Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-05 / nr. 559

Pag. 2 Realizarea propunerilor cetățenilor - „secretul“ reușitei acțiunilor gospodărești! d mă aîndosr. In Rnnu­l&lt. îmi emi­na«m&inian min­ re>rmi­er>r»!« ar› nîn^ ?n ] ! Cind­ mă gîndesc la Ruginești. Îmi revine în minte cu o încăpățînare ai­doma ritmicității cu care caii picătu­rile de ploaie, imaginea unuia din­tre eroii nuvelelor lui Slavici. Perse­verența acestui erou reușise să schim­be mentalitatea oamenilor dintr-un sat ve­stit prin sărăcia lui, mediticină implicit și înfățișarea așezării cu pri­cina. Și apropierea dintre imaginea contemporană a comunei de lingă Trotuș, cu eroul nuvelei, nu este in­­tîmplătoare, ea găsindu-și suportul material in trăsăturile de caracter ale primarului Rugineștilor. Cind părăsești șoseaua asfaltată, pornind pe drumul către comună, te intim­ești pentru prima dată cu spiri­tul de buni gospodari al rugineșteni­­lor.Apoi, pe măsură ce te apropii de satele ei, asemenea dovezi sporesc pentru a culmina cu înfățișarea de veritabil centru civic a satului de re­ședință. Numai obiectivele anului acesta, o­­biective care, în marea lor majorita­te, au și fost atacate, iar unele chiar terminate, sunt in măsură să ne edi­fice asupra amploarei pe care cetă­țenii și deputații comunei o conferă printr-o muncă susținută acțiunilor de înfrumusețare și bună gospodărire a localității lor. Astfel, se lucrează intens la terminarea construcției șco­lii de 10 ani. Începută anul trecut, se plantează cu pin negru platourile te­­rasate de la intrarea in comună, vor fi terminate lucrările pentru electrifi­­carea ultimelor două circumscripții. De asemenea, trebuie menționat că până in prezent au fost plantați pe întreaga lungime a șoselelor comu­nale 3 400 de metri, cireși și pruni, au fost construite trotuare din beton pe o suprafață de 200 mp și se continuă consolidarea cu beton a șanțurilor Discuția pe care am purtat-o cu to­varășul Gheorghe Matei, președintele comitetul­­ executiv al consiliului popular comunal s-a axat asupra me­todelor de lucru, a metodelor de a­­tragere a maselor de cetățeni la ase­menea acțiuni. — Comuna noastră — ne spunea interlocutorul nostru — s-a mîndrit întotdeauna cu gospodarii ei. Numai că fiecare era gospodar la el acasă, fără să-l intereseze ce se întîmpla dincolo de poartă. Astăzi, proporțiile participării la acțiunile de muncă pa­triotică ne permit să spunem că în­treaga obște formează o singură ma­re familie, în care fiecare membru este direct, interesat în atributele în­noitoare cîștigate de satele comunei. Cum am reușit să „operăm" această modificare în structura lor sufleteas­că ? Este destul de greu de spus, căci nu există o rețetă a reușitei în munca cu oamenii. In orice caz, experiența îmi permite să afirm că cel mai mare pe­ricol al unui asemenea gen de muncă îl constituie formalismul. Dacă pro­punerile cetățenilor făcute în întisni­­rile cu deputații sau în sesiunile con­siliului popular nu sunt puse în prac­tică în toate situațiile în care acest lucru este posibil atunci interesul oa­menilor dispare. Și dimpotrivă, iniția­tivele proprii sunt cele mai ușor de realizat. Ar mai fi de spus, la acest capitol, că reușitele deschid — dacă pot spune așa — gustul pentru noi realizări... In rest, discuția cu primarul comu­nei Ruginești a reliefat aceleași capi­tole importante ce