Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-10-14 / nr. 698

A J EMINESCU« SA 5 ANUL IV - NR. 698 JOI 14 OCTOMBRIE 1971 4 pagini — 30 bani La semănatul griului, I.A.S. FOCȘANI ȘI PANCIU, CÎT ȘI UNELE UNITĂȚI COOPERATISTE LUCREAZĂ CU VITEZA... MELCULUI Vremea călduroasă din ultimele zile a permis ca în majoritatea uni­tăților să domnească un ritm intens de lucru atit la semănatul criîului, cit și la recoltarea culturilor de toamnă. Lucrînd cu însuflețire, mecanizato­rii și cooperatorii au reușit să în­scrie noi succese pe frontul însămîn­­țării griului, procentul de realizare a acestei lucrări atingînd în prezent în cadrul cooperativelor agricole de pro­ducție 81,4 la sută. De aceea, cu atit mai singulară apare lipsa de interes manifestată de unele unități în privința încadrării semănatului în epoca optimă. Reco­mandările cuprinse în planul elabo­rat de Comitetul județean de partid privind buna desfășurare a campa­niei de toamnă arată clar răspunde­rea ce revine organelor și organiza­­țiilor de partid, conducerilor și spe­cialiștilor din unitățile de stat și cooperatiste pentru încheierea la termenul fixat și în condiții calitativ superioare a tuturor lucrărilor de sezon. Și atunci, cum putem catalogl­a rezultatul obținut pînă acum de în­treprinderile agricole de stat din ju­deț care, din cele 5 000 hectare, des­tinate grîului, nu au însămînțat de­cit o suprafață de 2 904 hectare, adică în procent de 58 la sută ? Ce se aș­teaptă ? Ce măsuri au luat consiliile de administrație și fermierii pentru impulsionarea însămînțării grîului ? Și de ce tractoarele și semănătorile sînt folosite sub capacitatea normală de lucru ? în loc să fie un exemplu pentru unitățile cooperatiste, între­prinderile agricole de stat Focșani și Panciu lasă cu nepăsare să treacă zi­lele frumoase, tergiversînd în mod cu totul nejustificat introducerea sub brazdă a grîului. In ultimele două zile, 11 si 12 oc­tombrie, au fost semănate 84 de hec­tare, adică 42 de hectare pe zi. Mer-Emil GONCIU (Continuare în pag. a 11-a) O altă lucrare ce se cere impulsio­nată : culesul porumbului Întîrzieri la recoltarea florii-soarelui Cu toate că timpul a fost fa­vorabil, permițînd intensificarea ritmului recoltării culturilor de toamnă, unele unități coopera­tiste au neglijat această acțiu­ne. în această notă, ne vom re­feri la floarea-soarelui. La C.A.P. Sihlea, de exemplu din suprafața de 300 hectare cu floarea-soarelui s-au recoltat numai 211 hectare, obținîndu-se o recoltă de calitate superioară, așa cum indicau și actele de la baza de recepție, unde coope­ratorii au predat 175 tone de semințe. Pe o pistă de uscare, în fața magaziei cooperativei, se aflau încă 90 tone de semințe bine uscate și pregătite pentru a fi predate la baza de recepție. în ziua cînd am vizitat aceas­tă unitate, oamenii stăteau lin­gă stivele de saci așteptind să se repare cele 2 autocamioane care practic nu mai pot circula din lipsa unor... mici piese, ca­re nu se găsesc nici la baza de aprovizionare. O cauză principală a rămîne­­rii în urmă la recoltatul florii­soarelui a constituit-o lipsa de preocupare a unor consilii de conducere din unități pentru mobilizarea la lucru a unui nu­măr mai mare de cooperatori. In această situație se află co­­­­operativa Voetin, care din su­prafața de 116 hectare rămase în cultură a recoltat abia 35 hectare, Bogza care a recoltat 100 ha din 230, Gologanu 190 hectare din 308 și Mărtinești ca­re, deși