Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-24 / nr. 628

Pag. c I­a Vacanta activa Zilele­ de vacanță au, pentru unii elevi, o consistență deose­bită. Responsabilii cercurilor plastice, revistelor literare șco­lare, cercurilor de radio, foto, electrotehnice și cinecluburi, ca și cei ai cercurilor folclorice, arheologice și istorice din li­ceele teoretice ale județului nostru, au fost sau sunt oaspeții unor tabere cu caracter instruc­­tiv-educativ. Astfel, tinerii vrînceni fac un util schimb de experiență, leagă noi­ prietenii în taberele de la Gîlma—Dîm­bovița, Cîmpeni—Alba, Păușa —Vîlcea, Poneasca—Caraș Se­verin și Zizin—Brașov. Lipsă de răspundere S-a reclamat, mai­ ales cînd temperatura era, în creștere, că în unele unități n-ar exista con­diții frigorifice de conservare a produselor destinate punerii în consum. Iată însă că, după un recent­ sondaj, au fost­ depistate o serie de agregate și spatii fri­­gorifice „uitate" pur fi simplu de cei care, odinioară, recla­mau cu acuitate necesitatea lor. La magazinul I.A.S. din piața m­unicipiului Focșani, o cameră frigorifică achiziționată din lu­na februarie nu e­misă în func­țiune nici acum, la centrul de legume și fructe de la com­­pl­exul „Modern" există, de a­­semenea, o cameră frigorifică nefolosită și care, nici măcar, nu e... necesară ; pe peronul gării se află o vitrină frigorifi­că nemontată, utilizată pentru depozitarea produselor de ...pa­tiserie. A „înghețat" — se vede — nu numai simțul comercial dar și ab­ia fată de banii statu­lui cheltuiți pe asemenea uti­­­laje. Decădere­a pată asupra muncii cinstite și însuflețite a cooperatorilor din Răstoaca—Milcov a adus-o David Turbatu care, in noaptea de 19 iulie a.c., a fost surprins în timp ce sustrăgea de pe cîmp 10 saci cu grîu (720 kg) din no­ua recoltă. Acasă s-a mai găsit un sac cu grîu nou, a cărui proveniență era lesne de înțe­les. Curios e că David Turbatu e încadrat ca... paznic al coo­­netrativei agricole de producție, în arest și apoi, mai departe... are la ce medita ! Nedumerire Am căutat cu... lupa în uni­tățile I.A.P.L. din Focșani nu­mele gestionarului, ori al bar­manului de serviciu. Nicăieri acesta nu era expus vederii consumatorilor. Să fie vorba oare de o neglijență sau, cum­va, de o practică menită a-i feri de unele neplăceri pe sala­riații necinstiți și indisciplinați? Oricare ar fi motivul — cert este că lucrurile trebuie schim­bate grabnic. Cetățeanul are dreptul să știe cine l-a servit! Rubrică redactată de AI. CRIHANA Brigada de agitație la periferia muncii culturale ? Există o apreciere unanimă a rolu­lui pe care il au brigăzile artistice a faptului că acestea răspund cu o­­perativiate­a unor necesități dictate de situații create, în cadrul unui co­lectiv, că își propun atît populariza­rea eficientă a unor fapte lăudabile cit și criticarea aspră a unor deficien­țe ce frînează buna desfășurare a ac­tivității. Că aceste considerații sunt vehicu­late cu o frecvență deosebită este un fapt ce nu mai surprinde. Sur­prinde însă optica acelora care, vor­bind despre eficiență, necesitate etc., etc. conturează în final ipostaze de inocență desăvîrșită... Despre ce este vorba. Fabrica de confecții din Focșani se numără printre cele mai importante obiective economice ale județului. Numărul mare al salariaților ce mun­cesc în cadrul acestei unități — peste 3000, dintre care mai bine de 2 000 U.T.C.