formează metodele de lucru ale multor consilii populare: împărțirea sarcinilor pe obiective intre membrii comitetului executiv, ținerea cu regularitate a consfătuirilor cu de­putații, popularizarea celor mai fru­moase rezultate etc. Numai că, așa după cum au afirmat deputații, pre­ședintele nu ne spusese, probabil din modestie, că in cei nouă ani de acti­vitate la consiliul popular Ruginești, acesta a găsit in orice situație răga­zul necesar pentru a dezbate o pro­punere oarecare, in aparență minoră, aducîndu-i prețioase completări. Iată deci că dacă există totuși o rețetă a reușitei în organizarea ac­țiunilor de muncă patriotică, ea nu poate fi decit transpunerea in viață a propunerilor cetățenilor. R. VORNICU INTERVIU Modernizarea, legarea de practică, cerințe majore ale invățămintului Recent, la Ministerul Invățămîntu­­lui, a avut loc o ședință de lucru la care au participat inspectorii generali de la inspectoratele școlare județene. Din dorința de a cunoaște unele pro­bleme care s-au dezbătut cu această o­­cazie, ne-am adresat tovarășului in­spector general Constantin Dumitriu: — Ce probleme, credeți, au impus susținerea ședinței de lu­cru la care ați participat 1 - Modernizarea invățămintului, întregului proces de formare și perfec­u­ționare a omului contemporan, legarea Invățămintului de practică, asigurarea unei baze materiale corespunzătoare, perspectivele lui de dezvoltare. — Pe ordinea de zi a ședinței au fost înscrise și supuse dez­baterii mai multe teme. Care dintre ele v-au atras atenția în mod deosebit ? — Ședința de debut cu susținerea u­­nui material privind problemele per­fecționării profesionale, a informării științifice. In continuare, s-au analizat rezultatele obținute pînă în prezent în pregătrea tehnico-productivă a elevi­lor și s-au dezbătut unele probleme ale Invățămintului profesional, teh­nic și liceal de specialitate. Pe­­ ordinea de zi au mai­ figurat pro­bleme de mare actualitate ca : sta­diul "construcțiilor școlare" ,extinderea generalizării în lufă Stu­rtîi TihĂihi * obliga­toriu" de 10 ani,’ analiza rețelei clase­lor speciale cu profil de matematică, fizicile chimie, limbi străine, problemă dezbătută de Traian Pop, adjunct al ministrului învățăm­ă­itului. Sori­­itorul s-a referit apoi la o­ gamă largă de aspecte privind pregătirea tehnico­­productivă a elevilor din învățămîntul de cultură generală. — Adică altfel spus... — Școala de 10 ani și liceul rămîn școli de cultură generală, astfel orga­nizate nicit să asigure formarea unor îndemânări și deprinderii de muncă, să contribuie la orientarea elevilor în ceea ce privește alegerea unei profesi­uni. — De la consfătuire, v-ați în­tors desigur, cu o serie de pro­bleme ce urmează să le apli­cați în funcție de nevoile con­crete ale județului. Care sunt acestea ? — In noul an școlar (1971—1972) școlile județului se va introduce diver­en­sificarea studiului limbilor străine, în­­cepind din anul al II-lea, înființarea unor clase speciale de matematică, în cadrul liceelor din municipiu, urmînd ca în viitor, același lucru să-l facem la Panciu, Adjud etc. In următorii ani, atît Inspectoratul școlar, cît și conducerile de școli­, cu sprijinul organelor locale de stat, vor­­ căuta să mărească rețeaua atelierelor colare cu diverse­ profesiuni, impuse e dezvoltarea economică a județului, asigurând, astfel, baza materială nece­sară instruirii tehnico-productive — cerință majoră și mereu de actualitate * I învățarAîritului de cultură generală. ■""»"» ■»­ D. MANOLACHE MEMENTO tv MIERCURI 5 MAI 18.00 Deschiderea emisiunii. Economie, știință, conducere. Sistemul nați­onal de informatică și conduce­re. 18.20 „K pentru că pe lume, partidul s-a născut". Spectacol m­uzical-co­­regrafic realizat de Consiliul municipal București al Organi­zației Pionierilor. 