Milcovul, iulie-septembrie 1971 (Anul 4, nr. 608-686)

1971-07-24 / nr. 628

sscs ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P­CJL ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL’ IV NR. 628 SÎMBATA 24 IULIE 1971 4 pagini — 30 bani Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită la intilnirea cu activul de din județul Constanța Stimat! tovarăși. Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, precum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor muni­cipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetu­lui Central al partidului, a Consiliu­lui de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice), în aceste zile, am vizitat unele u­­nități din județul și municipiul Con­stanța,­­atît în industrie cît și în a­­gricultură. (Cunosc, de altfel, mai de mult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării' ță­rii,­­precum și din anii mai apropiați' — și pot sa' apreciez marile realizări, transformările adînci care au avut loc aici, atît în industrie și agricul­tură, cît și în domeniul științei, în­­vățămîntului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai impor­tant șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cît și organizațiile municipiului și Comitetul județean vor acționa în așa fel incit progra­mul de dezvoltare a șantierelor na­vale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele­­ planificate,, dacă nu , chiar ceva mai devreme.­ (A­­plauze puternice).­­ Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea a­­griculturii. (Vii aplauze). Sunt de a­­tunci 14 ani. Am vizitat acum cîte­­va zile unele cooperative, o între­prindere­ de stat, o stațiune agricolă de cercetare și, am putut constata cu satisfacție succesele­­­ remarcabile ob­ținute în domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la pro­ducția vegetală, rezultatele în zoo­tehnie, cît și în mecanizarea lucrări­lor agricole , pot spune că astăzi ju­dețul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute­­ în județul­­ Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele victorii obținute de poporul român în făurirea societății socia­liste, în transformarea României în­­tr-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înain­tată. (Vii aplauze). înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de or­ganizațiile de partid, de Comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în­­­ frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă munci­toare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce co­respunde intereselor­ vitale ale na­țiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în­ ridicarea nivelului de viață. To­varășul Vîlcu s-a referit aici la con­dițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Con­stanța. Dacă privim ce s-a construit și se construiește în municipiul și în județul dumneavoastră, putem afir­ma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toa­tă țară. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agri­cultură, în celelalte domenii ale vie­ții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și sta­tului pentru creșterea bunăstării po­porului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa acti­vitate sunt închinate omului, făuri­rii fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectuali­lor, tuturor locuitorilor din munici­piul și județul Constanța pentru fe­lul cum au realizat sarcinile cinci­nalului care a trecut, pentru rezul­tatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvolta­re a României în anii 1971-1975. Ju­dețului Constanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un pro­gram de investiții de peste 20 mili­arde lei, din care un volum impor­tant­ reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult fa­ță de prevederile inițiale ale cinci­nalului. Șantierul naval din Con­stanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă con­struirea unui vas de 150.000 tone. Acestea­­ sunt sarcini mărețe, de­ înal­tă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor măsurilor și eforturi susținute din partea or­ganizației de partid județene și municipiului Constanța, din partea a comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specia­liștilor, a tuturor oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deose­bite ce revin Ministerului Industri­ei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cu­prinse în noul cincinal. Sîntem convinși că județul­ Con­stanța va realiza în întregime sar­cinile ce-i revin în domeniul indus­triei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se do­resc tuturor succes deplin în activi­tatea lor­­ (Aplauze puternice). în agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară . Con­stanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe lo­cul I în preocupările pentru dezvol­tarea agriculturii. Sîntem­ convinși că țărănimea cooperatistă, muncito­rii din agricultură, specialiștii, or­ganizația de partid a județului, vor munci­ în așa fel încît să ocupe lo­cul I și la­ producția pe hectar și­­ la producția animalieră. După cite șt­m­, Vîlcu și-a luat angajam­en­­t va­ obține­ ncum­ acesta­­­ V hi județ, pe terenurile irigate, o p­ro­­ducție de 12.000 kg porumb la hec­tar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut­­ anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul a­­cesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Jude­țul Constanța va avea, însă, la sfîr­­șitul hincri­alulu­i peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obți­nă asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hec­tare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să reali­­ ­­* ■­ zăm asemenea producții, pe mari­ su­­prafețe, pînă la sfirșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuie luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem pro­ducții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume- chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot­ mai puternică la dezvoltarea societății noastre socia­liste, la ridicarea bunăstării poporu­lui. Urez tuturor lucrătorilor din a­­gricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sunt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregăti­rea cadrelor, precum­ și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoș­tințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire a cadrelor — a­­tit a marinarilor, cît și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, într-adevăr, să revenim asupra măsurii privind con­centrarea într-un singur loc a șco­lilor de marină. Pregătirea­­ marinari­lor și a ofițerilor pentru marina co­mercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superi­oare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să re­zolvăm rapid această problemă. Desigur probleme de pregătire cadrelor se pun și în alte­ sectoare. a Cunoașteți preocupările conducerii de partid și de stat privind pregăti­rea cadrelor de conducere f pentru ‘ toate sectoarírle de­ f'activitate,' pro­gramul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru co­merț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de recicla­re și pregătire a cadrelor. Vom adop­ta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine nece­sităților dezvoltării activității noas­tre în diferite domenii. Ceea ce tre­buie să ne preocupe este ca, indife­rent de formele pe care le vom a­­dopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli. (Continuare în pag. a III-a) partid Pentru înfrumusețarea satului In cadrul acțiunilor pentru înfrumusețarea comunei, locui­torii din Păunești muncesc cu multă tragere de inimă, pentru ca locurile natale să fie cît mai frumoase. Astfel, de curînd a fost ter­minat un mic parc situat în a­propierea primăriei, la care 150 de locuitori au făcut 1 200 d­e muncă patriotică. De asemenea, 100 de oameni au făcut peste 500 de o­e mun­că patriotică pentru dlasarea șanțurilor pe șoseaua Păunești- Viișoara. Bilanț fructuos Creșterea nivelului de viață al oamenilor muncii din ju­dețul nostru este evidențiată și de cifrele consemnate la C.C.E. produse industriale. Prin magazinele din rețeaua or­ganizației au fost vîndute cetă­țenilor județului nostru, în pri­mul semestru al anului in curs, 760 radiouri, 515 televizoare, 457 frigidere, 305 mașini de spălat rufe și alte obiecte elec­trice de uz casnic și de folosin­ță îndelungată (aspiratoare, ma­șini de cusut.). Ochiul magic # MEMENTO Dupiu scurtă stopare datorată timpului nefavorabil Din nou, cu toate forțele la recoltatul griului! Precipitațiile căzute în ultimele zi­le, abundente­ în unele părți ale jude­țului, au dus la o scurtă stagnare în recoltarea griului, însă, imediat ce vremea s-a îmbunătățit, permițînd mai întîi Intrarea. în plan a secerătorilor;șși. apoi, după'Zvîntarea'terenului, a com­binelor și preselor.de b.ajotat paie, lu­­­­crarea a fost­­ reluată recoltîndu-se în cursul hectare. 