Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-04-08 / nr. 536

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­! ANUL IV NR. 536 JOI 8 APRILIE 1971 4 pagini - 30 bani a­ft­a it In intimpl­­a­narea gloriosului semi­centenar Depășiti substanțiale­­ la confecții­­ textile Introducerea de noi dispoziti­ve In scopul perfecționării flu­xurilor de fabricație, asigurarea ritmică a locurilor de muncă și întărirea controlului interfazic au constituit pentru colectivul de muncă al Fabricii de confecții preocupări permanente în pe­rioada trimestrului încheiat, preocupări ce au dus la reali­zarea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asu­mate. Cifrele înscrise în tablo­ul realizărilor sunt concludente. Planul producției globale a fost depășit cu 1202 000 lei, iar al producției marfă cu 2 361 000 lei. In același timp productivitatea muncii pe salariat a sporit cu 340 lei, iar livrările către bene­ficiarii externi au fost depă­șite cu 169 000 lei valută. Produse peste plan Alături de unitățile industria­le ale județului, succese impor­tante înregistrează și Unități­le cooperației meșteșugărești. Datele statistice de la sfîrșitul trimestrului 1 reliefează reali­zări importante ale colectivului de muncă de la cooperativa »Sporul“. Ca urmare a unei mai bune operativități în exe­cuția comenzilor și a prospectă­rii pieței cu noi produse, va­loarea producției marfă a fost depășită cu 152 000 lei, iar înca­sările de la populație cu 757 000 lei. Sporuri considerabile s-au înregistrat și la indicatorii li­vrări de mărfuri către fondul pieței și desfacere, valoarea a­­cestora ridicîndu-se la 217 000 lei și respectiv 116 000 lei. IN POMICULTURA Măsuri urgente pentru recuperarea lucrărilor restante Primăvara, după executarea trata­mentelor de iarnă împotriva bolilor și dăunătorilor, pomicultorii trec la a­­plicarea tăierilor de formare și fruc­tificare, administrarea îngrășăminte­lor chimice și organice, precum și completarea golurilor și înființarea de noi plantații în masiv, utilizînd tere­nurile în pantă, erodate și slab pro­ductive. — Aplicînd toate lucrările la timp, ne-a spus tehnicianul Nicolae Olaru, de la ferma pomicolă a I.A.S. Foc­șani, reușim să avem producții supe­rioare. In 1968 am ocupat locul doi pe țară la producția de fructe, iar un an mai tîrziu ne-am clasat pe primul loc. în 1970, cu toate condițiile climaterice deosebite, producția medie pe pom a fost de 48 kilograme. Hotăriți să ne menținem titlul cîștigat, am fertilizat suprafața cu 400 kilograme de azotat la hectar, iar în plantațiile din anul IV, am administrat îngrășăminte or­ganice. In plantația de 96 hectare a­­flată pe rod, tăierile sunt încheiate. La toate acestea se adaugă executa­ Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) RAZE LA STEMA PATRIEI COMBINATUL PETROCHIMIC BRAZI. La cooperativa agricolă Mărășești GRIJĂ SPORITĂ PENTRU SOARTA RECOLTEI — Așadar, tovarășe președinte, astăzi încheiați însămiințarea cul­turilor din prima epocă. Inginerul Liviu Cîmpeanu încu­viințează cu o mișcare scurtă a capului. Veșnic „în alertă“, preo­cupat de dimineață și pînă seara de rezolvarea unor multitudini de probleme de care răspunde în du­bla calitate de președinte și inginer al cooperativei agricole Mărășești, îmi dau seama, cu toată amabilita­tea de care dă dovadă, că abia aș­teaptă să încheiem discuția pentru a ajunge la Cosmești, unde se în­­sămînțează ultimele suprafețe cu borceag. Ii propun un interviu „blitz“ la care subscrie ! — Socotiți că în acest an, pe toată durata campaniei, mecanizatorii se vor înscrie în graficul de lucru, că , pe­rioada optimă de însămința­­re pentru fiecare cultură va fi respectată ? — Dacă în primele zile, din cau­za terenului­ umed, nu s-a putut lucra la întreaga capacitate, ime­diat după zvîntarea lui, au fost re­cuperate întîrzierile. Tractoarele