Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)

1971-11-26 / nr. 735

Anul trecut, cam prin aceeași peri­oadă în care ne aflăm acum, se știa și ne împăcasem cu ideea că, în po­fida sprijinului și a unor măsuri în­treprinse pe plan județean , planul de apartamente fizice nu va fi îndepli­nit. Cauzele rezidau într-o ontică im­proprie cerințelor și exigențelor care se puneau întreprinderii județene de construcții-montaj, optică ce se ma­nifesta în dispersarea forței de mun­că, în deficitara aprovizionare tehni­­co-materială, slaba organizare a pro­ducției și a muncii pe unele șantiere etc. Nu vom mai lărgi aria referiri­lor și pentru alte obiective luate în antrepriză de către I.J.C.M. Cu o a­­semenea motivație — deși se știe prea bine că in ultima vreme au intervenit schimbări esențiale în op­tica conducerii activității întreprin­derii — revenimi asupra unei proble­me de stringentă: construcția de locuințe. Din sarcina de plan afectată pe a­­cest an, șantierul nr. 1 — locuințe, mai are de executat în Focșani­ sud un număr de 300 apartamente. Vor fi acestea predate la cheie pînă la 31 decembrie ? Pentru a găsi răs­puns la întrebarea noastră, ne-am deplasat pe acest șantier, am discu­tat pe parcursul a mai multor zile cu numeroși constructori. Dintr-un început, reținem ca îm­bucurător faptul că toate forțele sunt angajate pentru predarea blocurilor (B 7, B 8, B 9, B­10, C 21 în perioada de timp care a mai rămas. Toate a­­ceste blocuri sunt în pragul finisaje­lor sau chiar spre terminarea lor. In acest sens, majoritatea blocurilor sunt închise — s-a montat tîmplăria și geamurile — izolațiile de acope­riș sunt executate în proporție de 70 la sută, se lucrează intens la tencu­ieli, zugrăveli, mozaicuri, vopsitorie, parchetări in interiorul apartamente­lor. Fiind racordate la rețeaua termi­că definitivă, aceste blocuri asigură condiții bune de lucru la finisările interioare. Pînă a se ajunge aici însă, au fost necesare și alte măsuri. Cu cîteva luni în urmă au fost schimbate o se­rie de soluții în execuție, transfor­­mîndu-se zidăria portantă în zidărie de umplutură, au fost reprofilați o serie de muncitori pe specialitatea izolații și zidărie — acestea două din urmă venind să completeze într-o însemnată măsură meseriile defici­tare pe șantier. Firește că astfel, rit­mul de execuție a înregistrat creș­teri simțitoare. Un mare volum de lucrări. Ca să ne oprim asupra unui aspect al vieții șantierului, să urmărim cum este or­ganizată și condusă munca pentru e­­xecutarea a peste 55 000 mp tencu­­ieli interioare. Acestea condiționează, de altfel, toate finisajele interioare. Cum se asigură realizarea lor . Efec­tivului existent de zidari, li s-a adă­­ugat de curînd­ alte două formații specializate în zidărie. De la intra­rea acestora în șantier (conduse de Ion Coman și Nicolae Măluspărtea­­nu) s-au atins unele ritmuri superi­oare, au făcut ca blocurile, pe an­samblu, să cunoască avansuri în e­­xecutie. Poate că nu dăm cel mai semnificativ exemplu, dar el ni se im­pune din însăși realitățile șantieru­lui. Pe cînd volumul de tencuieli in­terioare e asa de mare, pe cînd aces­ta a necesitat aducerea unor forma­ții din afara județului, zidarii con­duși de Constantin Postolache acti­vează cu o productivitate scăzută, lipsesc de la lucru, exemplu fiind în­suși șeful echipei. Mai grar ni se pare utilizarea „tehnicii" condițiilor pe care le pun zidarii formației Pos­tolache. Inscriindu-se în niște indici mult sub cei prevăzuți, ei ridică pre­tenții nefondate, de salarizare, așa cum a fost luna trecută. O altă deficiență, cu implicații a­­supra termenelor de predare a blocu­rilor, e și cea privind