19.10 Tragerea Pronoexpres. 19.20 . 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00­­0 de ani în 50 de evocări 20.25 Moment poetic. 20.35 In această țară, comuniștii (V). 21.25 Telecinemateca i „Gropițe" cu MEMENTO Shirley Temple, Frank Morgan. 22.53 Telejurnalul de noapte. JOI 6 MAI 18.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba maghiară. 18.30 Selecțiuni din spectacolul de ga­lă a formațiilor artistice de a­­matori. 19.15 Publicitate. 19.20­1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 50 de ani în 50 de evocări. 20.25 Moment poetic. 20.40 România în lume (III). 2145 Cîntece și dansuri din toate re­giunile țării. 21.35 Teleglob. R.D.G. — Halle, orașul chimiei. 21.50 Varietăți pe peliculă. 22.15 Telejurnalul de noapte. 22.25 BOX. Semifinalele campionatelor naționale individuale, înregistra­re de la patinoarul „23 August“. ATLETISM Duminică, în ziua a doua a întreceri­lor programate de etapa județeană a campionatului republican de atletism rezervat liceelor și școlilor profesiona­le, au fost înregistrate rezultate teh­nice mulțumitoare. Atletismul cîștigă tot mai mult te­ren în rîndul elevilor: o dovedește ma­rele număr de concurenți prezenți la startul majorității probelor și buna or­ganizare a concursului. Rezultate tehnice. 200 m băieți — 1. Fănel Iliescu (R. Unirea) 24,9 s.1 2. Emil Barău (Adjud) — 25,8 s.1 3. Zoltán Badi (Școala M.I.U.) și Constantin Zaharia (Odobești) — 25,9 s. 200 m fete — 1. Margareta Onofrei (R. Sp.) — 28,6 s.; 2. Elena Vascu (Școala gen. 3) — 29,5 s.; 3. Ana Răchi­­țeanu (Șc. gen. 8) — 30,1 s. (Șc . 500 m băieți — 1. Nicu Zăncescu gen. 10) — 4’ 31” ; 2. Constantin Vlad (Șc. M.I.U.) — 4’ 32” ; 3. Marian Stoica (Mărășești) — 4’ 33”. 800 m­ fete — 1. Lenuța Brozbcu (Șc. gen. 10) — 5’ 28” ; 2. Doin­a Cozma (Șc. gen. 10) — 6’ 00” ; 3. Doina Rățcan (R. Vidra) — 6, 05”. Lungime băieți — 1. Făne) Iliescu (R. Unirea) — 5,77 m ; 2. Adrian Varto­­pov (Mărășești) — 5,58 m­; 3. Dan Mi­­hai (Șc. M.S.U.) — 5,26 m. Greutate (4 kg) fete — 1. Mariana Grigore (Șc. Sp.) 8,14 m; 2. Anca Ciu­percă (Panciu) — 7,97 m; 3. Iulia Cher­ciu (Vidra) — 7,39 m. Suliță (băieți) — 1. Romulus Nichi­­for (Vidra) 40,15 m; 2. Costel Giurgiu (S. Sp.) — 35,30 m; 3. Mihai Câmlaruș (Șc. M.I.U.)­­ 33,04 m. Suliță (fete) — 1. Mariana Grigore (Șc. sp.) — 28,90 m; 2. Nela Săicaru (Adjud) — 21, 39 m. In afara concursului, în cadrul unei tentative de doborîre a recordului na­țional la 600 m juniori III (1 m 32,9 sec.) tînărul Vasile Cristian a ratat cu puțin această performanță, realizind un timp cu 2 sec. Inferior sus amintitului record. ore de muncă febrilă, de efort colectiv, pe șantierul canalului de irigație Suraia. EXAMENUL CITOLOGIC PREVENTIV în zilele noastre, printre cauzele de deces, în întreaga lume, un loc de frunte este ocupat de boala canceroa­să. Astăzi, zeci de mii de specialiști din domenii dintre cele mai diferite, grupați în institute speciale, pe