Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-05-05 / nr. 559

i J > i 4NUL IV NR. 559 MIERCURI 5 MAI 1971 4 pagini — 30 bani [ • SPORT 1 ' 0 Medicină | \ pentru fiecare \ \ • FILMUL­­ I SĂPTĂMÎNII J­ ITMI ADUNAREA FESTIVA DE LA FOCȘANI, CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 50 DE ANI DE LA CREAREA PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Ie­și, in sala Teatrului de s­tat din Focșani, a avut loc adunarea festivă a oamenilor muncii din municipiul Foc­șani și județul Vrancea, consacrată aniversării a 50 de ani­ de la crearea Partidului Comunist Român. In sală erau prezenți membri ai Comitetelor județean și muni­cipal de partid, membri de partid din ilegalitate, mem­bri ai Comitetelor executive ale Consiliilor populare județean și municipal, activiști de partid și de stat, re­prezentanți ai organizațiilor de masă și obștești, condu­cători de întreprinderi și instituții din întregul județ, oameni ai muncii din întreprinderile și din satele jude­țului, intelectuali. Fundalul scenei Teatrului era dominat de stema Parti­dului Comunist Român, încadrată de două date: 1921 și 1971. Primiți cu aplauze, au luat loc în prezidiul adunării tovarășii MIRON CONSTANTINESCU, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Academiei de Științe sociale și politice a R.S.R., SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean de partid Vrancea, membri ai Bi­roului Comitetului județean de partid, conducători ai organizațiilor de masă și obștești, fruntași in produc­ție. Tovarășul Zenovie Moldovan, prim-secretar al Comite­tului municipal de partid, declară deschisă adunarea iestivă. Apoi, tovarășul Simion Dobrovici a făcut o am­plă expunere asupra celor mai importante momente din lupta revoluționară a clasei muncitoare sub conducerea Partidului Comunist Român a prefacerilor politice, eco­(Continuare în pag. a III-a) Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Participanții la adunarea festivă din județul Vrancea, dedicată celei de a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, în numele tuturor locu­itorilor acestui județ, ne exprimăm recunoștința fierbinte față de lupta eroică dusă de partid de-a lungul existenței sale semicentenare. Cu prilejul acestei aniversari, gîndurile noastre se îndreaptă cu respect și venerație către militanții partidului și ai clasei muncitoare din țara noastră care adeseori cu prețul vieții lor au luptat pentru o Românie socialistă, liberă, independentă și suverană. Suntem­ mîndri că destinele poporului nostru sînt conduse de către Partidul Comunist Român, partid care in decursul istoriei sale de o jumă­tate de veac, a dovedit că țelul său cel mai înalt este slujirea cu credință și devotament a intereselor supreme ale națiunii române — construirea soci­alismului și comunismului. Sub conducerea partidului comunist, România socialistă este astăzi o țară cu o economie și cultură înfloritoare. Roadele politicii partidului de dezvoltare multilaterală a tuturor județelor țării se manifestă cu pregnanță și în cuprinsul județului nostru, unde în anii socialismului au avut loc profunde prefaceri economice și so­ciale, s-a creat un puternic sector socialist în industrie și agricultură, au apărut noi ramuri ale producției industriale care au contribuit la ridicarea potențialului economic, la creșterea nivelului de trai material și spiritual al locuitorilor de pe aceste meleaguri. Recunoscători partidului, conducerii sale înțelepte, oamenii muncii vrinceni întimpină glorioasa aniversare cu rezultate bune în toate dome­niile. In primele patru luni ale acestui an a fost dată peste plan o produc­ție globală industrială în valoare de 38 milioane lei și o producție marfă in valoare de 53 milioane lei. Industria județului a furnizat economiei națio­nale importante cantități de mobilă, furnire, cherestea, confecții, prefabri­cate din beton și alte produse care prin calitatea lor au condus la depășirea planului la export cu 1,6 milioane lei valută. Același elan a însuflețit și pe lucrătorii din agricultură, care au terminat