-iști — ne determină să credem că la nivelul respectivei întreprinderi comitetul sindicatului și cel al U.T.C. desfășoară o susținută activitate în direcția folosirii unor forme culturale eficiente. Precizînd că urmăream să ,vedem felul în care este folosită în viața întreprinderii ca mijloc de re­zolvare a unor situații brigada ar­tistică, am purtat o discuție cu facto­rii răspunzători din cele două comi­tete. Maria Ursu, secretară a comitetului de sindicat. — De cînd îndeplinesc această funcție (aproape un an, n.n.) brigadă de agitație n-am avut. Abea de vreo săptămînă am reușit să­ strângem da­tele necesare unui program pe care cu­ de curînd vrem să-l prezentăm. Toate aceste date le-am încredințat tovarășei Macedon de la întreprinde­rea de vinuri pentru export, care va lucra textul de care avem nevoie... Iuliana Gurău, secretara comitetu­lui U.T.C. — O brigadă artistică până acum n-am avut. Sperăm de-acum încolo. E drept că avem și­ foarte puține ta­lente (! ? !) dar oricum ne vom strădui s-o organizăm. Am reprodus cu exactitate cele două răspunsuri primite deoarece am ținut să argumentăm afirmația formu­lată inițial. Se discută mult se recită capitole teoretice despre necesitatea­ folosirii unor astfel de forme, se memorizează trăsăturile lor specifice dar, cînd e vorba de o traducere în practică ob­servăm multă reținere, comoditate și, de ce nu, lipsă de înțelegere matură. Susțin afirmațiile noastre cîteva da­­te pe care le-am extras dintr-o serie de materiale ce s-au prezentat în ca­drul adunărilor generale la unele gru­pe de sindicat. Astfel, în cadrul sec­torului II, produs 6 B vorbindu-se des­pre „Ritmicitate — sursă sigură în realizarea planului" sunt criticate o serie de muncitoare ca Ioana Serea, Ioana Baciu, Vasilica Biciu etc., care din numeroase motive nu-și aduc în­treaga contribuție la păstrarea rit­mului de producție necesar. De ase­menea, idei interesante, fapte semni­ficative conține și materialul intitulat „Disciplina, factor principal în reali­zarea planului de producție", prezen­tat în cadrul prodului 3 A — sectorul III. Mai mult, chiar în timpul discuției pe care o susțineam ni s-au a­­dus la cunoștință o serie de a­­­bateri cum ar fi faptul că mun­citoarea Sanda Ursu de la sec­torul II, execută lucrări de proastă calitate la montaj guler, în timp ce Constantin Stoica, Ionică­ Ciubotaru și Vasile Carabet au fost prinși sus­trăgînd cantități de materie primă din fabrică. Desigur nu trebuie să se tragă — și greșită ar fi concluzia­­ că as­pectele negative abundă în viața aces­tei întreprinderi. Munca plină de dă­ruire a salariaților, responsabilitatea acestora față de calitatea produselor realizate, entuziasmul în îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate, sunt tot atîtea aspecte ce pot consti­tui surse generoase, repere capabile să determine efortul literar al crea­torilor de­ aici. Am dorit să conturăm ideea că, deși sunt suficiente elemente capabile să facă miezul unor programe de bri­­gadă la Fabrica de confecții din Foc­șani, se preferă încă comoditatea unei neintervenții prompte, eficace. Faptul că anumite laturi, unele Lorme de a­gitație vizuală, de muncă culturală, nu sunt conjugate armonios ne* determină să credem în aceasta. De mai bine de un­ an de zile lucrurile se­ mențin în aceiași situație. Ne mulțumim să a­­firmăm că brigada­ artistică este o tribună a experienței înaintate că, ea poate fi o armă eficientă în îndrep­tarea unor stări anacronice, de lucruri, dar, în practică ne eschivăm să fa­cem elementare dovezi de efort. Nu cunoaștem părerea tuturor membrilor comitetului de sindicat și FLT.G. de la această unitate și de aceea, cit de ur­­gent, am vrea s-o aflăm. Și na în afir­mații teoretice ci, în măsuri­­ practice, hotărîte. Tr. OLTEANU Zbaterea apelor în încleștarea cu stînca. Pînă cînd vor dăinui (Urmare din pag­­i­­ne în privința celorlalte două, sta­rea lor nu reclamă neapărat interven­ția. Consiliul popular municipal a a­­probat însă execuția, deși, spre exem­plu, pe strada Plevna, fiecare ploaie generează o... ploaie de sesizări din partea locatarilor pentru impractica­­bilitatea ei. Un asemenea sistem de lucru nu este oare similar cu a-ți fura singur căciula ? 