aproape în poziție verticală. Bineîn­țeles că bietului om, acest „exces de amabilitate" în loc să-i dea o „stare bună", aproape că l-a amețit. Noroc că nu suferea de cord... Dar „starea bună” a locuinței, nu s-a oprit aici. Dovadă că, pe spatele respectivului proces-verbal a apărut următoarea notă de remedieri pe care o reproducem cuvînt cu cu­­vînt : lumina defectă, lipsă capac doză, caloriferul curge, parchetul din cameră burdujit datorită inun­dațini din ziua de 22-03-1970 Și o asemenea locuință­­ cred gospodarii de la I.G.D. Focșani — este aptă de a fi dată în primire be­neficiarului ? O fi bun umorul, dar nu ca să ii dem de buna credință a cetățenilor Emil GONCil

Next