reparațiile utilajelor aflate în dotarea șantieru­lui. Nu o dată, electromotoarele be­tonierelor, macaralelor au stat în reparații la întreprindere 2—3 și chiar 4 săptămîni, în loc de 2—3 zile. Și în acest timp utilajele respective stagnau. Un exemplu în acest ne este furnizat de inactivitatea sens ce­lor 2 betopiere de 500 t, care, în ziua de 23 noiembrie nu funcționau. Or e știut că un șantier fără stație de betoane, e ca, și pustiu. E adevă­rat, una din ele nu funcționa deoare­ce autotransportorul de ciment nu era orientat și spre acest șantier. Nu se realiza astfel cei 200 m.c. beton pe zi, atît de necesar punerii In o­­peră, se apela la alte stații, se pier­dea timp cu transportul etc., etc. Pentru impulsionarea lucrărilor, pentru terminarea celor 300 de apar­tamente, conducerea întreprinderii a repartizat o serie de ingineri si teh­nicieni, în frunte cu inginerul șef — cărora le revin sarcini și responsabi­lități precise pe blocuri și scări. Șan­tierul primea cu bucurie acest spri­jin. Dar, in afara inginerului șef si a unui tehnician, celelalte cadre din compartimentele tehnice nu-și fac simțită prezenta, nu acționează efi­cient. Primeam asigurări, și se pare că ele sunt fondate, în ce privește pre­darea celor 300 de apartamente în timpul stabilit. Se lucrează pe șantier in program prelungit si cu excepția aspectelor negative semnalate, se Al. CRIHANA (Continuare in pag. a III-a) Pe șantierul de locuințe Focșani-sud RITMUL LUCRĂRILOR POATE FI (și trebuie) INTENSIFICAT La,Autogara din Focșani Se pot elimina „penele“ organizatorice? Cu cîteva zile în urmă, redacția noastră intra în posesia unor recla­mații din partea unor locuitori ai co­munei Milcovul, referitoare la mo­dul în care autobuzele Autogării de călători deservesc traseele pentru Milcovul și Golod­anu. Ni se reclama, printre altele, fap­tul că mai ales în zilele de miercuri, autobuzele care deservesc aceste tra­see sînt arhipline în orele de prînz, foarte adesea călătorii rămînînd pe jos, trebuind să piardă timp prețios Pînă prind o altă mașină care deser­vește aceste trasee, să meard­ă­­ la șe­ful Autonării pentru ca celor­ rămași ne jos să li se pină la dispoziție o altă mașină care să-i ducă către ca­să. Înarmați cu aceste prime date, ne-am înființat pe peronul Autonă­rii de călători din municipiu, în zi­ua de miercuri 24 noiembrie a.c. și iată ce-am constatat, în dreptul tăbliței indicatoare­ pen­tru orele de plecare pe traseul Foc­șani.—Milcovul se g­ăsea un autobuz fixit dn călători, la urcare, mai aș­teptau mulți alții. Era ora 11,45 și interesîndu-ne despre ora de pleca­re a autobuzului am aflat cu surprin­dere că el ar fi trebuit să plece de un sfert de oră. Liniștit, de parcă nimic nu s-ar fi întîmplat, împiepatul de serviciu se plimb» tacticos­­ ur­­mărind­ și dumnealui priveliștea. Abia după ce autobuzul întîrziat a pornit-o din loc nrmînd și aplecat ca o corabie în derivă a apărut cu chiu cu vai, un altul care să-i transporte pe ceilalți călători rămași ne jos. La un alt peron, a­ parcat un auto­buz care acoperise complet tăblița indicatoare a traseului; întîmplător, mai înainte, observasem că este vor­­­­ba de mașina pentru Golovanu. Că­­lătoriî: au început să-l înconjure] nelămuriți, întrebîndu-se unde mer­ge, pînă cînd cineva mai „îndrăzneț" l-a „acroșat“ pe șofer și a reușit să afle, și dintr-odată, masa de oameni, în așteptare pînă atunci, a luat cu asalt, pur și simplu, autobuzul. Ca și cel de mai înainte, pentru Milcovul, prin „ochi", acesta a re­ușit să plece la ora fixată — ora 12 — deși pe scară se aflau oameni a­­bia prinși cu o mină de barele de la intrarea în autobuz. Să­ nu mai vorbim de revolta