1 După elaborarea planului, graficele de execuție sunt semnate, deci se ia cunoștință despre ceea ce urmează să se facă, atît de reprezentanții Consi­liului popular municipal cit și de I.G.C.L. Cel mai adesea însă, I.G.C.L., dînd vina pe lipsa materialelor nece­sare, tergiversează atacarea lucrări­lor, cu de la sine putere angajîndu-se în executarea altor lucrări, neprinse în plan. Cu al cui acord a transportat I.G.C.L. tuburi prefabricate din beton pentru canalizare pe strada Gh. Coș­­buc, atîta timp cit strada este cuprin­să în zona de sistematizare? Conform opticii I.G.C.L. ar însemna cheltuială și acum și în momentul începerii lu­crărilor de sistematizare a zonei, cum rămîne însă problema rentabilității investiției? Caracteristic modului de lucru al I.G.C.L. este felul în care arată stra­da Socialismului : după turnarea îm­­brăcăm­intîi­ asfaltice, I.G.C.L. și-a „reamintit" de canalizare. S-a spart, s-a returnat bitumul, dar strada e un­teren tastat neuniform. Vor urma, desigur, alt deviz, alte cheltuieli ! Pe ce fel de coordonate se înscrie responsabilitatea acestei întreprin­deri, este demonstrat și de u­nul fapt: prin adresa 8­984 din 3 iu­lie a.c. Consiliul popular municipal este obligat să atragă atenția I.G.C.L. asupra faptului că mai are de defi­nitivat lucrări pe străzile Tinereții, Tătulescu, Piața Independenței. Afir­mația că I.G.C.L. nu-și cunoaște atri­buțiile, sau poate nu vrea să și le ducă la bun sfîrșit, nu comportă nici un risc, de vreme ce lucrările speci­ficate în adresă fac parte strict din perimetrul de activitate al întreprin­­derii. Adresa care a fost trimisă în­treprinderii, este, se pare uitată pe „undeva" la I.G.C.L., deoarece străzile menționate se „încăpățânează" să ră­­mîn­ă la fel. Este drept că neajunsurile pornesc și de la faptul că între fondul de in­vestiții și fondul pentru reparații nu există o corelare judicioasă, primul fiind mult mai redus. La reglemen­tarea acestui lucru trebuie să se simtă și participarea Direcției jude­țene de gospodărire comunală și lo­­cativă, în calitate de coordonatoare a activității serviciului de resort din cadrul Consiliului popular municipal și a activității I.G.C.L. De asemenea, lucrările de investiții trebuie anunța­te din timp secției municipale r­­podărie pentru o eșalonare judicioa­să a lucrărilor. N-ar fi rău dacă s-ar tine o strînsă legătură cu I.J.C.M. Vrancea în așa fel incit, odată ter­minate obiectivele de investiții întreprinderii de construcții, să ale se poată începe lucrările pe linie gos­podărească. Măsurile de ordin organizatoric strîns corelate cu responsabilitatea crescîndă în execuția lucrărilor sînt și trebuie să fie cerințe pe care ne­cesitatea înscrierii municipiului nos­tru pe scara valorilor urbanistice mo­derne, le impune cu acuitate, le cere n­abnie rezolvate Redacția și administrația i Focșani str. M. Kogălniceanu nr. 7, telefoni 15 79, 30 35, 21 74, 20 98, 1 ocol cu tatai frumoasa Ah, ce inimas e apartamentul în­ care stau. Situat în zona Focșani-sud, cu privire spre șo­seaua București, îmi oferă în clipele de răgaz tihna dorită­ Apartamentul ca apartamen­tul. Dar fațada, lucrată cu gri­jă face să se reliefeze și mai mult silueta zveltă și­ cochetă a blocului. Și ca nu cumva el să se confunde cu un alt bloc din cartierul Bahne sau Focșani [UNK] gară, n-a fost botezat, nici „Li­liacul alb“ nici „Ghiocelul“. Nu, i s-a spus simplu „A !