Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-04-08 / nr. 228
• Memento • Ochiul magic • Filmul săptămînii lci • IN ANUL 1918 (amintiri despre Lenin) /Jb^istaalita Situația înaintărilor CURBA ASCENDENTA A UNUI TRIMESTRU RODNIC Datele statistice de la sfîrșitul primului pătrar al acestui an — ultimul din actualul cincinal — scot pregnant în evidență eforturile colectivelor de muncă din unitățile economice în realizarea sarcinilor aferente perioadei recent încheiate, eforturi care s-au materializat în sporirea volumului producției și creșterea productivității muncii. Planul producției globale pe ansamblul economiei județului a fost îndeplinit și depășit cu peste 20 milioane lei, iar la producția marfă s-au realizat suplimentar produse în valoare de 23,3 milioane lei. Concomitent cu aceasta, producția marfă vîndută și încasată, indicator ce reflectă rezultatul final al activității, a fost depășită cu 6,8 milioane lei în timp ce livrările destinate partenerilor externi au fost devansate cu peste 9 milioane lei, iar la productivitatea muncii sporul valoric față de sarcina prevăzută este de 306 lei pe salariat. Pentru a întregi mai mult tabloul acestor realizări este necesar să amintim că față de angajamentul luat pentru depășirea prevederilor planului aferent trimestrului încheiat, rezultatele sunt cu mult peste sarcini, aceasta demonstrînd multiple posibilități de creștere a producției, de sporire a productivității muncii. Astfel, la producția marfă industrială, angajamentul a fost depășit cu peste 3 milioane lei, iar la producția globală cu aproape 12 milioane lei. De remarcat că toate aceste sporuri s-au obținut în condițiile unei creșteri simțitoare față de perioada corespunzătoare la toți indicatorii și la toate ramurile. Bunăoară, numai în Industria republicană, valoarea producției globale înregistrează o creștere față de perioada corespunzătoare anului trecut de 12,9 la sută, iar la industria locală de 12,6 la sută. Ce a caracterizat activitatea unităților în această perioadă ? Iată o primă întrebare al cărei răspuns l-am căpătat analizind modul în care fiecare unitate a participat la realizările generale. O primă constatare este aceea că datorită unei mai bune ritmicități a producției, a perfecționării fluxurilor tehnologice și aprovizionării tehnico-materiale la nivelul capacităților productive, întreprinderile industriale au înscris în graficul realizărilor cifre a căror semnificație confirmă pe deplin entuziasmul colectivelor de muncă. Programarea judicioasă a producției în cadrul decadelor și respectiv a lunilor, ca urmare a unor analize temeinice a posibilităților de realizare, urmărirea permanentă a îndeplinirii planului în structura sortimentală stabilită, onorarea in termen a contractelor cu beneficiarii sunt cîteva dintre direcțiile spre care s-au îndreptat comitetele de direcție și consiliile de administrație și care au constituit obiective majore pe agenda cotidiană de lucru. Așadar, îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor aferente trimestrului ce s-a scurs, dovedește preocuparea permanentă a conducerilor unităților pentru creșterea necontenită a potențialului economic prin identificarea și valorificarea tuturor posibilităților de sporire a producției. Dar din compararea cifrelor care compun aceste realizări, am desprins că nu în suficientă măsură au fost valorificate rezervele din cadrul întreprinderilor. In acest sens trebuie să arătăm că alături de rezultatele amintite coexistă o serie de neajunsuri a căror prezență în circuitul producției a diminuat realizările care ar fi putut fi mult mai mari. Astfel, datorită neonorării contractelor de către întreprinderile furnizoare Industriei laptelui și Industriei cărnii, acestea își încheie activitatea cu realizări ce oscilează între 79,2 și 70,9 la sută. Evident că, în condițiile realizării sarcinilor de plan și de către aceste unități, sporul valoric pe ansamblul industriei județului ar fi fost mult mai mare. De asemenea, numărul absențelor nemotivate pe care 11 însumează unitățile economice și care se ridică la 23 165 ore/om iar al contrilor fără plată și învoiritor la 10 444 ore/om, au diminuat producția cu sute de mii de lei. Or, nu trebuie să-i fie nimănui indiferentă această situație știut fiind că, prin aceste „robinete de scurgere“ care sunt de cele mai multe ori trecute cu vederea, se pierd valori însemnate ce ar putea să se adauge la rezultatele generale. Chiar