celor care au rămas pe jos. Intrăm în vorbă cu cîțiva dintre cetățeni: Ion ,V. Preda, Marcel Gurguiatu, Marin Pre­da. Am aflat astfel, că sunt pasageri Mihai CABEL (Continuare în pag. a II-a) 7 400 donatori ! Intr-un singur an, 7 400 de cetățeni s-au prezentat la Sta­ția de recoltare, și conservare a sîngelui Focșani spre a deve­ni donatori voluntari. Gestul lor evidențiază umanismul. Înal­ta conștiință civică pusă in slujim vieții. Printre circum­scripțiile medicale fruntașei­ in această acți­une, se numără cele din municipiul Focșani, orașul Mărășești și,cele din comunele,, Vizantea-Livezi, Rîmniceni, Ure­­chești Măsuri de preîntîmpinare a înzăpezirii Desfășurată sub egidă. Comitetului executiv al Consiliului popular al orașului Odobești, ședința de ieri, 25 noiembrie a.c., consacrată activității Comandamentului orășenesc de desză­pezire a avut un unic obiectiv: „Se anunță o iarnă grea, ce măsuri pre­ventive au fost luate?" Pentru că nu e vorba de o­ falsă alertă, ci de ceea ce anunță prognoza, atenția e­­dililor trebuie­­ conectată la acest criteriu : să facem totul pentru ca abundența de zăpadă anunțată să nu ne găsească nepregătiți­ în acest sens, din informarea pre­zentată și din realitatea de teren con­trolată, a reieșit că vom putea da cu promptitudine și eficientă, cuveni­ta contrareplică eventualelor înzăpe­­ziri. Parcul de bază ce va intra în funcțiune constă în 10 tractoare cu lamă, o autocisternă cu plug, 24 de autobasculante, 3 buldozere grele, cu lamă, tip .„Kirov", 2 bolindere cu cu­­­pă și 12 autocamioane. Dată fiind­ lungimea, (de­ peste 12 km) a orașului, utilajele mențio­nate pot acționa cu rapiditate, în primul rînd pe principalele artere a­­ferente transportului în comun, de la o extremă la alta a orașului, res­pectiv de la punctul „Cernat“ al cartierului Unire­a, pînă la răspîntia drumurilor Odobești—Jariștea. „Oricît de grea va fi iarna —­ au mărturisit participanții la ședința de ieri a Comandamentului de deszăpe­zire — suntem­ convinși că interven­țiile noastre operative, sprijinul tutu­ror locuitorilor ,vor face ca viața e­­conomică și socială a orașului Odo­bești să se desfășoare normal“. Mihai DUMITRU CORESPONDENȚII NE TRANSMIT: G­U­G­E­Ș­T­I In sala de ședințe a Com­plexului de prelucrare a lem­nului din Gugești a avut loc, zilele acestea, o întilnire neo­bișnuită. Pionierii și uteciștii școlii din comună s-au întîlnit cu salariați ai întreprinderii sus-amintite — muncitori, ingi­neri, funcționari, cu care au purtat o interesantă discuție pe tema : „Orice profesie este fru­moasă dacă o practici cu pa­siune". Tovarășii Vasile Ama­dei, secretar al comitetului de partid, Dumitru Pantaze, meca­nic, Georgel Sava, șeful secției de cherestea, Virgil Humuilă, inginer, Rozina Damian, mun­citoare, Alexe Bucălău, mais­tru, au vorbit despre frumu­sețea meseriei lor, despre răs­punderea fiecărei profesii, des­pre perspectivele de dezvoltare ale întreprinderii. Intîlnirea s-a încheiat cu vi­zitarea secțiilor complexului, cu care prilej s-au dat explica­ții, pe viu, asupra proceselor tehnologice de prelucrare a lemnului. Stanica DINIȚA și Drăghici BALUȚĂ TIMPUL PROBABIL Astăzi. Vremea se va răci ușor, iar cerul va fi mai mult­­ acoperit favora­bil ploilor slabe, izolate și burnițelor. Vînt slab pînă la potrivit. Tempera­turile minime vor oscila intre —2 și + 1 grade, iar maximele între 2 și 5 grade Celsius. Ceață locală diminea­ța. Pentru următoarele 3 zile. Vreme în încălzire ușoară cu cerul tempo­­rar noros, cînd vor cădea precipita­ții izolate. Vîntul va sufla moderat. Temperaturile minime vor oscila în­tre —2 și +2 grade, iar maximele în­tre 5 și 7 grade Celsius. Idealul