lucrările agricole din primăvara acestui an, îndeosebi însămînțarea celor 49 000 hectare de porumb la timp și in bune condițiuni. Importante succese au fost obținute și în realizarea sarcinilor privind activitatea edilitară prin construcția a no­i blocuri, obiective social-culturale, modernizări de străzi și drumuri și alte lucrări menite să ridice nivelul de confort și civilizație al tuturor localităților. La acestea se adaugă și rezulta­tele acțiunilor de muncă patriotică pentru gospodărirea și înfrumusețarea orașelor și satelor a căror valoare se ridică la peste 37 milioane de lei. Vă asigurăm, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că toți cei ce mun­cesc din județul Vrancea, în frunte cu comuniștii își vor intensifica efortu­rile și vor depune întreaga lor pricepere și energie în slujba realizării la un nivel înalt a sarcinilor ce revin județului in anul 1971 și în anii următori, pentru continua înflorire și prosperitate a patriei noastre — România Socialistă. N PARTICIPANȚII LA ADUNAREA FESTIVA DEDICATA CELEI DE A 50-A ANIVERSARI A P.C.R. Expunerea tovarășului SIMION DOBROVICI TOVARĂȘI, la 8 Mai anul acesta, sărbătorim îm­plinirea a 50 de ani de existență a Partidului Comunist Român — eveni­ment de însemnătate deosebită în isto­ria poporului român. Formarea acum o jumătate de secol a partidului comunist a însemnat ridi­carea pe o treaptă mai înaltă a mișcă­rii revoluționare din țara noastră, a dat un nou impuls luptei de eliberare națională și socială a maselor largi populare pentru făurirea unei Românii libere și independente. Clasa muncitoa­re din România și-a creat avangarda sa revoluționară, conducătorul sau în­cercat care în toți anii existenței sale glorioase, s-a­­ pus în slujba interese­lor vitale ale poporului nostru, a lup­tat cu abnegație și devotament pentru realizarea celor mai înalte aspirații de libertate și progres social. Timp de cinci decenii, etapă , cu eta­­pă, Partidul Comunist Român confrun­tat sistematic cu probleme sociale, dintre cele mai complexe, s-a dovedit în practică o autentică forță politică revoluționară în stare să unească, să organizeze, să conducă clasa munci­toare și pe­­ fiații ei firești la luptă împotriva regimului de exploatare burghezo-moșieresc. Anii de existență ai partidului nu reprezintă o etapă prea îndelungată în istoria patriei noastre, dar prin drumul, parcurs de popor sub conducerea sa, prin transformările sociale ale cărui i­­nițiator și organizator a fost, prin u­­­riașa influență pe care o exercită in societatea noastră reprezintă o în­treagă epocă. In acești ani a fost li­chidată pentru totdeauna exploatarea omului de către om. Societatea noastră socialistă înaintează pe o linie continuu ascendentă, visurile pentru care s-au jertfit cei mai buni fii ai clasei mun­citoare, ai poporului, devin sub ochii noștri realități incontestabile. TOVARĂȘI. Partidul Comunist Român s-a creat direct și nemijlocit din mișcarea mun­citorească a României, fiind rezultatul unui îndelungat proces de maturizare a maselor proletare, a organizațiilor a­­cestora, rezultatul clarificării politice în interiorul forțelor de clasă și al confruntărilor sociale și politice cu alte Clase și în primul rînd cu burghezia. Perioada istorică în care s-a făurit partidul, se caracterizează prin crește­rea avîntului revoluționar al maselor, generat de condițiile concrete ale Ro­mâniei după primul război mondial. La aceasta s-a adăugat influenta victoriei Marii Revoluții Socialiste din Octom­brie. In anii avîntului revoluționar 1918—1821 în întreaga țară au loc mari acțiuni muncitorești de o amploare ne­­maiîntîlnită pînă atunci. Muncitorii, în fruntea cărora se aflau elemente­le revoluționare din cadrul Par­tidului Socialist, organizează greve, demonstrații în cursul cărora cereau îmbunătățirea condițiilor de muncă și de trai, recunoașterea organizațiilor muncitorești, acordarea de drepturi și libertăți democratice. Luptele grevis­te îmbinau revendicările economice cu cele politice, în care se cereau în pri­mul rînd recunoașterea