dacă in general activitatea productivă a cunoscut salturi deosebite în trimestrul I al acestui an, existența acestor neajunsuri in folosirea timpului de lucru și în onorarea contractelor de către unii furnizori întreprinderilor beneficiare (Industria cărnii și Industria laptelui), aceasta nu înseamnă că s-au epuizat toate rezervele de ridicare a eficienței întregii activități. Luarea unor decizii competente și operative in scopul unei cet mai bune funcționări a angrenajului producției, întărirea disciplinei in muncă și a disciplinei tehnologice, optimizarea organizării producției și a muncii, sunt obiective dintre cele mai importante ale activității fiecărei unități, de a căror îndeplinire e strîns legată ridicarea pe cote tot mai înalte a eficienței economice. Nicolae LAZARU 03 pulsul ritmic al succesului« MESERIA, la țara DE AUR CAPĂTĂ 800 de tineri înseamnă tot atîtea brățări de aur care se adaugă cu fiecare an, cu fiecare promoție absolventă a Școlii profesionale de ucenici atîtor mii de asemenea brățări „dăruite” țării. Aparent o școală ca oricare alta, cu coridoare, săli de clasă, elevi în bănci la curs, ateliere pentru ore practice, școala de pe strada Ștefan cel Mare din Focșani are un renume al ei, ce vine tocmai din ceea ce ea înseamnă pentru configurația industrială a țării. Se pregătesc aici, învață aici meserie, tineri veniți din toate colțurile țării: din Craiova sau Rîmnicu Sărat, din Tîrgul Secuiesc sau Miercurea Ciuc, din Bacău sau Odorhei. Cea mai mare parte dintre ei vor deveni confecționeri de îmbrăcăminte din țesături, iar ceilalți mecanici de întreținere a utilajelor din industria ușoară. Și ceea ce-i „învață“ mai întâi pe elevii ei școala aceasta este să se deprindă cu atmosfera de lucru din marile unități industriale, cu frumusețea titlului de fruntaș, de muncitor cu înaltă calificare, iar ei știu că în această școală proverbul românesc „meseria e brățară de aur“ se transforma în ideal de viață, devine realitate, împreună cu tovarășul Cristache Calinof, director adjunct, vizităm AICI, IDEALUL CONTUR cîteva dintre atelierele de practică ale școlii. Ni-i prezintă pe rînd pe tovarășii Elena Jecheanu, Aurelia Zolotovski, Elena Iacob, Dragoș Alexandrescu și ne spune: „Aceștia sînt oamenii care dăruiesc din brățara lor cite o verigă fiecăruia dintre elevii pe care-i învață meserie. Iar ei, învață în fiecare zi cum se «cîștigă» caratele brățării lor viitoare“. Era intr-adevăr în fiecare gest al oricăruia dintre aceștia o dăruire de mare preț. Tinerii, pe care îi inițiau acum în finisarea produselor executate, erau elevi în anul întii la croitorie. In primul trimestru învățaseră cusăturile de mină, apoi cele mecanice. Acum deja lucrau la modernele mașini „Super“. Directorul ne arată un caiet de lucrări practice al unei eleve. Pe fiecare filă erau scrise cu migală noțiunile teoretice ale fiecărei operațiuni, pe foaie milimetrică erau desenate figurile, iar alături eșantioane cu punct înaintea acului, punct în urma acului, sulfilat, butoniere de diverse tipuri. Apoi, cînd am ajuns la filele unde — în miniatură — erau desenate Jeana GHEORGHIU (Continuare în pag. a IlI-a) b O nouă expoziție Deschisă recent la Muzeul de istorie din municipiul Focșani, expoziția se caracterizează prin aria largă de cuprindere a evenimentelor de importanță istorică și socială începând cu zbuciumatul an 1848 și sfârșind cu dramaticele încleștări de la Mărășești. Un loc de seamă în acest context este ocupat de o serie de documente și mărturii legate de cele două mari evenimente față de care pumenii n-au fost străini: Războiul de independență și primăvara anului de luptă și de singe 1907. Vizitatorului i se oferă posibilitatea să cunoască rapoarte, procese-verbale, mărturii etc., în care sînt relatate fragmente din cele mai semnificative Încleștări care au avut ca intre țărănimea răsculată și armată. Pe lingă urmărirea celor mai de seamă evenimente, un loc important în expoziția recent deschisă îl ocupă obiectele care au aparținut sau sînt strîns legate de activitatea unor personalități de seamă născute ln Focșani sau judet: Anghel Saligny, Duiliu Zamfirescu, Simion Mehedinți ș.a. mm 11 - FOLOSII DI PUN! In primele două zile din această săptămină de aprilie, pe ogoarele județului nostru au fost insămințate cu culturi din prima urgență peste 2 000 ha. Astfel, din cele 21 741 ha se insămînțaseră, pină marți seara, 15 257 ha, care în procent reprezintă 