uman contem­poran cuprinde, fără în­doială, în profilul armo­nios al tinerei generații și această expresie: cu­rajul — trăsătură carac­terologică care defi­nește personalitatea. To­tul, depinde,­­însă, de­ îm­prejurarea în care ne manifestăm reflexul for­ței morale, ca și­ de con­diția sine-qua-non a ci­nei acționări cenzurate de înțelepciune, de con­știința finalității actului la care ne-am hotărît. Dar nu de puține ori manifestările de curaj au cuprins o arie mult mai largă decit ar permite a­­ceste jaloane. Iată unul din multiplele exemple pe care vi le-am putea oferi. Dan Iliescu este un tînăr, de 21 de ani, nu are o ocupație preci­să, a absolvit liceul la­ cursurile serale, fără a fi, însă, încadrat perma­nent în cîmpul muncii. Părinții săi, medici apre­ciați la locul de muncă, i-au asigurat um l­ai­ tih­nit chiar.. îmbelșugat. Cu cîtva timp în urmă Dan­­ a luat mașina tatălui său din garaj, și a pornit să se plimbe prin oraș, ris­­■­cînd­ să fie sancționat de organele de miliție, în­­trucît nu avea permis de conducere. Ceea ce s-a și întîmplat. „Prietenii" îl privesc cu admirație. Dan a devenit pentru a­­ceștia un mit, un mit co­piat după benzile de ce­luloid ce, au­ captivat dăunător, ■ o perioadă­­ de timp, atenția tineretului de la noi. Acest Dan, es­ ., te am băiat curajos?­ Ca să pornești­ cu mașina într-un week-end fără permis de conducere ,es­te un act de curaj? Ca­tegoric, nu! Curajul a­devărat se refuză gestu­lui ce vizează teribilis­mul, el se revendică a­­nalizei interioare, con­științei care relevă plu­ralitatea consecințelor. Este adevărat, curajul a­­daugă un nou relief per­­sonalității, consolidîn­­du-ne temeinic forța de a înfrunta primejdia. Dar, un astfel de curaj — â la Dan Iliescu — credem căi, dimpotrivă, desper­sonalizează...Ambiția­­ de a te remarca, bravura confecționa­tă Telegeni­c,­ nu­ poate fi similară no­țiunii de curaj, ci o de­gradează, aruncînd-o în anonimat. Există, însă,­­adevărata față a curajului, aceea care îți dă forța de a comite actul pe care ne-am obișnuit să-l nu­mim eroism contempo­ran. Aceasta ce circum­scrie puterii m­e , te smul­ge din mulțumirea căldu­ră, din rutină — teribi­la rugină a intelectului. Atitudinea de pasivitate, părerea monocordă că nimic nu poate fi schim­bat într-un domeniu de activitate este dăunătoa­re. Intransigența în ac­ceptarea și propagarea noului, iată ce credem că evidențiază curajul, cel adevărat, cel care re­pudiază stagnarea. Zilele trecute am făcut cunoș­tință­­ cu Mihai Dima, e­­lectrician la C.P.L. Gu­gești,­ un tînăr cu priviri neobosite, însetate de nou. In timpul său liber a re­alizat un automat pentru interblocare­a , contactului electric la­ mașina de de- Alex. GAVRILESCU (Cont. în pag. a Il-a) DOUA OPTICI IN AFIRMAREA PERSONALITĂȚII Cu prilejul vizitei în țara noastră a tovarășului IOSIP BROZ TITO Comunicat comun La invitația tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, tova­rășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, a făcut o vizită de prietenie în Repu­blica Socialistă România in zilele de 23 și 24 noiem­­brie 1971. Înalții oaspeți au vizitat cu acest prilej municipiul Timișoara, întreprinderile industriale „Electromotor" și „Industria linii" și s-au întreținut prietenește cu munci­torii, tehnicienii și inginerii acestor întreprinderi. Oamenii muncii din orașul Timișoara au făcut o căl­duroasă primire înalților oaspeți — expresie vie a sen­timentelor de prietenie și stimă reciprocă ce caracte­rizează relațiile româno—iugoslave, în timpul vizitei, au avut loc convorbiri la Timișoara între secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, și președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Iosip Broz Tito, la care au participat: Din partea română, tovarășii: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Mi­niștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, președintele părții române în Comisia mixtă ro­mâno—iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mă­­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor ex­terne, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, membru su­pleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.S.F. Iugoslavia, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne. Din partea iugoslavă, tovarășii: Gemal Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Federal al Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, Dragoslav Markovici, pre­ședintele Adunării Republicii Socialiste Serbia, membru al Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Exe­cutiv al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Mirko Topavaț, secretarul federal pentru afacerile ex­terne, membru al Prezidiului Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave in Comi­sia mixtă româno—iugoslavă de colaborare economică, Iso Njegovan, ambasadorul Republicii Socialiste Federa­tive Iugoslavia în Republica Socialistă România, Marko Vrhoneț, șeful ad-interim al Cabinetului președintelui republicii, Miloș Mejovski, consilierul președintelui re­publicii pentru probleme de politică externă, Gjura Vukolici, director în Secretariatul Federal pentru Aface­rile­ Externe, Murat Agovici, consilier în Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. In cadrul convorbirilor, desfășurate într-o atmosferă prietenească, cordială de deplină înțelegere și încredere reciprocă, cei doi președinți au efectuat un schimb de păreri privind promovarea în continuare a prieteniei și colaborării dintre Republica Socialistă România și Re­publica Socialistă Federativă Iugoslavia, dintre Partidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugoslavia, problemele actuale ale relațiilor internaționale, precum și problemele mișcării comuniste și muncitorești inter­naționale. Ei s-au informat asupra realizărilor, succe­selor și dezvoltării viitoare ale celor două țări și au avut un schimb de păreri cu privire la experiența României și Iugoslaviei în opera de construire a socialismului. Președinții Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au evidențiat cu deosebită satisfacție că prietenia tradițio­nală româno—iugoslavă, întemeiată pe legăturile isto­rice dintre popoarele celor două țări și pe lupta lor pen­tru independență națională și progres social, cunoaște astăzi, în condițiile construirii societății socialiste în Ro­mânia și Iugoslavia, o înflorire continuă, multilaterală. Ei au apreciat că în perioada care a trecut de la în­tâlnirea de la Brdo-Kranj din 3—4 noiembrie 1970, co­laborarea bilaterală între Republica Socialistă România și Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, între Par­tidul Comunist Român și Uniunea Comuniștilor din Iugo­slavia s-a amplificat și s-a îmbogățit în conținut, au devenit tot mai intense și mai fructuoase întîlnirile și schimburile de păreri dintre reprezentanții partidelor și guvernelor, ai instituțiilor, organelor și organizațiilor de partid și de stat, obștești și economice. Această colabo­rare, care reprezintă o afirmare elocventă a deplinei ega­lități în drepturi a doua țări socialiste suverane și a bu­nei vecinătăți, se caracterizează printr-un înalt grad de înțelegere, încredere și stimă reciprocă. în colaborarea dintre cele două țări au fost obținute rezultate importante în domeniile politic, economic, cul­tural, tehnico-științific, al