Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-11-26 / nr. 735
Anul trecut, cam prin aceeași perioadă în care ne aflăm acum, se știa și ne împăcasem cu ideea că, în pofida sprijinului și a unor măsuri întreprinse pe plan județean , planul de apartamente fizice nu va fi îndeplinit. Cauzele rezidau într-o ontică improprie cerințelor și exigențelor care se puneau întreprinderii județene de construcții-montaj, optică ce se manifesta în dispersarea forței de muncă, în deficitara aprovizionare tehnico-materială, slaba organizare a producției și a muncii pe unele șantiere etc. Nu vom mai lărgi aria referirilor și pentru alte obiective luate în antrepriză de către I.J.C.M. Cu o asemenea motivație — deși se știe prea bine că in ultima vreme au intervenit schimbări esențiale în optica conducerii activității întreprinderii — revenimi asupra unei probleme de stringentă: construcția de locuințe. Din sarcina de plan afectată pe acest an, șantierul nr. 1 — locuințe, mai are de executat în Focșani sud un număr de 300 apartamente. Vor fi acestea predate la cheie pînă la 31 decembrie ? Pentru a găsi răspuns la întrebarea noastră, ne-am deplasat pe acest șantier, am discutat pe parcursul a mai multor zile cu numeroși constructori. Dintr-un început, reținem ca îmbucurător faptul că toate forțele sunt angajate pentru predarea blocurilor (B 7, B 8, B 9, B10, C 21 în perioada de timp care a mai rămas. Toate aceste blocuri sunt în pragul finisajelor sau chiar spre terminarea lor. In acest sens, majoritatea blocurilor sunt închise — s-a montat tîmplăria și geamurile — izolațiile de acoperiș sunt executate în proporție de 70 la sută, se lucrează intens la tencuieli, zugrăveli, mozaicuri, vopsitorie, parchetări in interiorul apartamentelor. Fiind racordate la rețeaua termică definitivă, aceste blocuri asigură condiții bune de lucru la finisările interioare. Pînă a se ajunge aici însă, au fost necesare și alte măsuri. Cu cîteva luni în urmă au fost schimbate o serie de soluții în execuție, transformîndu-se zidăria portantă în zidărie de umplutură, au fost reprofilați o serie de muncitori pe specialitatea izolații și zidărie — acestea două din urmă venind să completeze într-o însemnată măsură meseriile deficitare pe șantier. Firește că astfel, ritmul de execuție a înregistrat creșteri simțitoare. Un mare volum de lucrări. Ca să ne oprim asupra unui aspect al vieții șantierului, să urmărim cum este organizată și condusă munca pentru executarea a peste 55 000 mp tencuieli interioare. Acestea condiționează, de altfel, toate finisajele interioare. Cum se asigură realizarea lor . Efectivului existent de zidari, li s-a adăugat de curînd alte două formații specializate în zidărie. De la intrarea acestora în șantier (conduse de Ion Coman și Nicolae Măluspărteanu) s-au atins unele ritmuri superioare, au făcut ca blocurile, pe ansamblu, să cunoască avansuri în executie. Poate că nu dăm cel mai semnificativ exemplu, dar el ni se impune din însăși realitățile șantierului. Pe cînd volumul de tencuieli interioare e asa de mare, pe cînd acesta a necesitat aducerea unor formații din afara județului, zidarii conduși de Constantin Postolache activează cu o productivitate scăzută, lipsesc de la lucru, exemplu fiind însuși șeful echipei. Mai grar ni se pare utilizarea „tehnicii" condițiilor pe care le pun zidarii formației Postolache. Inscriindu-se în niște indici mult sub cei prevăzuți, ei ridică pretenții nefondate, de salarizare, așa cum a fost luna trecută. O altă deficiență, cu implicații asupra termenelor de predare a blocurilor, e și cea privind reparațiile utilajelor aflate în dotarea șantierului. Nu o dată, electromotoarele betonierelor, macaralelor au stat în reparații la întreprindere 2—3 și