sînt bine reparate, utilajul e co­respunzător. tît — Ce culturi din epoca nu­­au fost însăniințate ? — Mai întîi, 15 hectare de ma­zăre, apoi 30 hectare cu borceag, 20 cu ovăz și 20 cu lucernă în cul­tură ascunsă. — Fertilizarea ? — Mult mai bună ca în alți ani. Tot terenul care a fost pregătit din toamnă a fost fertilizat. Acum, în primăvară, am fertilizat suplimen­tar, cu azotat de amoniu și uree, 95 la sută din suprafața cu grâu, tot terenul pentru floarea-soarelui și cartofi și o parte însemnată din V Emil GONCIU (Gont. în pag. a II.a) Tăieri de fructificare în livada C.A.P. Soveja. .Intr-o perioadă relativ scurtă, farmacista diri­gintă Mariana Terzi de la Farmacia nr. 65 din Cio­­răști și asistenta Maria Pîrlică s-au făcut vinova­te de delapidarea sumei de 65 000 lei, numeroase abuzuri în serviciu în da­una avutului obștesc, al cetățenilor, cărora le vin­deau medicamente de uz veterinar introduse în u­­nitate prin mijloace frau­duloase etc. etc. Revizorul contabil Ioan Andrei se face vinovat de neglijen­ță in serviciu...“ (din rechizitoriul procurorului). Prezentate succint, a­­cestea sunt faptele. După ce a isprăvit de efectuat revizia — prin aprilie 1970 — revizorul Ioan An­drei de la Centrofarm Galați, se îndrepta gră­bit spre gară. Nu era mulțumit. Avea inima în­doită. Depistase inițial o lipsă de aproximativ Regrete tardive in umbra Codului penal 14 000 lei. De la această sumă, refăcînd calculele — in timp ce farmacistele „descopereau” alte medi­camente pe care le tre­ceau pe dinaintea revizo­rului — s-a ajuns la 8 000 lei; în cele din urmă, au mai fost „descoperite“ u­­nele substanțe (care mai fuseseră o dată înregistra­te), așa incit lipsa a fost redusă, artificial, la ne­glijabila sumă de 457 lei, foarte lesne de acoperit. Toate aceste „amănunte” îl tulburau acum un chip supărător. La cei aproape cincizeci de ani ai săi, re­vizorul avea experiență... Era conștient de faptul că asemenea lipsuri, mai de­vreme sau mai tîrziu, vor fi descoperite. Desigur, exista posibilitatea ca ele să fie parțial acoperite intre timp. Dar farmacis­tele cheltuiau sume de bani care depășeau cu mult salariile. Și revizo­rul știa asta, fusese pre­venit înainte de rea reviziei! Ce le începe­două, afișau un lux exorbitant, existența lor venea de multe ori în impact cu normele morale. înainte de plecare, le-a spus : „Nu știu de ce, dar nu sînt deloc sigur de acest inventar. Ceva nu este in regulă...“ Intr-adevăr, nu era. Evo­luția ulterioară a faptelor, a dovedit-o cu prisosință. Totuși, și aceste vagi „scrupule de sau poate, mai conștiință” curînd, teama — i-au fost ador­mite un timp de cei cîțiva litri de vin­ și găina pe ca­re o femeie i le-a adus în gară. „De la domnișoa­rele farmaciste — i-a spus: Pentru bunăvoința dv.“. Bunăvoință? Fără îndo­ială că aici termenul nu exprimă nici pe departe sensul real al celor întîm­­plate. Bunăvoința mani­festată în acest caz este echivalentă cu o primă de încurajare dată celor do­uă farmaciste, care au continuat să delapideze, ducînd aceeași viață costi­sitoare. De altfel, pentru ilustrarea afirmațiilor, putem uita și o cifră. Din aprilie și pînă în octom­brie, de pildă, acestea au sustras 50 000 lei, în plus au intrat în legătură cu un individ necinstit, Gheorghe Gavrilă, de la I.A.S. Măicănești, care s-a oferit să le procure medicamente de uz ve­­terinar cu jumătate de preț. Explicațiile revizorului frizează ridicolul. După ce a ajuns acasă, mai avea unele... presimțiri. — Pentru că n-am fost suficient de vigilent cînd am făcut revizia, mi-am dat o amendă... gîndin­­du-mă și la găina primi­tă... (sic !). Intr-adevăr, a plătit ca amendă „respectabila” sumă de... 25 lei. In pa­ranteză fie spus, cele re­latate de revizor nu con­cordă întocmai cu reali­tatea. Ca să fie oarecum acoperit, s-a gîndit să le aplice și farmacistelor o amendă de 25 lei pentru „neregulile“ depistate. Expediază o scrisoare în care se aduce la cunoștin­ță „asprul” său verdict. Dar n-a primit nici un răspuns deoarece „contra­venientele“ se plimbau pe litoral cu banii furați. Peste cîteva luni, în ac­ Ion ȚIGANAȘ, procuror șef-adjunct al Procuraturii județene Vrancea Mircea LAZAR (Conf. în pag. a II-a) PE MARGINEA RECENTEI ANALIZE DE LA I.J.C.M. VRANCEA Cauzele slabei călită­!