70,1 la sută. La sfecla de zahăr, suprafața semănată este de 2 458 ha din cele 3 000 ha planificate. In cooperativele agricole deservite de către mecanizatorii de la I.M.A. Adjud și Mărășești se execută această lucrare pe ultimele suprafețe. Din cele 8 500 ha stabilite a se cultiva cu floarea-soarelui, sunt realizate 5 664 ha. Pentru restul suprafețelor ce urmează a fi insămînțate, terenul este gata pregătit. In plus, mai sint pregătite și aproape 7 000 ha pentru cultura porumbului. Suprafețe mai mari care trebuie însămințate, sint in raza I.M.A. Sihlea, Nănești și Mărtinești, unde, nu peste tot, terenul permite să se lucreze din plin. Din acest motiv o sarcină importantă au în aceste zile specialiștii și președinții unităților respective pentru depistarea sotelor svnitate și bune de lucru. Pe ogoare, în plină campanie de fnsămințări Producția medie de struguri planificată pe județ este de 7320 kg. la hectar Cum se asigură realizarea acestei sarcini? Priceperea și hărnicia viticultorilor din județul Vrancea, din renumitele podgorii Panciu, Odobești, Cotești, Tîmboiești, sînt bine cunoscute in toată țara și dincolo de hotare. Dar, pe măsura acestor calități și deopotrivă pe măsura condițiilor favorabile de climă și sol, a potențialului patrimoniului viticol, sînt stabilite și pentru acest an sarcini importante. La realizarea producției medii pe județ, întreprinderile agricole de stat vor trebui să contribuie cu o medie de 3220 kg iar cooperativele agricole cu 7595 kg la hectar. Sînt cumva prea mari aceste producții . La o analiză temeinică a modului cum s-au realizat producțiile anul trecut, se va observa că în vreme ce unele unități au realizat producții de peste 9000 kg struguri la hectar, altele din anumite motive, mai mult sau mai puțin obiective, abia au obținut producții în jurul a 4000 kg la hectar. Potențialul viilor din județul Kostrir este cu mult mai mare, discutat și recunoscut de toți specialiștii. Numai că, nu peste tot există suficientă preocupare pentru punerea în deplină valoare a acestui potențial. Nu peste tot munca este astfel organizată, forța de muncă astfel mobilizată încît să se asigure realizarea în timp optim a tuturor lucrărilor. In această perioadă, în viticultură se execută poate cele mai importante lucrări care determină nivelul viitoarei producții de struguri, ba mai mult, chiar dezvoltarea viitoare a fiecărui butuc. Dintr-o recentă discuție cu tovarășul ing. Gheorghe Pogorevici, tehnologul șef al LA.S. Odobești, am reținut importanța deosebită ce se acordă aici, pentru executarea la timp a tăiatului, încărcătura care se asigură prin tăiere fiecărui butuc stimulează sau inhibă fructificarea butucilor, prelungindu-le sau scurtîndu-le longevitatea și perioada de rodire deplină. Iar data pină la care poate fi prelungită tăierea epină începe via „să plîngă", moment care, în această primăvară timpurie, e foarte aproape. Dîndu-i importanța cuvenită, lucrătorii din întreprinderile agricole de stat au terminat tăiatul viilor. In cooperativele agricole de producție, lucrarea se desfășoară, însă, intr-un ritm mai lent. Din cele 13 657 ha vie, pînă la data de 4 aprilie, doar pe 12 186 ha (56 la sută) s-a terminat tăiatul. Este semnificativ faptul că au încheiat sau mai au foarte puțin pînă la executarea lucrării pe întreaga suprafață tocmai cooperativele agricole Păunești, Timbra iești, Slobozia Bradului și altele, care anul trecut au obținut producții de peste 9000 kg struguri la hectar. Este tot atît de semnificativ și faptul că sînt rămase în urmă cu această lucrare tocmai cooperativele agricole care anul trecut au realizat producții foarte mici. La Cîrligele, de exemplu, loan NOR (Continuare in pag. a Ill-a) Elevii au participat cu entuziasm la amenajarea peluzelor de flori H Acțiuni de înfrumusețare Pe agenda de lucru a consiliilor populare orășănești și comunale, primăvara înscrie noi și importante acțiuni de înfrumusețare. Notăm în rândul acestora și pe cele întreprinse în comuna Cîmpuri. Au fost construiți peste 1700 m.p. trotuare din beton și plantați 600 pomi fructiferi, obiective a căror valoare depășește suma de 90 000 lei. Pină în prezent, In cadrul acțiunii de plantare a pomilor fructiferi a fost înregistrat un număr de 3 700, cu peste 2000 fată de cel planificat. Printre cei care și-au adus contribuția la consemnarea acestor cifre se numără și Gheorghe Nițu, Ecaterina Agafilei, Costică Vlad, Ion I. Dogaru, Ion