chiar 4 săptămîni, în loc de 2—3 zile. Și în acest timp utilajele respective stagnau. Un exemplu în acest ne este furnizat de inactivitatea sens celor 2 betopiere de 500 t, care, în ziua de 23 noiembrie nu funcționau. Or e știut că un șantier fără stație de betoane, e ca, și pustiu. E adevărat, una din ele nu funcționa deoarece autotransportorul de ciment nu era orientat și spre acest șantier. Nu se realiza astfel cei 200 m.c. beton pe zi, atît de necesar punerii In operă, se apela la alte stații, se pierdea timp cu transportul etc., etc. Pentru impulsionarea lucrărilor, pentru terminarea celor 300 de apartamente, conducerea întreprinderii a repartizat o serie de ingineri si tehnicieni, în frunte cu inginerul șef — cărora le revin sarcini și responsabilități precise pe blocuri și scări. Șantierul primea cu bucurie acest sprijin. Dar, in afara inginerului șef si a unui tehnician, celelalte cadre din compartimentele tehnice nu-și fac simțită prezenta, nu acționează eficient. Primeam asigurări, și se pare că ele sunt fondate, în ce privește predarea celor 300 de apartamente în timpul stabilit. Se lucrează pe șantier in program prelungit si cu excepția aspectelor negative semnalate, se Al. CRIHANA (Continuare in pag. a III-a) Pe șantierul de locuințe Focșani-sud RITMUL LUCRĂRILOR POATE FI (și trebuie) INTENSIFICAT La,Autogara din Focșani Se pot elimina „penele“ organizatorice? Cu cîteva zile în urmă, redacția noastră intra în posesia unor reclamații din partea unor locuitori ai comunei Milcovul, referitoare la modul în care autobuzele Autogării de călători deservesc traseele pentru Milcovul și Golodanu. Ni se reclama, printre altele, faptul că mai ales în zilele de miercuri, autobuzele care deservesc aceste trasee sînt arhipline în orele de prînz, foarte adesea călătorii rămînînd pe jos, trebuind să piardă timp prețios Pînă prind o altă mașină care deservește aceste trasee, să meardă la șeful Autonării pentru ca celor rămași ne jos să li se pină la dispoziție o altă mașină care să-i ducă către casă. Înarmați cu aceste prime date, ne-am înființat pe peronul Autonării de călători din municipiu, în ziua de miercuri 24 noiembrie a.c. și iată ce-am constatat, în dreptul tăbliței indicatoare pentru orele de plecare pe traseul Focșani.—Milcovul se găsea un autobuz fixit dn călători, la urcare, mai așteptau mulți alții. Era ora 11,45 și interesîndu-ne despre ora de plecare a autobuzului am aflat cu surprindere că el ar fi trebuit să plece de un sfert de oră. Liniștit, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat, împiepatul de serviciu se plimb» tacticos urmărind și dumnealui priveliștea. Abia după ce autobuzul întîrziat a pornit-o din loc nrmînd și aplecat ca o corabie în derivă a apărut cu chiu cu vai, un altul care să-i transporte pe ceilalți călători rămași ne jos. La un alt peron, a parcat un autobuz care acoperise complet tăblița indicatoare a traseului; întîmplător, mai înainte, observasem că este vorba de mașina pentru Golovanu. Călătoriî: au început să-l înconjure] nelămuriți, întrebîndu-se unde merge, pînă cînd cineva mai „îndrăzneț" l-a „acroșat“ pe șofer și a reușit să afle, și dintr-odată, masa de oameni, în așteptare pînă atunci, a luat cu asalt, pur și simplu, autobuzul. Ca și cel de mai înainte, pentru Milcovul, prin „ochi", acesta a reușit să plece la ora fixată — ora 12 — deși pe scară se aflau oameni abia prinși cu o mină de barele de la intrarea în autobuz. Să nu mai vorbim de revolta celor care au rămas pe jos. Intrăm în vorbă cu cîțiva dintre cetățeni: Ion ,V. Preda, Marcel Gurguiatu, Marin Preda. Am aflat astfel, că sunt pasageri Mihai CABEL (Continuare în pag. a II-a) 7 400 donatori ! Intr-un singur an, 7 400 de cetățeni s-au prezentat la Stația de recoltare, și conservare a sîngelui Focșani spre a deveni donatori voluntari. Gestul lor evidențiază umanismul. Înalta conștiință civică pusă in slujim vieții. Printre circumscripțiile medicale fruntașei in această acțiune, se numără cele din municipiul Focșani, orașul Mărășești și,cele din comunele,, Vizantea-Livezi, Rîmniceni, Urechești Măsuri de preîntîmpinare a înzăpezirii Desfășurată sub egidă. Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Odobești, ședința de ieri, 25 noiembrie a.c., consacrată activității Comandamentului orășenesc de deszăpezire a avut un unic obiectiv: „Se anunță o iarnă grea, ce măsuri preventive au fost luate?" Pentru că nu e vorba de o falsă alertă, ci de ceea ce anunță prognoza, atenția edililor trebuie conectată la acest criteriu : să facem totul pentru ca abundența de zăpadă anunțată să nu ne găsească nepregătiți în acest sens, din informarea prezentată și din realitatea de teren controlată, a reieșit că vom putea da cu promptitudine și eficientă, cuvenita contrareplică eventualelor înzăpeziri. Parcul de bază ce va intra în funcțiune constă în 10 tractoare cu lamă, o autocisternă cu plug, 24 de autobasculante, 3 buldozere grele, cu lamă, tip .„Kirov", 2 bolindere cu cupă și 12 autocamioane. Dată fiind lungimea, (de peste 12 km) a orașului, utilajele menționate pot acționa cu rapiditate, în primul rînd pe principalele artere aferente transportului în comun, de la o extremă la alta a orașului, respectiv de la punctul „Cernat“ al cartierului Unirea, pînă la răspîntia drumurilor Odobești—Jariștea. „Oricît de grea va fi iarna — au mărturisit participanții la ședința de ieri a Comandamentului de deszăpezire — suntem convinși că intervențiile noastre operative, sprijinul tuturor locuitorilor ,vor face ca viața economică și socială a orașului Odobești să se desfășoare normal“. Mihai DUMITRU CORESPONDENȚII NE TRANSMIT: GUGEȘTI In sala de ședințe a Complexului de prelucrare a lemnului din Gugești a avut loc, zilele acestea, o întilnire neobișnuită. Pionierii și uteciștii școlii din comună s-au întîlnit cu salariați ai întreprinderii sus-amintite — muncitori, ingineri, funcționari, cu care au purtat o interesantă discuție pe tema : „Orice profesie este frumoasă dacă o practici cu pasiune". Tovarășii Vasile Amadei, secretar al comitetului de partid, Dumitru Pantaze, mecanic, Georgel Sava, șeful secției de cherestea, Virgil Humuilă, inginer, Rozina Damian, muncitoare, Alexe Bucălău, maistru, au vorbit despre frumusețea meseriei lor, despre răspunderea fiecărei profesii, despre perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii. Intîlnirea s-a încheiat cu vizitarea secțiilor complexului, cu care prilej s-au dat explicații, pe viu, asupra proceselor tehnologice de prelucrare a lemnului. Stanica DINIȚA și Drăghici BALUȚĂ TIMPUL PROBABIL Astăzi. Vremea se va răci ușor, iar cerul va fi mai mult acoperit favorabil ploilor slabe, izolate și burnițelor. Vînt slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila intre —2 și + 1 grade, iar maximele între 2 și 5 grade Celsius. Ceață locală dimineața. Pentru următoarele 3 zile. Vreme în încălzire ușoară cu cerul temporar noros, cînd vor cădea precipitații izolate. Vîntul va sufla moderat. Temperaturile minime vor oscila între —2 și +2 grade, iar maximele între 5 și 7 grade Celsius. Idealul uman contemporan cuprinde, fără îndoială, în profilul armonios al tinerei generații și această expresie: curajul — trăsătură caracterologică care definește personalitatea. Totul, depinde,însă, de împrejurarea în care ne manifestăm reflexul forței morale, ca și de condiția sine-qua-non a cinei acționări cenzurate de înțelepciune, de conștiința finalității actului la care ne-am hotărît. Dar nu