—nu numai depistate, ci și înlăturate! Să ne imaginăm următoarea sec­vență I pe stradă, în rînd cu alți tre­cători, pășește un cetățean... Face cîți­­va pași și aruncă pe trotuar un pumn cu bani. Mai face cîțiva pași și mai aruncă un pumn cu bani. Risipitor este puțin spus ! Cineva însă ar putea justifica­­ „banii lui, treaba lui”... Și, cu toate acestea, ipoteza imaginată am intîlnit-o materializată la unele șanti­ere aparținînd întreprinderii de con­­strucții-montaj — Vrancea unde, da­torită unei calități necorespunzătoare a unor lucrări, se pierd zeci și sute de mii de lei. Ne aflam in una din zilele trecute la o consfătuire organizată de construc­tor pe tema calității lucrărilor. Erau prezenți și beneficiarii unor lucrări e­­xecutate de I.J.C.M. Vrancea și avînd în vedere neajunsurile semnalate pe unele șantiere eram siguri că vom a­­fla multe de­ la aceștia, și chiar ne propusesem să începem materialul cu aprecierile făcute de ei. Dar nu am aflat nimic. In cele aproape trei ore de anali­ză a situației existente pe șantiere, beneficiarii nu și-au adus nici­ o con­tribuție la îmbunătățirea situației. Ce am făcut ? Au tăcut: Am apreciat în schimb modul obiectiv, realist in care au analizat situația constructorii, cri­­ticile aduse de organul C.T.C. unor șefi de formații de lucru, propunerile făcute pentru îmbunătățirea calității lucrărilor. S-a insistat mai întîi asupra nea­junsurilor existente pe șantierele de locuințe. Aici detașarea de aspectul mediocrității s-a făcut anevoios, ea fi­ind estompată de frecvența anomali­ilor existente. Concret i la cvartalul de locuințe Focșani-Sud monolitizarea planșeelor prefabricate s-a făcut in­corect, s-au constatat diafragme strîn­­se, zidării necorespunzătoare. Deficien­țe s-au depistat și la instalații, în spe­cial la centrala termică, unde nu s-a respectat proiectul, montîndu-se con­ducte subdimensionate, în timp ce i­­zolarea acestora și a rezervoarelor s-a executat necorespunzător. Urmarea ? Centrala nu funcționează, la capacita­tea proiectată, iar apartamentele nu se încălzesc corespunzător. Să ne o­­prim și la șantierul de locuințe Bah­ne. Și aici s-au întîlnit betoane segre­gate, armături strîmbate, zidării cu rosturile goale, izolații termice cu u­­miditate, mozaicuri nefisate, ciupite și nefrecate și multe alte deficiențe ca­re au atras după sine numeroase re­­­­clamații din partea locatarilor. Unele dintre aceste anomalii de execuție s-au constatat și la locuințele proprietate personală din strada­­ Ștefan cel Mare. Aici finisajele s-au executat necores­punzător, iar la ora actuală instalații­le sanitare curg, degradînd tencuielile și zugrăvelile. Din păcate, astfel de deficiențe nu sînt singulare. Și la alte obiective,ele au fost frecvente, cum ar fi la școa­la cu 16 săli de clasă, atelierul de vop­­sitorie, locuințe Mărășești, Odobești și Panciu, Hotel turistic Focșani, Moara comercială și internatele­­ Focșani Desigur, în mare parte, aceste anoma­lii au fost depistate și înlăturate din timp. Totuși remedierea lor a însem­nat bani cheltuiți suplimentar, urca­rea nejustificată a prețului de cost și, implicit, întîrzierea ii predarea unor obiective. Cine a plătit lucrările supli­mentare necesare ca urmare a execu­ției necorespunzătoare a unor părți din obiective ? Chiar dacă pe alocuri lipsa de responsabilitate a unor mai­ștri sau șefi de echipă a fost plătită cu penalizări și