are suficiente posibili­tăți, a recoltat numai 155 ha din suprafața de 250 ha. Va trebui deci, ca în timpul cel mai scurt, în aceste unități să se ia măsurile ce se impun pentru recoltarea întregii su­prafețe cultivate, treierarea pro­ducției și transportul la bazele de recepție. Timpul bun de lu­cru permite intensificarea rit­mului acestei lucrări. Nici o scuză privind întîrzierile nu a­­re vreo justificare, ea reflec­­tind o condamnabilă lipsă de răspundere față de soarta recol­tei. I. BOGDAN TIMPUL PROBABIL Astăzi, vremea se menține fru­moasă și călduroasă cu cerul mai mult senin, noaptea și dimineața. Temperaturile minime vor oscila în­tre 4 și 8 g­rade, iar maximele între 18 și 22 grade Celsius. Dimineața cea­ță slabă. Pentru următoarele trei zile , vre­mea devine în general instabilă și se va răci treptat. Cerul mai mult noros. Vor cădea ploi de scurtă durată. Vînt potrivit cu unele intensificări. Tem­peraturile minime vor oscila între 5 și 8 grade, iar maximele intre 15 și 18 grade Celsius. SPORT ^2§253SS1EI Care este ultima activitate cultural - educativă ? ȘI RĂSPUNSUL SE LASĂ AȘTEPTAT... Căminul cultural este, după cum se știe, nu numai nucleul spiritual al localității­ rurale, ci și un instrument de lucru prin care se realizează o te­meinică legătură între gestul cultu­ral și viață. Mai precis spus, cămi­nul cultural trebuie să fie profund ancorat în realitățile comunei, să răspundă prompt și eficient principa­lelor probleme pe care le ridică via­ța economică­­ și socială a satului, să stimuleze procesele pozitive izvorî­­te și să anihileze eventualele forme negative care se declanșează în anu­mite sectoare în un moment dat. Cu alte cuvinte, căminul cultural trebuie să dea dovadă, prin acțiunile și rea­lizatorii acestora, de o maturitate po­litică în directă proporționali­tate cu acest timp ardent al edificării socie­tății noastre socialiste multilateral dezvoltate. Iată pentru că titlul aces­tor însemnări, creează nu numai imagine — caracteristică tristă pen­­­tru concepția unor foruri comunale despre ideea de muncă culturală... — care se află în discordanță totală cu cele afirmate pînă aici. Stop-cadru . Ciușlea înseamnă, cum spuneam, un astfel de exemplu ne­gativ. Stop-cadru . Ciușlea am fi do­rit să însemne : cum răspunde cămi­nul cultural problemelor aflate pe agenda preocupărilor esențiale ale acestui anotimp economic ? Ancheta, pe care o descriem în continuare, înseamnă mai mult decit Stop-cadru . Ciușlea, înseamnă cele două linioare de dialog, incandescen­te, care îi urmează... ...La CA.P. Ciușlea se lucra din plin. O senzație uluitoare a muncii stăpînea cîmpia. Tovarășul Gheor­­ghe Șt. Stanciu, secretarul comitetu­lui de partid pe cooperativă, ne-a declarat: „Zilele acestei reveniri timpului bun trebuie să le folosim a cât mai judicios, pentru a putea, prin concentrarea tuturor eforturilor, să putem încheia cu succes campania a­­gricolă de toamnă. Problema cea mai arzătoare pentru cooperativa noastră o constituie rezolvarea recol- Stop cadru : CIUȘLEA tării în legumicultura. Fiecare timp este aici cu atât mai prețios. Dacă pierdem o zi, ea poate însemna va­goane întregi de legume pierdute. Peste 10 vagoane așteaptă a fi re­coltate". — Considerați, tovarășe secretar, că într-un fel, sau altul, căminul cul­tural și-ar putea aduce coeficientul de contribuție la rezolvarea cu succes a acestei situații ? — ...Bineînțeles. Prin forme suc­cinte și rapide de