de puține ori manifestările de curaj au cuprins o arie mult mai largă decit ar permite aceste jaloane. Iată unul din multiplele exemple pe care vi le-am putea oferi. Dan Iliescu este un tînăr, de 21 de ani, nu are o ocupație precisă, a absolvit liceul la cursurile serale, fără a fi, însă, încadrat permanent în cîmpul muncii. Părinții săi, medici apreciați la locul de muncă, i-au asigurat um lai tihnit chiar.. îmbelșugat. Cu cîtva timp în urmă Dan a luat mașina tatălui său din garaj, și a pornit să se plimbe prin oraș, ris■cînd să fie sancționat de organele de miliție, întrucît nu avea permis de conducere. Ceea ce s-a și întîmplat. „Prietenii" îl privesc cu admirație. Dan a devenit pentru aceștia un mit, un mit copiat după benzile de celuloid ce, au captivat dăunător, ■ o perioadă de timp, atenția tineretului de la noi. Acest Dan, es ., te am băiat curajos? Ca să pornești cu mașina într-un week-end fără permis de conducere ,este un act de curaj? Categoric, nu! Curajul adevărat se refuză gestului ce vizează teribilismul, el se revendică analizei interioare, conștiinței care relevă pluralitatea consecințelor. Este adevărat, curajul adaugă un nou relief personalității, consolidîndu-ne temeinic forța de a înfrunta primejdia. Dar, un astfel de curaj — â la Dan Iliescu — credem căi, dimpotrivă, despersonalizează...Ambiția de a te remarca, bravura confecționată Telegenic, nu poate fi similară noțiunii de curaj, ci o degradează, aruncînd-o în anonimat. Există, însă,adevărata față a curajului, aceea care îți dă forța de a comite actul pe care ne-am obișnuit să-l numim eroism contemporan. Aceasta ce circumscrie puterii me , te smulge din mulțumirea căldură, din rutină — teribila rugină a intelectului. Atitudinea de pasivitate, părerea monocordă că nimic nu poate fi schimbat într-un domeniu de activitate este dăunătoare. Intransigența în acceptarea și propagarea noului, iată ce credem că evidențiază curajul, cel adevărat, cel care repudiază stagnarea. Zilele trecute am făcut cunoștință cu Mihai Dima, electrician la C.P.L. Gugești, un tînăr cu priviri neobosite, însetate de nou. In timpul său liber a realizat un automat pentru interblocarea , contactului electric la mașina de de- Alex. GAVRILESCU (Cont. în pag. a Il-a) DOUA OPTICI IN AFIRMAREA PERSONALITĂȚII Cu prilejul vizitei în țara noastră a tovarășului IOSIP BROZ TITO Comunicat comun La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Republica Socialistă România in zilele de 23 și 24 noiembrie 1971. Înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria linii" și s-au întreținut prietenește cu muncitorii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o călduroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sentimentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracterizează relațiile româno—iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal al Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, președintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhoneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui republicii pentru probleme de politică externă, Gjura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succeselor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițională româno—iugoslavă, întemeiată pe legăturile istorice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pentru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în România și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la întâlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, colaborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut, au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colaborare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei egalități în drepturi a doua