“. De a­­ceea am rămas foarte surprins cînd, așteptînd autobuzul, unul dintre vecinii mei pe care îi știam doar din vedere, s-a a­­propiat de mine destul de că­trănit. Fără nici un fel de intro­­ducere, mi-a pus următoarea în­trebare : ieșim, a rîs și m-a invitat să în­cerc. Am încercat, dar... n-am iz­butit. O mulțime de schele blo­cau complet ieșirea. Ce să-l faci, am ocolit și ci­ pe-aci să mă împiedic de culoiile de gunoi ce stăteau înșirate pe unul din trotuare, chiar în fața geamuri­lor locatarilor. — Ei, îți place ? Am privit și nu mi-a venit să cred. Blocul meu frumos arată „pe partea cealaltă“ de îți ve­nea să­-l plingi de milă. Cărămi­zile dezvelite, balcoanele neîn­­cimentate, totul cuprins într-o pădure de schele. Aveai impre­sia unui bloc care de-abia după ce i se va aplica tencuiala și va fi vopsit, va f bun de dat he folosință. — De cite dij fes pe balcon, FillLETH — Dumneavoastră nu vă iz­biți cu capul de schele ? Am stat, m-am gîndit și i-am spus : — Au ridicat niște schele constructorii în luna mai, atunci cînd au finisat fațada și au vop­sit ferestrele și balcoanele. Dar după lucrare, care a ținut o săptămînă, schelele au dispă­rut ca prin farmec. — Da, din fața blocului, mi-a replicat vecinul. Și au apărut de atunci, in spatele lui, unde au rămas, fără să se 'mai 'ihigre­­seze,­de­­ ele nimeni. Ba, cq sfț snun adevărul mai apar ele­ din cină în cînd, unul sau doi oameni care lucrează cite ceva o oră sau nouă și apo­i­ ai de unde, nu-­s. — Cum, în aproape trei luni n-au fost în stare să termine o bucățică de fațadă ? m-am mi­rat eu. — Vecine, am impresia că trăiești în lună, s-a supărat in­terlocutorul meu. — Da de unde, pe scara a do­ua la etajul doi, apartamentul... — Aha, vasăzică, matale ești cu fața spre sosea și nu-ți pasă. Dar să-ți arăt c­e-i în spate. — Păi­­, autobuzul, am repli­cat eu. — Lasă, vine altul. Și m-a apucat strîns de braț, ducîndu-mă cu multă „gingă­șie“ în spatele frumosului meu bloc. Cînd i-am spus că putem intra pe ușa din față apoi să dau cu capul de schele. Dumnea­voastră... Dar, reamintindu-și că eu stau „la față“, vecinul s-a oprit o clipă ca apoi să reverse asu­­pră-mi o cascadă de reproșuri Printre care și acela că dacă m-aș fi dus dimineața la lapte șr loc să las ca această treabă i’mportantă s-o facă soția, aș fi c­­­ut și eu prilejul să mă izbesc de schele. "Consternat, am încercat să bîlfrîi o scuză, pe care vecinul meu, ce o luase cu trei pași îna­­inte, n-a auzit-o. Vrînd să-l a­­jung, m-am izbit de o cutie de gunoi ce s-a răsturnat, sunînd cu un strident hohot de rîs­. Dar, că vine autobuzul, mi-a strigat vecinul. Și a luat-o la fugă spre stație. Mie, îmi pierise cheiul de au­tobuz. Am plecat pe jos, gîn­­dindu-mă ce trebuie să fac să-mi împac vecinul. Și soluția salvatoare, mi-a apărut în min­te ca prin farmec , am să-i pro­pun să facem schimb de locu­ință. Poate am norocul și în a­­partamentul lui, ușile și feres­trele se închid cum trebuie. Doar așa să scap și eu de cu­rent și de guturaiul de care nu mă mai secuiesc de cînd m-am mutat în tihnitul meu aparta­ment, din blocul ce — pot să spun cu mina pe inimă — are o fațadă frumoasă. G. SEBASTIAN Avantaje ale economisirii pe libretul cu dobindă și ciștiguri Păstrarea economiilor bănești personale pe libretul de economii cu dobindă și ciștiguri oferă multiple avantaje. La depunerile pe acest libret, se acordă o dobindă și în plus, prin trageri la sorți trimestriale, ciștiguri în obiecte de folosință îndelungată ca : garnituri complete de mobilă, tele­vizoare, frigidere, aragazuri cu butelii, precum și alte obiecte. CÎȘTIGUL MAXIM ÎN OBIECTE ARE O VALOARE DE 50 000 LEI. Dreptul de participare la tragerile la sorți trimestriale, care au loc în ultima zi a trimestrului, îl au libretele de economii cu dobindă și ciștiguri, care­ au un sold mediu trimestrial de cel puțin 50 lei. Cîștigurile se acordă integral titularilor libretelor de economii ieșite la sorți, care au un sold mediu trimestrial egal cu cel puțin 10% din valoa­rea cîștigului, iar dacă acest sold este mai mic de 10%, se acordă un cîștig de 10 ori mai mare decit soldul mediu trimestrial al libretului. MEMENTO MEMENTO m MEMENTO MEMENTO tV SIMBATA 24 IULIE 16.15 Deschiderea emisiunii. 