lângă laboratoarele unor universități, sau în i­ndustria farmaceutică, lucrează neîn­trerupt repurtând victorii tot mai ca­tegorice in domeniul cunoașterii aces­tei boli, ca și în descoperirea de noi medicamente, dându-ne speranța că ziua cind boala canceroasă va benefi­cia de tratamente absolut specifice și radicale, este foarte aproape. Arsenalul de luptă anticanceros cuprinde deja un număr mare de mij­loace terapeutice, printre care razele X, chirurgia, izotopii radioactivi, chi­­mio­terapia și imuno­terapia etc. Se poate vorbi astfel, de existența unei adevărate strategii de luptă îm­potriva cancerului, putindu-se vindeca un mare număr de forme ale bolii, iar altora oprindu-li-se evoluția. Ultima metodă din cadrul acestei strategii de luptă împotriva cancerului, o repre­zintă examenul citologic preventiv. In ce constă acesta ? Cancerul este determinat de apari­ția la un moment dat, într-unul din țesuturile organismului, a unor celule cu caractere deosebite. Ele se înmul­­țesc mai repede, nu mai respectă ti­parul anatomic specific al țesutului unde au luat naștere, atacînd celulele sănătoase din jur, stare ce duce, în final, la apariția tumorii canceroase. Pe de altă parte, este constatat fap­tul că în mod normal, atâ­t la supra­fața corpului (piele), cît și pe suprafe­țele interioare (mucoase), cum sunt, de exemplu, cele ale aparatului respirator, tub digestiv sau aparatul genital al femeii, în mod obișnuit, celulele din stratul cel mai exterior se desprind în tot cursul timpului, eliminîndu-se și fiind înlocuite de altele care, dez­­voltîndu-se din straturile mai profun­de ajung să le ia locul. Așadar, exa­­minînd secrețiile normale cum sînt, de exemplu sputa, urina sau secreția va­­ginală, se pot observa și studia celu­lele desprinse din straturile superfi­ciale despre care am vorbit anterior. In acest fel, este evident că dacă o femeie ar prezenta în interiorul orga­nelor genitale un cît de mic focar de celule canceroase, în secreția obișnui­tă vaginală, vor apare și acestea. Recent, cercetări făcute pe zeci și sute de mii de femei, au demonstrat de altfel o părere mai veche și anu­me că, in diferite zone ale organismu­lui uman, pot apare relativ des celule canceroase pe care însă acestea le poa­te distruge prin mijloace naturale. In ceea ce privește cancerul genital al femeii, este dovedit experimental că, în aproximativ 50 la sută din cazuri, celulele canceroase o dată apărute, persistă și se înmulțesc, ducînd după un număr de ani la apariția tumorii canceroase. De la apariția primei ce­lule canceroase și pînă la declanșa­rea bolii propriu-zise,timp de mulți ani, femeia este absolut normală, iar leziunea canceroasă este atît de mică, încit nu poate fi pusă in evidență la un­­ control ginecologic obișnuit. In a­­ceastă perioadă, singurul mod în care se poate pune în evidență prezența unei leziuni canceroase evolutive, este examenul microscopic făcut in cadrul unui examen de specialitate și care constă în recoltarea unei picături de secreție vaginală, material ce este apoi cercetat microscopic. Cunoscînd cele de mai sus, ca și faptul că descoperit în stadiul de în­ceput, boala canceroasă este vindeca­bilă în sută la sută din cazuri și, în același timp, apare evident că încă de pa acum, prin mijlocul arătat (contro­lul genital preventiv), cancerul genital al femeii, cel care pe