'Zilel­-de-­­ joi > peste' 1 200 de­­_ ■ • D­imențiune specială, merită harni­cii cooperatori, din Vulturu unde, e­­­­chipele v.de, secerători și, pe anumite porțiuni, combinele, au strîns în ziua amintită­ recolta de pe 140 de hectare. Responsabilitatea de care dau dova­dă cooperatorii din Vulturu la aduna­tul la­ timp și,fără­­ pierderi al recol­tei, este demn de toată lauda. Cu re­zultate la fel de meritorii se înscriu și alte unități , ca­ Tănăsoaia, unde joi s-au recoltat 72 de hectare, Hingu­­lești, 62 de­ hectare, Prisecani și Rîm­­niceni, 50­ de hectare, Maluri, Golo­­ganu,­­Nănești,și Țifești, cite 40 de­­ hectare, etc. f­­ Iar dacă în cadrul­­ unui raid sem­­inal'am anumite­­ deficiențe legate de­­ buna organizare a­ muncii la coope­rativele agricole Milcovul și Suraia, ' iată că ele sunt pe cale de a fi înlă­turate. Dovada o constituie bunele rezultate obținute în cursul zilei de 22 iulie."Astfel, la­ Milcovul au fost recoltate în această zi 44 de­ hectare iar la Suraia 50 de hectare, specia­liștii avînd o contribuție însemnată la înregistrarea acestor succese.­­ Dintre consiliile intercooperatiste, în frunte se situează cel din Ciorăști, unde, datorită eforturilor depuse, re­colta a fost strînsă pe 58,4 la sută din suprafață. Urmează în ordine con­siliul intercooperatist Nănești, 49 la­ sută Tănăsoaia, 47,9 la sută Si­­hlea, 4,15 la sută, rezultate mai slabe la această lucrare existînd în cadrul consiliilor intercooperatiste din Cîmpineanca, Adjud, Odobești și Panciu. Pe total județ, pînă în seara zilei de 22 iulie a.c. fuseseră recoltate în cooperativele agricole 11510 hectare reprezentînd 47,4 la sută din supra­față,iar în întreprinderile agricole de stat 1­927 de hectare, adică 38,4 la­­ sută din totalul sotelor cultivate cu grîu. Dacă în zilele care urmează recol­tarea arîului trebuie impulsionată pentru ca secerișul să se încheie în cel mai scurt timp, aceeași atenție va trebui acordată și balotării paielor lucrarea fiind mult rămasă în urmă. Aici procentul de realizare este doar de 16,8 la sută, paiele fiind adunate de pe numai 4 500 hectare. Față de importanța pe care paiele o au în hra­na animalelor, ele trebuie adunate și transportate în cel mai scurt timp în parcul de­­ furaje. Specialiștii, condu­cerile unităților, mecanizatorii, vor lua toate măsurile pentru folosirea la întreaga capacitate a balotierelor. Echiparea lor cu sănii, face ca trans­portul la marginea tarlalelor să se facă cu multă ușurință, pe tere­nul eliberat putind începe astfel ime­diat arăturile și pregătirea patului germinativ pentru­ cea de a doua cul­tură. Față de importanța pe care o dă culturile duble, încorporarea lor sub brazdă ar fi trebuit să fie la această dată destul de avansată. Dar, cu toate că există peste 4 500 hectare elibe­rate pe care s-ar fi putut executa în bune condițiuni însămînțarea acestor culturi, pînă în prezent, în coopera­tivele agricole lucrarea a fost execu­tată pe 2 277 hectare, adică pe 15,1 din suprafață. Se impune deci ca în perioada ime­diat următoare însămînțarea culturi­lor duble să fie­­ urgentată, mai ales că arăturile și pregătirea terenului pot fi executate din zori și pînă seara tîrziu, creîndu-se astfel posibilitatea semănătorilor­­ să lucreze la întreaga lor capacitate de lucru. Executarea tuturor lucrărilor în flux continuu, folosirea fiecărei­ ore bune de lucru, a întregii capacități a combinelor, preselor de balotat pare și a tuturor celorlalte utilaje, va per­mite înregistrarea unui ritm susținut cît și sporirea vitezei de lucru. în plus, vor trebui folosite peste tot la recoltarea griului echipele de secer­ători, treieratul urmînd să se facă staționar cu combinele. Faptul­ că pînă acum peste 3 500 de hectare au fost recoltate manual, in­dică­­ importanța ce s-a dat de către unități strîngerii cu toate eforturile a recoltei. Urmează ca, o dată cu îmbu­nătățirea continuă a timpului, prin larga participare a tuturor forțelor manuale și mecanice, să consemnăm în zilele următoare rezultate superi­oare la toate lucrările de sezon. Emil GONCIU PINA CÂND VOR DĂINUI Străzile nereparate și „hârtoapele“ organizatorice ale I. G. C. L. ? Se poate afirma, fără exagerare, că în ultimul timp aspectul rețelei stra­dale din municipiul nostru­ a înregis­trat în bine, substanțiale modificări. Principalele artere de circulație au îmbrăcat haina bitumului, altele au fost nivelate, amenajate pentru cir­culația în bune condițiuni. Nu-i mai puțin adevărat că sunt încă străzi în Focșani care constituie subiectul unor sesizări și reclamații ale cetățenilor, cel mai adesea întemeiate.. Cu inten­ția de a ne informa pentru a răspunde sesizărilor cetățenilor cît și a cunoaș­te propunerile de activitate a Servi­ciului gospodărie comunală și locati­ve din cadrul Consiliului popular mu­nicipal, ne-am adresat șefului secției, tovarășului inginer Spiridon Văleanu. Discuția, în latura ei enunțiativă, ne-a edificat asupra planului de acti­vitate pe anul în curs : un număr de 53 de străzi pe care se vor executa reparații de trotuare, de pavaje, îm­­brăcăminți