18.00 Bună seara, fete 1 Bună seara, băieți ! 19.15 Publicitate. 19.20 1 001 de seri, 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Tele-enciclopedia. 21.10 Primul film serial realizat de televiziunea română. Urmărirea. Episodul I — „Cursa de șoa­reci". 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Săptămâna sjportivă. DUMINICA 25 IULIE 8.30 Deschiderea emisiunii. — Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viata satului. 11.15 A doua ediție a Festivalului de muzică de cameră — Brașov 1971. 11.45 Moment muzical cu violonistul George Carabulea. 12.00 De strajă patriei. 12.30 în reluare, la cererea telespec­tatorilor — Muzică din operete. 13.00 Emisiune în limba maghiară. 14.30 Postmeridian — Din sumar­s Sport. — concursuri internațio­nale de călărie și motociclism viteză. 16.00 Magazin. 18.10 Planeta gigantilor. Film serial pentru tineret. 19.00 Vetre folclorice — Banatule mîndră floare. 19.20 1 001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Reportajul săptămînii — Orașul cu clopote de nisip — Mediaș. 20.25 Desene animate. 20.40 Concursul national de creație și Interpretare de muzică ușoa­ră românească — Mamaia 1971 (Interviziune), Concertul lau­reaților. 21.40 Film artistic — Patrula. Premi­eră pe țară cu Andie Murphy, Daven Mc­­Gavin, Ruta Lee. 23.05 Telejurnalul de noapte. radio SIMBATA 24 IULIE PROGRAMUL 1­ 0.03—6.00 Estrada nocturnă. 6.00 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­tier. 8.00 Sumarul presei. 8.25 Moment poetic. 7.25 Bună dimineața, copii! 8.30 La microfon, melodia preferată 9.30 Miorița. 10.00 Buletin de știri. 10.20 Piese instrumentale. 11.00 Buletin de știri. 11.15 Radioclub turistic. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.10 Recital de operă Mario del Monaco. 12.30 Întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.30 Radiodivertisment muzical. 15.00 Buletin de știri. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ru­­tier. 17.00 Știință, tehnică, fantezie. 18.00 Orele serii. 20.00 .'ableta de seară. 20.05 Cîntece și jocuri populare. 20.30 Concursul național de creație și interpretare de muzică ușoară românească „Mamaia 1971". As­pecte din ziua a doua. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. Sport. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară. Continuare 24.00 Buletin de știri. MEMENTO cinema SIMBATA 24 IULIE Cinema .UNIREA" Focșani — „Gre­șeala fatală" (orele 14.45—16.45— 18.45—20.45). Tel. 1204. Cinema „FLACĂRA" Focșani — „Do­miciliul conjugal“ (orele 17.15—10 15—21 15). Tel. 1161. 15.15— Cinema „POPULAR" Adjud — „Adio, Granada“. Cinema „POPULAR" Panciu — „Un italian în America". Cinema „VICTORIA“ Odobești — „Profesorul infernului". Cinema „LUMINA" Mărășești — „Șarada“. N R Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări su "rngram t% făihmomnm Sîmbata 24 iulie 1971 PENTRU FIECARE, O FORMĂ DE ASIGURARE ASIGURAREA DE RENTĂ PE TIMP L­IMITAT TARIF V. A. Venind în intimpinarea cerințelor cetățenilor dornici să-și materia­lizeze spiritul de prevedere în asigurare, Administrația Asigurărilor de Stat ADAS, oferă cetățenilor asigurarea de rentă pe timp limitat Tarif V. A. Asigurarea se încheie cu persoane