sancțiuni, cea mai mare parte a remedierilor a fost suportată de întreprindere. Dar nu numai iresponsabilitatea u­­nor oameni a influențat asupra calită­ții anumitor lucrări. Iată, bunăoară, ce spunea, în cadrul consfătuirii, ingi­nerul Lucian Văcăreanu, șeful șantie­rului 2 I — Mulți ani partea lor de vină pen­tru execuția necorespunzătoare a unor lucrări, dar este tot atît de adevărat că nici calitatea unor materiale nu este la nivelul cerințelor. Deși se pre­ Nicolae LADARU, S. ISTRATI (Continuare in pag. a II-a) LA ȚIFEȘTI Front larg de muncă patriotică •---­ Duminică dimineața, la fel ca și în multe alte localități ale județu­lui, la Țifești a avut loc o largă acțiune de muncă patriotică. Cei peste 350 de cetățeni care au răs­puns prezent la chemarea deputați­lor și comitetului executiv al con­siliului popular comunal, au trans­portat 160 mp de balast din albia rîului Șușița pentru repararea străzilor, au plantat peste 900 pu­­ieți de plop de-a lungul șoselelor, iar cei din satul Clipicești au ter­minat construcția drumului de la secția de vinificație pînă in satul Vităneștii de Sus. Din rîndul harnicilor gospodari s-au evidențiat cetățenii și deputa­ții din circumscripțiile nr. 12,13 și 19, printre care Marița Diaconu, Costică Știrbu,­ Petre Silvestru, Gheorghe Munteanu și Ruxandra Ursu. Locuitorii din Țifești sînt hotărîți să continue aceste acțiuni pentru a situa comuna lor pe un loc fruntaș în întrecerea patriotică pentru înfrumusețare și bună gos­podărire. # MEMENTO # O­­chiul magic # ME­DICINA PENTRU FIECARE • Foileton I VACANȚA - ȘCOALĂ LA ALTE DIMENSIUNI E2S333 S3 >­z \ Buna servire ! 1 ! are ticltț doar pe jumătate!! Fiecăruia dintre noi s-a întîmplat să poposeas­că cîteva ore într-o gară oarecare așteptînd trenul proxim. Atunci ne-am dat seama că o stație C.F.R. este, de fapt, un mic univers care trebuie să pună permanent la dispoziția pasagerilor o gamă nebănuit de largă de servicii de utilitate publică. De modul în care toate aceste servicii răspund solicitărilor, de­pinde confortul călători­ei, gradul de oboseală pe care-l suportăm, capa­citatea noastră de a re­zolva la sfîrșitul drumu­lui diferite obligații de serviciu. Iată motivele pentru care zilele trecute am în­treprins un nou raid pe această temă în C.F.R. Focșani și stațiile Mără­­șești. In ambele gări se face simțită preocuparea pentru a asigura călătoru­­lui un nivel sporit de con­fort, de ospitalitate. Din păcate însă, se pare că a­­ceste preocupări sunt nu­mai de suprafață. Așa Radu VORNICU (Gent. în pag. a II-a) îl SHDDDEB&B33 I UN ASPECT... Zilele trecute un foarte asiduu căutător de cărți rare îmi spunea : „Mă interesează în mod deosebit viața și opera lui I. Ciocîrlan. Știu foarte puține lucruri despre acest prozator. Doar atît : că a fost învățător în Focșani că la bătrînețe un foarte distins spirit critic ]-a atacat pe nedrept, că prozatorul Constan­tin Apostol a fost elevul său...“ Soluția colegială pe care i-am sugerat-o a fost... descurajantă : „Caută la Biblioteca munici­pală...“ Zic că a fost descurajantă nu pentru faptul în sine, poate. Ci... pentru un aspect [ serviciul bibliografic al bibliotecii nu a întocmit încă, pînă în prezent, o bibliografie exhaustivă a cultu­­­­rii, artei, științei și literaturii vrîncene. Nu există, deci, un in­strument de lucru total în aceste sectoare. Ba, mai mult, destule lucrări — atît la fondul documentar cît și la cel curent — apar­ținînd autorilor vrînceni, nu pot fi întîlnite în rafturile amin­tite. Reamintim, pe această cale, că Pimen Constanti­nescu a pu­blicat, cu decenii în urmă, o bibliografie a presei focșănene. Așadar, există un punct de pornire de foarte solidă bază științifică. Continuarea acestei bibliografii, pe laturi extinse, este sugerată chiar de numele și lucrarea amintită... O. L, % % Íl Í­s fi fi <1J: I IIIIIIII

Next