ansamblu dă un mare număr de îmbolnăviri, ar putea fi complet eliminat dintre cauzele de deces. In orașul Focșani, prin inițiativa Di­recției sanitare a județului Vrancea, cu sprijinul Institutului oncologic din Bu­curești, pe lingă cabinetul de oncolo­gie a luat ființă unul dintre primele laboratoare de diagnostic precoce al cancerului din cele planificate a fi în­ființate în principalele orașe ale țării. Pină astăzi, in județul nostru au fost deja examinate un număr de peste 1 500 femei din localitățile Bolotești, Țifești, Răstoaca, Jariștea și altele cu care ocazie s-au descoperit un număr de purtătoare de tumori canceroase ca­­încă nu se știau bolnave. In prezent, serviciul de oncologie al județului, in colaborare cu serviciile de ginecologie din orașul Focșani a trecut la organi­zarea examinării in masă a întregii populații feminine, în special de la 35 de ani în sus, fiind prevăzute pen­tru viitor și alte acțiuni privind de­pistarea în stadiul incipient a unor alte forme de cancer. Constantin BAZILESCU, medic de laborator NIhai MEMENTO MEMENTO • MEMENTO Redacția și administrația­­ Focșani strada M. Kogălniceanu nr. 7 telefon­i 15 79. 50 55. 2174. 20­98. Hmsmaii­1 39 Ceaikovski și Igor Talankin, realizatorul filmului de față, declara undeva, referindu­-se la structura și încărcătura de fapte a acestei pelicule : „Biografia lui Ceai­kovski este săracă în fapte ; propriu zis, biografia sa este muzica pe care a compus-o. Este important de subli­niat că filmul nostru nu este biografic în accepțiunea obișnuită deloc termenului. Este, înainte de toate, un „ film despre muzică“. Reluind comentariul cu care regizo­rul și-a prefațat realizarea, am ținut să subliniem din capul locului că „Ceaikovski” este mai puțin filmul bi­ografic al unui compozitor genial și mai mult un dialog plastic despre mu­zică, despre raporturile infinite și in­vizibile existente între creator și cre­ația sa. Cunoscînd tocmai caracterul străve­ziu al mai tuturor monografiilor ro­manțate realizate pe marginea unor personalități ale muzicii (Beethoven, Schubert, Verdi ș.a.) Igor Talankin s-a ferit să ne ofere un Ceaikovski — o­­mul, personaj surprins în interdepen­dența cu „n” elemente de viață, optînd spre structurarea filmului pe două di­mensiuni distincte : Ceaikovski și mu­zica. Iată de ce, din unghiul de vede­re al regizorului, unghi pe care îl a­­preciem drept împlinit, muzica se im­punea în peliculă drept personaj prin­cipal, viabil, și deplin conturat In afara muzicii. Ceaikovski, deși se bucură de o interpretare excelentă din partea lui Innokenti Smoktunovski, pare schematic, verbal — lipsit de ar­gumente. Imaginea este obligată să creeze prim planuri numeroase pentru a-l detașa și impune spectatorului, ca­re, face eforturi serioase pentru a-l urmări pe parcursul întregii acțiuni. Insă, dincolo de elementele vieții cotidiene, dincolo de dragoste, de mun­că, de izbîndă și înfrîngere, Smoktu­­novschi (Ceaikovski) reușește în ma­re parte să dimensioneze procesul de creație, să-l explice, să-l motiveze și mai ales să-l prezinte veridic. Muzica, această ramură a artei, de mare finețe, capătă materialitate și, subliniată plastic (ecranul panoramic este ajutor prețios ideii) devine im­presionantă, covîrșitoare. Acesta ni se pare de altfel a fi ma­rele merit al filmului lui Talankin , a reușit­ să ne povestească muzica. S-o