informare, stimu­lare și mobilizare a membrilor coo­peratori. Cîteva seri de calcul foarte bine organizate... Cu­ am rivni o sea­ră de calcul, care să tragă semnalul: „Pe tarla nu se pierd legume , se pierde din avutul nostru, al tuturor". Ne îndreptăm spre căminul cultu­ral sătesc. Sala de spectacole păs­trează cițiva saci cu floarea-soarelui și cîteva lăzi cu gogonele răscoapte. O mașină plină cu saci, așteaptă să fie descărcată tot in... sala căminului cultural. Discutăm cu profesorul Zaharia Blindu­, directorul instituției : — Care este ultima activitate cul­­tural-educativă, legată concret, de cerințele imediate pe care le ridică viața satului ? — ...Zece saci cu floarea-soarelui și cinci lăzi cu gogonele... Adică ceea ce vedem aici... Forurile comunale au luat această hotărîre. De mai bine de două săptămîni, din acest motiv, n-a mai avut loc nici o activitate la căminul cultural, nici măcar tra­diționalul spectacol cinematografic... Seara (era data de 11 octombrie...) am căutat pe cineva din conducerea comunei la sediul consiliului popu­lar Garoafa. Doream să punem o sin­gură întrebare: în afară de aceste „posibilități" pe care le-ați creat la Ciușlea, stimați tovrăși, în vederea „stimulării“ acțiunilor cultural-edu­cative, ce ați mai întreprins ? Doream să punem această singură întrebare. Ni s-a spus, însă, că to­varășii sunt plecați la Ciușlea... Și, apoi, compensativ am dori din partea dînșilor ,un răspuns scris, pentru că, altfel... „verba volant" și... Florin MUSCALU CORESPONDENȚII ’i___ NE TRANSMIT: STRAOANE Paralel cu lucrările agricole, locuitorii comunei Străoane desfășoară diverse acțiuni gos­­podărești. .Astfel­, în.. cadrul cir­cumscripției electorale nr. 29 s-a întreprins o acțiune de con­struire a unui drum din piatră pe o porțiune de 150 mp, lucra­rea valorează 1­750 lei, transpor­tul bolovanilor, nisipului și al altor materiale făcîndu-se prin muncă patriotică. Demn de men­ționat este aportul adus de de­putatul circumscripției — Pa­­chița Popa, precum și de cetă­țenii Ion Zbîrciog și Vasilica Pleșcan. De asemenea, în satul Repe­dea s-a curătat­­ un canal de scurgere a apei pe o distanță de 200 m, acțiune la care au participat circa 30 cetățeni, iar valoarea economiilor realizate se ridică la suma de 2 000 lei. S-au remarcat cetățenii și depu­tații : Alexandru Ilie, Ion Ber­bec, Gheorghe Postolache și Toader Grigoraș. loan GHENACHE BSH. Suportul bunelor rezultate ale activității productive la U.E.I.L. Focșani, îl constituie operativitatea cu care s-a trecut la pregătirea condițiilor de ex­ploatare în noul an forestier, materializate în dotarea noilor parchete — posibilitatea de ex­ploatare a anului 1972 — cu instalații și mecanisme, execu­ția căilor de acces, asigurarea cu atelaje și stabilirea procese­lor tehnologice. Transpuse în fapt acestea au dat posibilitatea colectivului de muncă de la unitatea amintită să scrie în tabloul realizări­lor rezultate meritorii. De relevat că planul produc­ției marfă pe perioada 1 ianua­rie — 10 septembrie se înscrie cu o depășire de 2 245 000 lei, realizîndu-se în plus mc bușteni rășinoase, 230 1 678 mc bușteni fag și 180 mc bușteni diverse specii. ★ Colectivul de muncă al In­spectoratului silvic Vrancea adaugă în palmaresul bune­lor rezultate noi și importante succese în realizarea sarcini­lor de plan. Asigurînd un demaraj bun in producția ultimului trimestru al anului, realizările primei de­cade a lunii octombrie