asfaltice , dar ea a relevat și o serie de deficiențe, care vor tre­bui să constituie motivul unei serioa­se analize din partea organelor de re­sort. La începutul fiecărui an, Consiliul popular municipal aprobă planul de activitate al secției mai sus mențio­nate, plan stabilit în funcție de nece­sități, de constatările de pe teren, în funcție de urgența de intervenție. O caracteristică a acestui plan o cons­tituie elasticitatea, care permite folo­sirea unei părți din fondurile alocate pentru reparații în diverse scopuri neprevăzute, intervenții imediate. Numai că, în accepțiunea unor factori direct răspunzători de această activi­tate, elasticitatea a ajuns să fie... în­tinsă la maximum, lucrările prevăzu­te în plan rămînînd doar pe hîrtie, o parte a fondurilor alocate fiind ab­sorbite de unele care nu necesită o execuție urgentă. Este cazul străzilor Agriculturii, V.I. Lenin, Panduri, pe care, deși n-au fost prinse în planul de execuție pentru anul în curs, s-au efectuat îmbrăcăminți asfaltice, sau se execută trotuare. Dacă în cazul străzii Panduri era­ necesară execuția unui trotuar, nu același lucru se poate spu­ Mihai CABEL (Continuare în pag. a II-a) Printre acțiunile ce se con­turează în chip particular în ca­drul acestei ediții a festivalului, un loc aparte îl ocupă consti­tuirea muzeului etnografic să­tesc, din Paltin, a cărui deschi­dere va avea loc luni 26 iulie a­n. Ideea organizării unei astfel de instituții culturale reprezin­tă, am putea afirma, un simbol și un omagiu deopotrivă, adus acestor locuri, oamenilor — păstrătorii de veacuri a unei bogate, interesante și străvechi culturi populare, înființat din inițiativa organe­lor de partid și de stat locale. Agenda „Festivalului folclorului vrîncean“ cu ajutorul intelectualilor co­munei, muzeul oglindește în chip fericit și semnificativ a­­ceastă bogată tradiție de artă populară. Amenajat într-un local cores­punzător, cele cinci camere ale muzeului sunt o cronică vie a obiceiurilor, portului popular, îndeletnicirilor, artei prelu­crării lemnului, țesăturilor. Această colecție inițială va fi îmbogățită pe parcursul exis­tenței muzeului prin noi achizi­ții, care vor completa patrimo­niul expozițiilor. După muzeul școlar din Med­ra-Vulcăneasa, care a luat fiin­ță datorită pasiunii învățătorului Gegea, muzeul etnografic sătesc din Paltin reprezintă cel mai autentic și mai emoționant gest de cinstire și punere în valoare a bogatului tezaur de artă populară a Țării Vrancei.­ Dato­rită pieselor muzeale pe care le conține această nouă vie culturală, își­­ înscrie institu­nu­mele pe stema de aur a Țării Mioriței. Ea va însemna atît u­n punct de atracție pentru turiști cît și un fond reprezentativ de cercetare multilaterală a feno­menului spiritual popular din județul nostru. Florin MOSCALU Urmărirea măsurilor din planul M.T.O. este facultativă? Planul de măsuri tehnico-organiza­­torice, constituie un capitol important al planului tehnic, industrial și fi­nanciar al întreprinderii. Această sec­țiune a planului reprezintă un sis­tem de măsuri pentru perfecționarea organizării procesului de producție, a tehnologiei de fabricație a produ­selor, pentru îmbunătățirea organiză­rii muncii, pentru folosirea mai ra­țională și mai deplină a fondurilor fixe și a mijloacelor circulante ale Întreprinderii. Totodată, el reprezin­tă un plan complex de folosire a re­­z­e­r­ve­lor­ inione ale producției ..4es^..­copurile datorită inițiativei creatoare a muncitorilor, inginerilor și tehnicie­nilor întreprinderii. Aplicarea în practică a măsurilor prevăzute în acest plan, permite să se mărească producția și să se îm­bunătățească calitatea ei, să se spo­rească productivitatea muncii și să se reducă prețul de cost al produselor ceea ce duce la creșterea rentabilită­ții întreprinderii. în același timp, pla­nul de măsuri tehnico-organizatorice are în vedere îndeplinirea în mod ritmic a tuturor indicatorilor planu­lui, respectarea pe această cale a o­­bligațiilor contractuale ale întreprin­derii, și prin urmare, asigurarea în­deplinirii ritmice a planului de stat și de către celelalte întreprinderi din economia națională cu care în­treprinderea în cauză este legată prin nenumăratele aspecte ale activității sale. După elaborarea planului de mă­suri tehnico-organizatorice și defal­­carea lui pe secții, ateliere, brigăzi și locuri de muncă, deosebit de im­portant — devine urmărirea sistema­tică și controlul îndeplinirii acesto­ra in conformitate cu prevederile în­scrise în planul respectiv. Din acest punct de vedere să ve­dem cum s-a realizat această cerință­ la unitățile industriale din județul nostru. Pe cele 6 luni ale