sindicatelor și a consiliilor muncitorești. Și pe actualul teritoriu al județului Vrancea, deși nu era­ un proletariat dezvoltat ca în alte centre din țară, au avut loc puternice mișcări muncito­rești și țărănești. Elementele cele mai avansate și mai combative organizau lupta maselor. Se intensifică acțiunile democratice, crește vertiginos numărul de greve, demonstrații și proteste. In orașele, cît și în satele fostului județ Putna, elementele socialiste răspîndesc afișe, manifeste, broșuri cu caracter re­voluționar, prin care populația era în­demnată la organizare și luptă pentru cîștigarea unor revendicări cu: Carac­­ter economic și­ politic. Au loc puterni­ce manifestări de solidaritate cu lupta grevistă a muncitorilor tipografi din capitală, de înfierare a masacrului să­­vîrșit în regimul burghezo-moșieresc în ziua de 13 decembrie 1918 în Piața Teatrului Național împotriva muncito­rilor care manifestau în mod pașnic. Marile bătălii de clasă din acea peri­oadă au culminat cu greva generală din octombrie 1920, care, pentru prima dată a cuprins întreg proletariatul din Ro­mânia. La această impresionantă mani­festare a luptei de clasă au participat activ și muncitorii de pe teritoriul ac­tual al județului nostru. Muncitorii și funcționarii principalelor stații de cale ferată Mărășești, Focșani, Adjud, lu­crătorii de la poștă și din alte între­prinderi au declarat grevă, formînd la­olaltă cu întregul proletariat din Ro­mânia un front comun al luptei de clasă împotriva exploatării regimului burghezo-moșieresc. Principala însem­nătate a grevei generale a constat și în faptul că ea a arătat mai clar ca oricînd necesitatea creării partidului revoluționar al clasei muncitoare, a u­­nui partid marxist-leninist capabil să conducă masele la victoria împotriva burgheziei. Experiența proprie dobîndită de su­tele de mii de muncitori participanți la greva generală, verificarea pe scară largă a principiilor și tacticii partidu­lui socialist și a sindicatelor, au con­tribuit la maturizarea clasei muncitoa­re, la ridicarea capacității de înțele­gere a problemelor vieții politice și a rolului ce-i revenea în transformarea fundamentală a societății românești. Muncitorii și-au dat seama că pentru a-și apăra drepturile, pentru a obține succese în luptele viitoare era necesar să se organizeze mai temeinic, să-și clarifice principiile asupra căilor pe care să meargă mai departe. Delimitarea care a avut loc în miș­carea muncitorească a dat posibilitatea aripei de stînga să acționeze mai larg în direcția făuririi partidului consec­vent revoluționar, care să-și axeze în­treaga activitate pe temelia teoretică a învățăturii marxist-leniniste. Procesul de clarificare ideologică s-a extins ast­fel în rîndurile muncitorilor, în toate organizațiile partidului socialist, ca și în cele sindicale și­ de tineret. Acest lu­cru a făcut ca, în fapt, încă­ înainte de congresul de constituire a partidului comunist, partidul socialist să se trans­forme, în ceea ce privește conținutul activității, într-un partid revoluționar de tip nou. De altfel, voința membri­lor partidului socialist de a participa activ la crearea partidului comunist, este puternic pusă în evidență și de faptul că aproape toate secțiunile par­tidului au dat delegaților aleși pentru congres, mandat de a vota pentru cre­area partidului comunist și afilierea sa la Internaționala a III-a comunistă. In această atmosferă de efervescență revoluționară, de clarificare ideologi­că in care elementele revoluționare au reușit să-și impună punctul de vedere și să atragă de partea lor imensa ma­joritate a membrilor de partid, are loc la 8 Mai 1921 Congresul Partidului So­cialist, care hotărăște transformarea a­­cestuia în partid comunist. (Continuare In pag. a III-a) In ajunul acestui întîi Mai care a trecut m-am aflat în șesul podgori­ilor dinspre Cotești și-am văzut pregătirea festivă a lui armin­deni în perimetrele ru­­­rale. Am văzut răbda­rea și fantezia budeșten­­celor creionînd simboluri de floare, care, pusă ală­turi de alte mii și zeci de mii de