depă­șesc cu mult prevederile pla­nului. Astfel planul producției unităților silvice înregistrează un plus de 256 000 lei, o pon­dere mare în obținerea aces­tui spor avînd vînzările de ar­­borete cu firul, 100 000 lei și produsele accesorii, 50 000 lei. Mergeam pe cărările munților și toamna era frumoasă și argint purtau frunzele fagilor, ori alte culori, cînd ceea ce era mai frumos se suprapu­nea peste o anume cli­pă a zilei întregi prin care treceam. Poate așa sunt toate zilele la mun­te, neapărat maiestuoase și undeva se schimbă co­horte de frunze în culori amețitoare prin care se strevede cel mai ades bronzul și înălțimile de­vin mai multe mirări ale noastre, rămase de prin alte copilării și frumu­seți. De acolo, din acel punct de exploatare pe care oamenii îl numesc frumos și simplu, cu ușoară ur­ire parcă. Ro­o­tila?, nume de haiduc mai degrabă, cu vocale de rîntec, Soveja se dese­nează pe deasupra munți­lor cu o astfel de vrajă ce prelungește un ecou mioritic de zeci de ani. Și de peste tot pădurile, mereu mai sus. Pe acolo, în fiecare dimineață oa­menii poartă bronzul frunzelor la butonieră, merg tăcuți pentru că au nevoie de cîntec, de un cintec interior cu care-și înnobilează viața, pentru că toți oamenii au nevoie de­ acest­ cîntec, dar mai ales­ această clipă de di­mineață , este­­ a tăietori­lor de lemne,, a celor care cutreieră muntele de o viață. L-am căutat la punctul Rotilaș pe maistrul de ex­ploatare Ghiță Chitro­­ceanu. Nu l-am găsit de la început. Am vorbit în­să cu alți oameni. Erau trase două autocamioane peste drum de­­ rampă, un tractor urca pentru a re­morca alți­­ bușteni. Se despicau niște sobde­ de fag pentru doage, se a­­șezau lemnele de foc în grămezi. Și, predom­­inînd, aceeași muzică de ferăs­­traie, secționînd arborii, zgomotul acela de moto­rașe în acțiune, metro­nom urcînd în carnea temnului. Nl întreb, într-o m­ică p­auză, atunci, cînd trece, cu pila peste pînza ferăstrăulul, pe Gheorghe Șandru : „De ce urci în fiecare zi în pădure, meș­tere, de ce ai ales pădu­rea și nu alt loc de muncă"? Se uită puțin mi­rat, am avut impresia că nu m-a.înțeles, dar nu-i asta, probabil vrea să mă facă să înțeleg mai bine pentru ce se află aici. — Fiecare om se obiș­nuiește­­ cu locurile sale, dar pentru mine, pădurea este un fel de cîntec pe care de fiecare dată îl ascult altfel. Pentru că pădurea se schimbă în fiecare zi. Aici, cum să vă spun, ai sentimentul că lucrurile au un fel de înălțime frumoasă cum nu este la șes, așa Și mai este vorba de un fel de dragoste, fără de care nu ai ce căuta în pădure. Aici orice lemn bun do­­borît pleacă într-un fel de rămas bun și poate și pentru asta noi rămî­­nem mereu tineri... —­ Și nu e greu nicio­dată ? — Ba, poate-i fi greu, sînt zile cînd e frig, cînd plouă,­ dar pentru cît e Ion PANAIT (Conf. în pag. a 11-a) reportaj ROTILAȘ - cintec de haiduc, cintecul lemnului... Fotografia noastră prezintă un aspect de muncă de la Fabrica de confecții Focșani, unde, în permanență eforturile întregului colectiv sunt orientate in direcția înfăptuirii exemplare a sarcinilor de plan. Un asemenea scop vizează și actualul concurs de inovații — lansat de comitetul de direcție în colaborare cu comitetul sindicatului — și care se referă la îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație, redu­cerea consumurilor specifice etc. COMITETUL COMUNAL DE PARTID FACTORUL MOTOR AL DEZVOLTĂRII MULTILATERALE A SATULUI „DUILIU