Macovei. Școala generală Vulcăneasa, comuna Mera. O clădire albă impunătoare așa cum sunt construite toate școlile In ultimii ani Întrebăm de directoarea ei, Învățătoarea Elena Gegea și aflăm că o putem Intilni in laboratorul școlii. Acolo, in vecinătatea planșelor și mulajelor de tot felul, cerindu-ne scuzele de rigoare pentru deranjul pricinuit, am consemnat convorbirea de fată. — Spuneți-mi, sinteti obosită tovarășă Gegea?. V-au obosit anii pe care i-ati Închiriat școlii, apostolatUlului.?. — Sunt puțin obosită, dar nu atl de viata de dascăl de munca in sine pe care am desfășurat-o, ci pe unele condiții și impreurări in care mi-am dus activitatea Și cum ini viată există un moment în care începem să adunăm toate neajunsurile și, greutățile pe care le-am întîmpinat, acum pot cu exactitate să mărturisesc din care parte au venit cele mai multe. Cred deci că nu apostolatul, lumea școlii m-au obosit, ci, cea aflată în vecinătatea ei. — Vorbeați de existența unui moment al evaluărilor, de un joc in care privirea cristalizează imaginile, dindu-le densitate. Vă amintiți prima zi de muncă? Cum atâtazi? — Desigur. Firesc tinără—nu împlinisem 20 de ani. Eram nepregătită pentru viață, stingheră. Tot timpul Intr-o continuă alertă, autocontrolindumă mereu, pentru ca nimic din comportare, ținută, vorbire să nu atragă atenția, să nu nască discuții. Nu mi-a plăcut să fac zgomot... In prima zi de muncă la clasă m-am prezentat îmbrăcată cu fuslă bleumarin, bluză albă, pantofi negri. De altfel, aceasta mi-a fost, in general, tinuta la catedră. — V-a fost teamă in acea primă zi a unei profesiuni de o viată întreagă, de anii care voi veni? —- Teamă ? Nu. Viata de dascăl o cunosc de timpuriu. Știam ce mă așteaptă. Am avut și momente pe care azi le consider cruciale, cum ar fi cel dintre 1 octombrie 1935 și 1 aprin 1936, cînd nu am primit nici un fel de salariu, dar nu am părăsit școala. Nici astăzi nu știu exact ce încurcături au făcut ceile la Revizoratul școlar. Atunci Insă, pentru a mă întreține mi-am vindut pelerina, cuvertura și alte lucruri personale. Vreau să spun că, subînțelegeam într-un fel greutățile, dar ele nu mi se păreau atît de serioase încit să mă determine să-mi fie teamă. — Poate o să vă surprindă Întrebarea pe care vi-o adresez acum. Dacă ne-am detașa un timp de promoții, dacă n-am mai ține seama de lecțiile pe care le-ați predat lunea, marțea, joia etc., ce ați făcut In acești 35 de ani de muncă la catedră ? — Datoria. Asta înseamnă într-o traducere liberă, lipsită de pretenții, o activitate diversificată, pe tărâm cultural (20 de ani, director de cămin), in organizația de femei, pe linie de cooperație, la C.A.P. etc. Am căutat să-mi cunosc bine locul de muncă, oamenii cu care veneam In contact. M-am străduit să-mi apropii familiile elevilor, în general satul întreg, cu care am rezolvat probleme majore ale școlii T. OLTEANU (Continuare In pag. a II-a) REPORTAJ • REPORTAJ % REPORTAJ REPORTAJ Ce afi făcut în 35 de ani? Datoria In stare bună... N-am crezut niciodată că un proces-verbal poate conține note de umor negru. Dar m-am înșelat amarnic. Dovada o constituie cele ce urmează... Tehnicianul Tudorel Lascu a fost invitat de către I.G.D. Focșani să-și ia in primire garsoniera. Cu acest prilej in procesul-verbal de predare-primire s-au făcut următoarele specificări: pereții și dușumelele in stare bună; ușile și ferestrele în stare bună; instalația electrică în stare bună; instalația de încălzire și cea sanitară în stare bună. Cu contractul de închiriere nr. 291 în buzunar, beneficiarul, într-o dispoziție excelentă, s-a dus să-și vadă locuința situată in blocul 14, ap. 41. Dar aici stupoare ! Cînd a deschis ușa, a fost întîmpinat în primul rînd — e drept, ceremonios — de lamelele de parchet care stăteau aproape în poziție verticală. Bineînțeles că bietului om, acest „exces de amabilitate" în loc să-i dea o „stare bună", aproape că l-a amețit. Noroc că nu suferea de cord... Dar „starea bună” a locuinței, nu s-a oprit aici. Dovadă că, pe spatele respectivului proces-verbal a apărut următoarea notă de remedieri pe care o reproducem cuvînt cu cuvînt : lumina defectă, lipsă capac doză, caloriferul curge, parchetul din cameră burdujit datorită inundațini din ziua de 22-03-1970 Și o asemenea locuință cred gospodarii de la I.G.D. Focșani — este aptă de a fi dată în primire beneficiarului ? O fi bun umorul, dar nu ca să ii dem de buna credință a cetățenilor Emil GONCil