în vîrstă de la 16—60 ani. Renta lunară poate fi de 100, 200 sau 300 lei plătibilă timp de 4, 5, 6 sau 7 ani. Renta se plătește persoanei înscrise in polița de asigurare ca bene­ficiar, indiferent dacă asiguratul va fi in viată sau nu. Această rentă servește ca un venit, ce este creat de asigurat pentru a fi folosit de urmașii acestuia atît pentru timpul continuării studiilor în facultăți, instituții, etc. cit și în alte împrejurări. Cuantumul primelor de asigurare se stabilește pe baza tarifelor în raport cu renta asigurată, cu vîrsta asiguratului la încheierea contrac­tului și cu durata acestuia. La primele ce se plătesc anticipat pe mai mulți ani, ADAS acordă o reducere de 4% pentru fiecare an de plată anticipat. Asigurații salariați ai organizațiilor socialiste au posibilitatea să plătească primele de asigurare pe bază de consimțămint scris. Această formă de plată constă în împuternicirea care se dă de asigurat printr-un consimțămint scris ca lucrătorii care achită drepturile bănești, să plătească ADAS-ului, în numele lor și pentru ei din aceste drepturi prime de asigurare. Aceste asigurări se încheie prin responsabilii din întreprinderi, instituții, agenți de asigurare cit și prin Direcția județeană ADAS. FUDUL 0@07M1_ DIRECȚIA JUDEȚEANĂ ADAS VRANCEA Angajează în orașe și comune AGENȚI DE ASIGURARE (REMIZIERI) pe bază de tarife și cote procentuale Informații suplimentare se pot obține la telefon 2554 al Direcției județene ADAS Vrancea. întreprinderea de construcții și transporturi Iași cu sediul în stația C.F.R. Nicolina ANGAJEAZĂ IMEDIAT pentru șantierul C. T. Focșani Cu sediul în Focșani, bulevardul București nr. 19, telefon 1250. # Maistru mecanic uti­la­je de construcții # Magaziner principal Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Cei interesați se vor adresa la sediul șantierului sau la întreprindere. ȘANTIERUL NAVAL BRĂILA face înscrieri de candidați pentru CONCURSUL DE ADMITERE care va avea loc în perioada 15—31 august 1971, pentru : 1. ȘCOALA PROFESIONALĂ — curs de zi — sesiunea 1—10 IX 1971 pentru următoarele meserii: — lăcătuși constructor­ naval­ — sudori Înscrierile se fac la sediul școlii profesionale „Progresul" Brăila, Str. Vidin nr. 256, pînă la 31 august 1971. 2. De asemenea, se fac Înscrieri în aceeași perioadă, 15—31 august 1971, la sediul șantierului naval Brăila, pentru ucenicie la locul de muncă în următoarele meserii : — lăcătuși constructori navali — electricieni construcții navale — tubulatori navali Condiții: să fie absolvent al școlii generale de 10 ani pentru meseria de electrician naval și motoare cu combustie internă și absolvent a 8 clase pentru celelalte meserii. Se primesc candidați din județele Brăila, Vrancea și Tulcea. Cazare in internatele școlii. In limita posibilităților. 3. Tot la sediul Șantierului naval Brăila, se fac înscrieri imediate de candidați pentru cursurile de calificare gradul 1, de scurtă durată, 8—10 luni, în meseriile: — lăcătuși constructori navali — tabulatori navali — electricieni construcții navale. Condiții: să fie absolvent a 7—8 sau 10 clase și să împli­nească vîrsta de 18 ani la terminarea cursurilor sau cu stagiul militar satisfăcut. Se primesc candidați din județele Brăila, Tulcea și Vrancea. Se asigură o indemnizație de 400 lei lunar. Informații suplimentare se primesc la telefon 16800, Inte­rior 181, biroul salarizare învățămînt. ! }­­ Abonați-vă la ziarul MILCOVUL! ! ! Vă puteți informa zilnic asupra eve­­­­­­nimentelor din cuprinsul județului, 1 I din țară și străinătate. ! MICA PUBLICITATE Meditez franceză și germană. Adresați-vă strada maior Sonia 23, Focșani. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Bacău

Next