țări socialiste suverane și a bunei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. în colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cultural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor. (Continuare în pagina a IV-a) La I.A.S. Odobești se desfundă terenul pentru plantațiile noi de vița de vie. PROIECTUL LEGII VIEI ȘI VINULUI Ridicarea pe o linie ascendentă a productiei viti-vinicole Document de o deosebită importantă, menit să contribuie la dezvoltarea armonioasă a patrimoniului viticol, la producerea în cantităţi tot mai mari a strugurilor de masă și de vin, de bună calitate și la un preț de cost scăzut, Proiectul legii viei și vinului a stîrnit un viu interes în rândul tuturor podgorenilor. Supus dezbaterii publice, acest Proiect fost studiat cu priză mai ales de către specialiști care au făcut o serie de observații, propuneri și sugestii valoroase, menite să contribuie la definitivarea lui în cele mai bune condiții. O discuție purtată cu inginerul Vasile MĂLUȚAN, director al întreprinderii viei și vinului Vrancea, a relevat minuțiozitatea cu care specialiștii unității au studiat acest proiect de lege, modul în care ei au înțeles să-și aducă aportul la îmbunătățirea unor paragrafe. Rep.: In primul rînd, v-am ruga să ne vorbiți despre importanța Proiectului, legii viei și vinului. Ing. V. Măluțan: Valorificarea cit mai completă a condițiilor naturale pedoclimatice și folosirea eficientă a fondurilor învestite la înființarea plantațiilor de vie, la dotarea lor tehnică cit și la construirea capacităților de vinificare, depozitare și condiționare, au stat permanent în atentia viticultorilor. Totuși pînă în prezent nu fusese legiferată nici un fel de lege care să reglementeze producția viticolă, producerea și circulația materialului săditor viticol, înființarea și îngrijirea plantațiilor ci mai ales, producția viticolă ce în cadrul Proiectului este împărțită în patru secțiuni și anume: vinurile si produsele pe bază de vin , vinurile și produsele pe bază de vin cu denumire de ' oricine: producerea vinurilor ' și a produselor pe bază de vin , valorificarea vinurilor precum și a celorlalte produse vinicole. Or, Leaca viei și vinului va veni să completeze acest pol juridic, cuprinzînd în cadrul celor 43 de articole toate dezideratele legate de obținerea unor producții mari de struguri de masă și de vin cu și de perfecționarea tehnologiilor realizării vinurilor și produselor pe bază de vin, precum și a diversificarea sortimentelor și a efectuării controlului în toate etapele procesului de producție, a circulației produselor și a valorificării acestora. Rep., în cadrul întreprinderii viei și vinului Vrancea, lucrează specialiști de mare reputație care, după studierea Proiectului, au căutat desigur să-și aducă aportul la completarea unor capitole ale viitoarei legi. Ing. V. Măluțan: E și normal ca, după atîția ani de practică viticolă să ai formate o serie de opinii ferme legate de buna desfășurare a muncii în podgorii. Și cum majoritatea specialiștilor noștri iși desfășoară activitatea lor laborioasă pe Vestitele plaiuri viticole Odobești, Cotești, Panciu, Jariștea, Tîmboiești, Păunești; ei au făcut an de an o serie de Însemnări prețioase, puțind să-și aducă în acest fel aportul la definitivarea unor capitole. Rep. : V-am ruga să menționați câteva dintre aceste observații Si propuneri. Ing. V. Măruțan . Iată, de exemplu în articolul 2, vorbindu-se despre o Convorbire consemnată de ■*» Emil GONCIU (Continuare in pag. a III-a) ■ laiiBiaiHiaiimBiaiiBBiiflBiHiiBiiBiiHiaiiaiiHiiaiiaiiaitHiiaiiaiiHmmtHiü I im s m j FIWM« COMISIA PENTRU PROPAGANDA, | ÎNVAȚĂMÎNT SI CULTURA | PREZENTA DINAMICA I IN VIAȚA SPIRITUALA ! A ORAȘULUI ! I SB3 ! KPC ! SWG î ! K3