ZAMFIRESCU“— cercul literar al pionierilor și școlarilor focșăneni Din­ curs propunerilor fă­cute de pionieri în cadrul Conferinței municipale, ieri, la Focșani, a avut loc ședința de constituire a cercului literar al pionierilor și școlarilor de pe lângă Consiliul municipal al Organizației pionierilor. A fost ales un comitet de conducere format din cadre didactice și tineri condeieri, care a hotărît ca cercul literar să poarte numele marelui scri­itor Duiliu Zamfirescu. Noul cerc, ai cărui membri se vor întruni bilunar in ședințe de lucru, și-a propus ca, în sco­pul sprijinirii active a muncii politico-educative și cultural­­artistice, ce se desfășoară la nivelul unităților, să organizeze periodic, în rîndul pionierilor și școlarilor din municipiu și ju­deț, simpozioane, montaje lite­­rar-muzicale, recitaluri de poe­zie, întilniri cu scriitori, ședin­țe comune de lucru cu cercuri­le literare din școlile generale etc. De asemenea, membrii cercu­lui literar „Duiliu Zamfirescu" își vor aduce o contribuție sub­stanțială la realizarea scenarii­lor pentru cineclubul Casei pi­onierilor din Focșani și la edi­tarea revistelor literare ale Șco­lilor generale, urmînd ca, cele mai bune creații ale pionierilor și școlarilor, să fie înmănun­­chiate în culegeri de versuri și proză, cu apariție periodică. I.G.C.L FOCȘANI NE ASIGURĂ: Transportul în comun este pregătit pentru anotimpul rece Transportul în comun pe timp de iarnă necesită luarea unor măsuri concrete pentru asigurarea unei bune deserviri a pasagerilor. Folosirea in­­tegrală a parcului de mașini și a po­tențialului uman constituie o premi­ă fundamentală în acest sens. Cu cîte­va zile în urmă, am solicitat tov. Constantin Petrișor șef de secție auto la I.G.C.L. Focșani, unele lămuriri a­­supra modului în care cele treizeci și trei de autobuze, care compun ca­pacitatea tehnică a întreprinderii menționate, vor permite realizarea transporturilor în comun în condiții satisfăcătoare. Se știe prea bine că anotimpul rece obligă la inițierea u­­nor revizii și verificări tehnice rigu­roase pentru respectarea normelor de circulație rutieră. Prima întrebare pe care am adresat-o interlocutorului nostru se referă la pregătirea tehni­că a autobuzelor pentru ex­ploatarea lor într-o­ deplină siguranță pentru traficul rutier. . — De bună seamă, ne-a spus tov. C. Petrișor, iarna generează, prin însăși specificul ei, o serie de greutăți în circulația rutieră. In ce ne privește pe noi problema se amplifică deoarece, indiferent de starea vremii, trebuie să fim în măsură de a nu pro­voca perturbații transportului în co­mun. Trebuie să vă spun că și mașini­le în timp de iarnă își au defecțiunile lor caracteristice. Mă seamă la unele piese ca: refer mai cu bobine de inducție, curele de ventilator, bujii, discuri de ambreiaj ce devin imper­fecte din cauza suprasolicitării, fe­nomen provocat de polei, gheață sau zăpadă. Cele cîteva materiale aminti­te se uzează repede și se găsesc mai greu în această perioadă. Pentru evitarea unor asemenea situ­ații, cu urmări­­ negative imediate în activitatea noastră, ne-am asigurat din timp cu setul de piese supuse defectă­rii într-un procent mai mare decât în celelalte anotimpuri. De asemenea, pentru respectarea normelor legale privind întreținerea autovehiculelor, în perioada 1 oct.