însoțească cu imagini adecvate, de o mare expresivitate care determină chiar și pe mai puțin iubitorul muzi­cii simfonice să gîndească și să sim­tă altfel. In ciuda, poate, a unor discrepanțe, a unor fragmentări care împiedică na­rarea cursivă a faptelor, filmul oferă iubitorului de muzică pagini compozi­ționale de mare interes s fragmente din simfonia a IV-a și a VI-a, operele „Evgheni Oneghin” și „Dama de pică“, baletul „Racul lebedelor”, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră precum și cîteva romanțe. Toate acestea sînt, credem, suficiente motive care, fac din „Ceaikovski" un film îndrăgit. Tr. OLTEANU Campionatul județean de fotbal Rezultatele etapei din 2 mai Locomotiva Adjud—Trotușul Ruginești Flacăra Odobești—Victoria Odobești Chimica Mărășești—Victoria Focșani Buceafărul Focșani­—Automobilul Adjud Foresta Cosmești—Foresta Gugești Vrancea Focșani—Constructorul Focșani CLASAMENTUL Etapa viitoare 5 mai Constructorul Focșani—Foresta Cosmești 6 mai Victoria Odobești—Locomotiva Adjud Victoria Focșani­—Trotușul Ruginești Foresta Gugești—Chimica Mărășești Vrancea Focșani—Rapid Panciu Partidele încep la ora 17,00 3-1­3—1­8-1­3—0­2-1­1-1­ 1. Luceafărul 2. Chimica Mărășești 3. Foresta Gugești 4. Constructorul Focșani 5. Foresta Cosmești 6. Locomotiva Adjud 7. Flacăra Odobești 8. Victoria Focșani 9. Vrancea Focșani 10. Rapid Panciu 11. Automobilul Focșani 12. Victoria Odobești 13. Trotușul Ruginești 21 18—3— 0 77—^12 39 20 15—1— 4 80—17 31 20 11—5— 4 50—17 28 20 10—5— 5 29—22 25 20 11—2— 7 38—31 24 20 9—3— 8 22—28 21 21 9—2—10 41—43 20 20 8—4— 8 35—42 20 20 5—3—11 41—49 15 20 6—1—13 40—48 13 21 6—0—15 19—72 12 21 3—2—16 21—54 — 20 3—2—15 23—80 8 In salonul de operație al spi­talului din Vidra. radio MIERCURI 5 MAI PROGRAMUL I 6.00 Da la 6.00 la 9.30. 9.30 Emisiune literară. 10.00 Buletin de știri. 10.30 Vreau să știu. 11.05 Trei melodii, trei succese. 11.15 1921—1971. Semicentenarul P.C.R. 12.00 Muzică ușoară cu George Enache. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal 13.27 Rebus melodii. 14.00 Cîntă ciocîrlie, cîntă — muzică populară. 15.05 — 100 de legende românești. 15.30 Pagini vocale și orchestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 17.00 Antena tineretului. 17.30 Aspecte de la spectacolul de gală al formațiilor artistice de ama­tori participante la cel de al X- lea concurs. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.55 Știința la zi. 21.25 Consemnări. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo Sport:. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (continua 0.03—6.00 Estrada nocturnă. cinema MIERCURI 5 MAI Cinema „UNIREA" Focșani — „Ceai­kovski”. (orele 14.45—16.45—18.45— 20.45). Telefon 2104. Cinema „FLACARA“ Focșani — „Moartea filatelistului”. (orele 15.15— 17.15—19.15—21.15). Telefon 1161. Cinema „POPULAR“ Adjud — „Cînte­­cele mării”. Cinema „POPULAR" Panciu — „Căpi­tanul Florian”. Cinema „VICTORIA" Odobești — „De șapte ori șapte”. Cinema „LUMINA" Mărășești — „O scrisoare pierdută"’. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări un pro­gram. ]NH«rcurí 5-mai 1971 OPINII De ce se scutesc elevii de educație fizică? Evoluția societății contemporane scoate în evidență faptul că, sub formă sau alta, factorii educativi in- o ,clud agrementul fizic în ansamblul preocupărilor actuale. Educația fizi­că în ultimii ani, și-a sporit conside­rabil locul și rolul în contextul vieții sociale. Prin ea se realizează stimula­rea și îmbogățirea vieții spirituale, prin ea se optimează capacitatea de muncă, prin ea se previn și se com­bat eventualele influențe negative legate de capacitățile funcționale ale organismului. Toate acestea se cu­nosc, nu sunt lncruz­ noi, dar trebuie subliniate și amintite, în toate ocazii­le, tuturor oamenilor... Și totuși, in școală asistăm în ultimii ani la un fenomen neliniștitor, materializat prin creșterea procentajului de „scutiți medicali" pentru orele de educație fi­zică. Nu este oare un semnal de alar­mă ? Nu cumva profesorii de educație fizică au „speriat" elevii cu eforturi mult prea mari .Răspunsul meu, după­­ o practică de 35 de ani este altul de alt cel pe care unii poate-1 așteaptă. Ne­mulțumirea incumbă din „notele" ce le primesc, mai bin­e zis in incapacita­tea elevilor de a realiza norme care să le dea dreptul la note bune, La a­­cestea se adaugă, fie lipsa de talent, pe de o parte, fie faptul că timpul a­­fectat exersării nu a fost suficient. In­tervin apoi și alte „of“-uri , condițiile in care se practică adesea sportul nu sunt corespunzătoare cerințelor igieni­ce, civilizate de lucru, (școli fără săli și locuri special amenajate, fără baie-dușuri, curți și locuri impractica­bile, cu praf, pietre, gropi, etc, lipsă de material corespunzător)... Dar, de fapt, în școală eficiența lecției nu­ se realizează cu „nota", ci asigurînd dotare optimă a programei. In loc de 6 note, care să sperie pe elevi datorită normelor, propun să se stabilească a­­nual cel mult 5 probe de control (pen­tru viteză, forță, rezistență, Indemîna­­re), pentru verificarea pregătirii fizi­ce, a dezvoltării capacităților fizice (o sinteză a cuantumului de lucru) care să intre în sistemul de promovare de la o clasă la alta. Consider că trebuie să se încetățenească o înțelegere profe­sională față de obiectul educației fi­zice, în care­ trebuie să se muncească pe baze realiste și nu după idei străi­ne pedagogiei școlare, pentru ca ele­vul, la ora de educație fizică, să sim­tă plăcerea și bucuria acestei activități, considerînd-o lejeră, reconfortantă. Documentele de partid și de stat, cu privire la practicarea sportului, indi­că atragerea tineretului către această frumoasă și sănătoasă activitate, a că­rei bază se consolidează în școală. Nu­mai atunci cînd vom avea o activitate de masă cimentată de școală, vom a­­vea o sursă de selecție pentru secțiile de performanțe. Școala nu trebuie ne­glijată, aici trebuie făcută instruirea de bază in educația fizică, prin angrena­rea întregului tineret, căci școala este o instituție cu caracter permanent, ca­re angrenează întreg tineretul patriei noastre. Alături de cele susținute mai sus, stă pasiunea pentru meserie a profesorului de educație fizică care trebuie să fie un bun pedagog și un animator permanent al mișcării spor­tive. Prof. Zigmund LUPU EP IUJ­IM Q­ q|] ÍTM C. E. I. L. FOCȘANI Angajează de urgentă I­URISCONSULT cu experiență în muncă și vechime în activita­tea juridică. Candidatul trebuie să îndeplinească condiții­le prevăzute de H.Q.M. 914/1968 și decretul 143/1955. Informații suplimentare se pot obține de la serviciul personal-învățămînt, telefon 1860, MICA PUBLICI­TEI Pierdut ștampi­lă cu denumirea Epitropia Buzăului Parohia Petrea •Se declară nulă.

Next