anului în curs, din totalul de 46 obiective cu o eficiență economică antecalculată de 1 026 000 lei, prinse în plan de C.E.I.L. Focșani, nu se realizează 9 obiective, dintre care unele de o deosebită importanță pentru optimizarea procesului de producție. Amintim în acest sens: pa­­letizarea transportului de butoaie pentru clei și lacuri la secția de mo­bilă, organizarea la Ojdula și Dumi­­trești de coloane auto în vederea a­­sigurării transportului de masă lem­noasă din bazinele Rm. Sărat și Put­­na. Este îndeobște cunoscut că întoc­mirea acestor măsuri sunt urmarea analizei temeinice, realiste a situați­ei din fiecare unitate, a propunerilor reieșite din adunările generale ale salariaților, pentru continua îmbună­tățire a activității productive. Or, ni se pare curios faptul că urmărirea și aplicarea acestora se face sporadic, cu toate că vizează direct activitatea unităților. Considerăm că aceasta este deter­minată și de faptul că în cadrul com­binatului nu este însărcinat un or­gan anume care să urmărească și să răspundă direct de această problemă: din această cauză și controlul reali­zării acestor obiective de către orga­nele de resort din afara unității a fost mult îngreuiat. O situație similară se întîlnește și la Fabrica de confecții unde au rămas nerealizate la finele semestrului , un număr de 3 obiective dintre amintim : mecanizarea operației care de numerotat semifabricate croite, care s-ar fi concretizat într-un spor al pro­ducției globale de peste 350 000 lei și studiul privind centralizarea operați­unilor de executat cheițe și butoniere, cu un spor anual de 101 000 lei. Față de această stare de lucruri se impune luarea unor măsuri imediate din partea comitetelor de direcție ale unităților vizate, care să conducă la realizarea integrală a planului de mă­­suîr Țelîrtiro-organizatorice­ știut fi­ind faptul că realizarea planurilor între­prinderilor — ca părți componente ale planului de stat — sînt obligatorii și nu facultative. Cu atît mai mult se impune acest lucru cu cît în această perioadă ne aflăm în plină desfășurare a adună­rilor generale ale salariaților din în­treprinderile industriale de construc­ții, transporturi, comerț și prestări de servicii a căror ordine de zi, pe lângă darea de seamă a organului colectiv de conducere cu privire la îndeplini­rea sarcinilor de plan, a angajamen­telor și a prevederilor din contractul colectiv pe anul 1971, va trebui să cuprindă și prezentarea cifrelor de plan pe anul 1972, și a planului de măsuri tehnico-organizatorice, pentru pregătirea condițiilor de reali­zare a acestora. In legătură cu aceste planuri M. T. O. care vor fi elaborate în acest scop, este necesar ca măsurile propuse să fie sistematizate pe capitole mari, vizînd sporirea producției și productivității muncii, creșterea calității produselor, reducerea cheltuielilor materiale de producție, pregăti­rea cadrelor. De modul în care se vor fundamen­ta măsurile propuse și urmări modul de realizare a acestora, va depinde obținerea rezultatelor scontate. I. ZEHAN, director adjunct sucursala județeană a Băncii Naționale N. LADARU In ateiierul mecanic ELAN TINERESC Brigăzi de elevi aparținînd liceelor teoretice din Focșani, Odobești, Panciu, și Mărășești, mobilizate de organizațiile U.T.C. din școlile respective, au parti­cipat, în perimetrul I.A.S.-urilor Panciu, Focșani, Odobești la le­galul viitor. în afară de școlile menționa­te mai sus, la­ acțiunile de co­lectare a plantelor medicinale gospodărirea și întreținerea spa­țiilor verzi, îngrijirea viermilor de mătase, au participat și elevi ai Liceului din Adjud. Elanul ti­neresc, însuflețirea cu care s-a muncit sînt atribute vrednice de titlul de tînăr comunist. amănuntul cotidian Pe motive de comerț... Un lucrător al Inspectoratului sanitar de stat ne-a arătat deunăzi, un carnet cu amenzi. I-am răsfoit filele. 26 dintre acestea purtau data de 16 iulie 1971. Motivele pentru care au fost acordate sunt diverse. Dar marea majoritate se referă la nerespectarea regulilor igienico-sanitare și de alimentație publică. Iată și o parte dintre eroii care ne-au demonstrat încă o dată cum nu trebuie făcut comerțul: Ion Duca — bufetul „Cerdac", Costel Tudose — restaurantul „Moldova", Romeo Mușat — Hala de carne, Mihai Constantin — patiseria „Cio­­cîrlia", Vasilica Frunzaru — bufetul din piața orașului Odo­bești, Ion Spiridon și Valeriu Căldăraru — depozitul alimentar din Adjud. E vară. Produsele alimentare necesită o păstrare mai aten­tă, trebuie servite curat și civilizat. Feriți, deci, aceste pro­duse de alterare, feriți consumatorul de pericolul îmbolnăvirii, feriți-vă... de amenzi ! Emil STANCIU

Next