flori, aveau să să se perinde prin fața tribunei focșănene. M-a impresionat sincer rîndu­­iala ireproșabilă a coope­ratorilor la Cotești care, Ca și cei din Budești, și­ Amintirile omului de lingă mine... au repartizat steaguri tablouri, lozinci și bud­e­și­te, făcînd apoi către ora­șul reședință de județ un fluviu policrom. Din întîii zori pînă plecare am cunoscut, in­la­tre aceștia,,, un om, pe Ionel Scăunaș,­ fruntaș in înfrumusețarea comunei. Stărui asupra acestei ex­presii „înfrumusețare” de­venită mesaj obștesc pen­tru că în conștiința lui Ionel Scăunaș a căpătat un sens mai profund, mai cuceritor. De fapt dragostea de viață de lume, de locuri de flori și anotimpuri, devi­ne lecție practică pentru­ toți cei din jurul lui, dar parcă îndeosebi pentru ti­neri. . Satului căruia i se spu­ne acum „Valea Cotești“ i se spunea altădată Sluți. L-am întrebat pe Ionel Scăunaș de ce și cine i-a dat satului asemenea ne­drept — și de-acum uitat — nume. A surîs ca spre l­lagă de demult : — Cei dinspre deal se credeau tare frumoși, iar ca să se convingă lumea că­ s tare frumoși, ziceau că cei de pe Valea Coteș­­tilor, noi, vălenii, nu suntem­ atit de arătași cu­ ei. Și ne-au zis cum au vrut. Interlocutorul meu avea o privire frumoasă, poate și încercată de nuanțele amintirilor. Sunt stări în care ochii parcă împru­mută culoarea vorbelor. Ținusem să mă întîlnesc cu un astfel de om de vîrstă jubiliară născut la 7 ianuarie 1921, căruia ceilalți comuniști i-au conferit calitatea lor. N-o să încerc să fac incursiuni în dimensiunile pitorești ale locului în care trăieș­te și muncește, dar clipe­le mari ale lui Ionel Scă­unaș mi le-am notat cu emoția de a fi întîlnit o­­mul trecut prin asprimile marilor încercări și prin lumina marilor împliniri, îmi îngădui­m cu în­cuviințarea sa — să re­produc citeva din secven­țele care îl situează prin­tre cei care au în vîrsta­­jubirei întîmplări demne de carte. Am ascultat întîmplări­­le sale nu în fața unei ve­tre așa cum le stă bine povestirilor ci în fața pîl­­pîirilor de steaguri pregă­tite pentru demonstrație și n-aș putea afla un cu­­vînt potrivit pentru inte­resul cu care i-am asimi­lat cuvintele. Povestiri și filme despre întoarcerile de pe front s-au scris multe. Cele fru­mos scrise, gradate pînă la cea mai înaltă tensiune sufletească, au rămas ca o mărturie. Viața comu­nistului Ion Scăunaș are parcă ceva dinspre Mitrea Cocor al lui Sadoveanu și din toate întîmplările au­tentice ale celui reîntors atunci cînd, la anii lui, tinerețea era fără bătrîne­­țe și viața — deși crunt încercată — fără de moar­te. A. S. MILCOVIN (Conf. in pag. a III-a) 9 Conferințe, montaje muzical­literare în cadrul manifestărilor or­ganizate in cinstea semicente­narului partidului. Intr-un mare număr de cămine culturale, au fost prezentate ieri, expuneri ce ilustrează acest eveniment glo­rios. Astfel, în comunele Bă­­sești și Broșteni au fost prezen­tate expunerile „România So­cialistă pe scara de valori a e­­conomiei mondiale“ și respec­tiv „Ridicarea bunăstării mate­riale și spirituale a poporului, felul suprem al politicii parti­dului“ In timp ce la Bordești,­­ un numeros auditoriu a urmă­rit cu viu interes expunerea „Rolul conducător al partidu­lui în dezvoltarea multilaterală a României Socialiste“. W Tot în cursul acestor zile, în­­ cadrul unor așezăminte cultu­­u­rale s-au desfășurat o serie de a mantaje muzical-literare, con­­­cursuri .Cine știe cîștigă", că­­­lătorii pe hartă, manifestări ce au ținut să omagieze jubileul­­ partidului. Astfel, la Reghin, sub egida căminului cultural,­­ a fost prezentat montajul „Să­t fii partidului — oștean“ în timp ce la Tulnici cel intitulat j­i „Partidul — călăuza noastră“. " “ De asemenea, la Vinători s-a a desfășurat călătoria pe hartă “ „Prezențe românești peste ho­tă tare“­ EXPOZIȚIE DE ARTĂ POPULARĂ Astăzi, în­ incinta secției de etno­grafie a muzeului focșănean, s-a des­chis expoziția de artă populară, or­ganizată de către Consiliile județean și municipal ale organizației pio­nierilor. Dedicată­ gloriosului­­ semi­centenar, acțiunea este rodul unei îndelungi pasiuni de a colecționa piese etnografice unice prin vechime, frumusețe, valoare spirituală și isto­rică, pasiune care a devenit o tra­diție în mișcarea pionierească din municipiul și județul nostru. Cuprinzînd obiecte aflate în păs­trarea echipajului turistic „Simion Mehedinți“, din cadrul Casei munici­pale a pionierilor, a elevilor școlii generale nr. 10, precum și a muze­ului școlar din Mera-Vulcăneasa, expoziția reușește să redea viu și pregnant aspecte semnificative ale tezaurului artei — un dar modest populare vrâncene și emoționant cu care pionierii acestui ținut întimpi­­­­nă marea sărbătoare. Pe unul din șantierele focșănene ECRAN ECONOMIC Depășiri considerabile la masa lemnoasă Bilanțul activității desfășurate de către colectivul de muncă al U.E.S.R. Focșani pe perioada celor patru luni care s-au scurs din anul acesta, relevă importante sporuri de producție, rezul­tat al asigurării ritmice cu material lemnos a lămpilor de încărcare, opti­mizării lucrului în parchete, utilizării cu randament sporit a mecanismelor și instalațiilor. Astfel, la producția glo­bală se înregistrează un plus valoric de 2 600 000 lei iar la producția marfă 4 700 000 lei. Dintre sortimentele la care depășirile se înscriu cu mult peste pre­vederi, amintim : bușteni rășinoase 2­200 mc, bușteni celuloză 1901 mc, bușteni fag 700 mc, bușteni diverse spe­cii 400 mc, lemn construcții rurale 450 mc și lemn de foc 5 100 tone Coniac peste prevederi Valorificînd superior materiile pri­me rezultate de la fabricarea distila­tului de vin, secția de coniac a între­prinderii de vie și vinuri, adaugă noi și importante succese în îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamente­lor luate în întrecerea socialistă. Pînă la sfîrșitul lunii aprilie, pe perioada cumulată de la începutul anului, pla­nul fizic aferent acestei secții­ a fost de­pășit cu 47 000 litri coniac. Dintre mă­surile aplicate și care au avut eficien­ța scontată amintim : asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii pri­me, revizuirea utilajelor, folosirea efi­cientă a fondului de timp și perfecțio­narea rețetelor de fabricație. Efectul organizării superioare la sfîrșitul primelor patru luni din acest an, Direcția jude­țeană de poștă și telecomunica­ții se prezintă cu un bilanț rod­nic , depășirea sarcinilor de plan și a angajamentelor luate în întrecerea socialistă pe­ prima etapă. Astfel, planul la exploa­tări telefoane, telegraf și poștă consemnează un spor peste pre­vederi de 250 000 lei.­ Dintre mă­surile care au concurat la în­scrierea rezultatelor pe noi cote de eficiență amintim dezvolta­rea mijloacelor existente, ex­tinderea automatizării și perfec­ționarea pregătirii profesionale. Depozitul de cherestea al I.A.D. II IIIIIIII­­­L Propunere pentru o stagiune... In urmă cu cîtva timp, mișcarea teatrală de amatori a cunoscut un punct culminant al desfășurării ei : decernarea premiilor în cadrul celui de al VI-lea Festival bienal „Ion Luca Caragiale", premii ce veneau să încununeze munca entuziastă, plină de dăruire a prieteni­lor Thaliei. Din păcate, în lista, de altfel numeroasă a premianților, n-a figurat nic­i măcar o dată numele vreunei echipe vrâncene, fapt elocvent pentru nivelul atins de formațiile noastre în acest sector. Nu ne-am propus însă analizarea cauzelor ce au determinat această situație ci, dorim să facem loc unei propuneri. Ținînd seama de faptul că județele Galați, Brăila, Buzău și Bacău sunt posesoare fiecare a cîtorva premii, sugerăm Comitetului muni­cipal de cultură, respectiv Casei de cultură municipale, să organizeze citeva spectacole la Focșani cu formațiile premiate. In locul unor apariții întîmplătoare, credem că acestea vor fi extrem de reprezenta­tive prin ținuta elevată a spectacolului teatral și vor constitui pentru formațiile teatrale din municipiu, pentru mișcarea teatrală din județ, exemple prețioase de ținută artistică, interpretare etc. Lucrul fiind posibil, îl așteptăm tradus în practică. T. SPULBER "TIIIIIIII I I III I III J

Next