—1 nov. vom efec­tua revizia tehnică sezonieră a celor treizeci și trei de autobuze. Se vor verifica și îmbunătăți instalațiile elec­trice și cele de încălzire, etanșeitatea ușilor etc. — Cum veți proceda în cazul de­fectării unui autobuz aflat pe traseu? — Ne-am gîndit și la o astfel de si­tuație. In primul rînd vom avea întot­deauna 2—3 autobuze de rezervă pentru a schimba în timpul cel mai scurt pe cele defectate. Am organizat două schimburi de mecanici, sudori, și electricieni de serviciu, spre a înlătura Alex. GAVRILESCU (Continuare în pag. a lI-a) FIRMĂ SAU BAUM? Un raid efectuat recent prin cîte­va magazine aflate sub patronajul în­treprinderilor din municipul Focșani și județul Vrancea a avut ca temă­­ de investigație următorul aspect: sunt sau nu acestea, veritabile unități de prezentare și desfacere, platforme de lansare a produselor noi ? Așezate în plin vad comercial, mul­te dintre aceste magazine își justifi­că existența și funcționalitatea îndeo­sebi prin buna aprovizionare cu măr- Prin magazinele de prezentare și desfacere furi noi și moderne, adecvate sezo­nului. între acestea, se numără maga­­zinele O.C.M.A.D. de pe str. Mare a Unirii din Focșani, magazinul în­treprinderii de industrie locală din Adjud, ca și cele ale cooperativelor meșteșugărești. Mai mult, desfacerea mărfurilor prin aceste unități este un indiciu si­gur al producătorilor asupra solicită­rilor pieței, gustul populației. Se re­­alizează în acest mod acea unitate și sincronizare între preferințele clien­ților și diversitatea mărfurilor. Iată o S. E. (Continuare în pag. a II-a) o nouă unitate comercială Pentru deservirea populației de la sate în condiții satisfă­cătoare, gospodarii din comu­na Vulturu cu sprijinul facto­rilor de răspundere de la U.J.C.C. Vrancea, vor deschide săptămîna aceasta o nouă uni­tate comercială dotată cu mo­bilier modern și personal ca­lificat. In acest fel, unitatea nou amenajată va degaja afluxul cumpărătorilor de la magazi­nul universal „UNIC" situat în centrul comunei facilitînd ast­fel aprovizionarea cetățenilor care locuiesc în punctele mai îndepărtate de centru. Melancoliile lui Argus ! Cu cîteva luni in urmă, ne amuzam la modul sublim de­ voca­bularul pestriț al florăresei lui Shaw, de argourile și abaterile­­ sale inedite de la normele limbii literare engleze. Fără îndoială,­­ nu ne putem exprima și nu putem, scrie oricum. Există un îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ce așteaptă cuminte în libră­rii și biblioteci spre a fi consultat cu atenție de cei care, indiferent de meseria lor, scriu: Scriem cu toții, însă trebuie să scriem bine adică corect. Scrisul ne caracterizează ■ și ne definește personalita­­­tea, deoarece, a scrie nu înseamnă numai a înșira pe hîrtie semnele grafice ale cuvintelor. Iată cîteva „perle" ce atestă unele insuficiente în acest sens­­ și care întăresc convingerile de mai sus : Biroul județean de turism I ne invită să petrecem revelionul la Berlin,, unde vom avea posib­­­i­litatea de a vizita și obiectivele turistice­ din POSDAM și LEPZIG ; în cadrul Spitalului unificat Focșani există și o secție de obstetrică și genicologie, la cinematograful „Flacăra“ a rulat filmul „Anul­­ trecut la Mariembachh", producție a studiourilor germane , într-un magazin alimentar se fac prescurtări de feluri PILF. CAR. PO­­LEI. I CAR. PORC I. SUC P., MAC. CU CU 1/2 kg. CAR. PORC IN SUC ! Comentariile nu sunt de prisos. Lipsa spațiului ne obligă să-l reactualizăm și să-l parafrazăm pe Floriade Rădulescu cu al său: " „Scrieți băieți, numai scrieți... bine!“ • 1 | A. G. I

Next