transporturilor, consular și în zona de frontieră, al agriculturii și economiei apelor. (Continuare în pagina a IV-a) La­ I.A.S. Odobești se desfundă terenul pentru plantațiile noi de vița de vie. PROIECTUL LEGII VIEI ȘI VINULUI Ridicarea pe o linie ascendentă a productiei viti-vinicole Document de o deosebită impor­tantă, menit să contribuie la dezvol­tarea armonioasă a patrimoniului vi­ticol, la producerea în cantităţi tot mai mari a strugurilor de masă și de vin, de bună calitate și la un preț de cost scăzut, Proiectul legii viei și vinului a stîrnit un viu interes în rândul tuturor podgorenilor. Supus dezbaterii publice, acest Proiect fost studiat cu priză mai ales de către­­ specialiști care au făcut o serie de observații, propuneri și sugestii valo­roase, menite să contribuie la defini­tivarea lui în cele mai bune condiții. O discuție purtată cu inginerul Va­sile MĂLUȚAN, director al întreprin­derii viei și vinului Vrancea, a rele­vat minuțiozitatea cu care specialiș­tii unității au studiat acest proiect de lege, modul în care ei au înțeles să-și aducă aportul la îmbunătățirea unor paragrafe. Rep.: In primul rînd, v-am ruga să ne vorbiți despre importanța Proiec­tului, legii viei și vinului. Ing. V. Măluțan: Valorificarea cit mai completă a condițiilor naturale pedoclimatice și folosirea eficientă a fondurilor învestite la înființarea plan­tațiilor de vie, la dotarea lor tehnică cit și la construirea capacităților de vinificare, depozitare și condiționare, au stat permanent în atentia viticul­torilor. Totuși pînă în prezent nu fu­sese legiferată nici un fel de lege care să reglementeze producția viti­colă, producerea și circulația ma­terialului săditor viticol, înfiin­țarea și îngrijirea­­ plantațiilor ci­ mai ales, producția viticolă ce în cadrul Proiectului este împărțită în patru secțiuni și anume: vinurile si produsele pe bază de vin , vinurile și produsele pe bază de vin cu denumi­re de ' oricine: producerea vinurilor ' și a produselor pe bază­ de vin , va­lorificarea vinurilor precum și a ce­lorlalte produse vinicole. Or, Leaca viei și vinului va veni să completeze acest pol juridic, cuprinzînd în ca­drul celor 43 de articole toate dezi­deratele legate de obținerea unor producții mari de struguri de masă și de vin cu­ și de perfecționarea teh­nologiilor realizării vinurilor și produselor pe bază de vin, precum și a diversificarea sortimentelor și a e­­fectuării controlului în toate etapele procesului de producție, a circulați­ei produselor și a valorificării aces­tora. Rep., în cadrul întreprinderii viei și vinului Vrancea, lucrează specia­liști de mare reputație care, după studierea Proiectului, au căutat desi­gur să-și aducă aportul la com­pletarea unor capitole ale viitoarei legi. Ing. V. Măluțan: E și normal ca, după atîția ani de practică viticolă să ai formate o serie de opinii ferme legate de buna desfășurare a muncii în podgorii. Și cum majoritatea spe­cialiștilor noștri iși desfășoară acti­vitatea lor laborioasă pe Vestitele plaiuri viticole Odobești, Cotești, Panciu, Jariștea, Tîmboiești, Păunești; ei au făcut an de an o serie de În­semnări prețioase, puțind să-și aducă în acest fel aportul la definitiva­rea unor capitole. Rep. : V-am ruga să menționați câ­­teva dintre aceste observații Si pro­puneri. Ing. V. Măruțan . Iată, de exemplu în articolul 2, vorbindu-se despre o­ Convorbire consemnată de ■*» Emil GONCIU (Continuare in pag. a III-a) ■ laiiBiaiHiaiimBiaiiBBiiflBiHiiBiiBiiHiaiiaiiHiiaiiaiiaitHiiaiiaiiHmmtHiü I im s m j FIWM« COMISIA PENTRU PROPAGANDA, | ÎNVAȚĂMÎNT SI CULTURA­­ | PREZENTA DINAMICA I IN VIAȚA SPIRITUALA ! A ORAȘULUI ! I SB3 ! KPC ! SWG î ! K3

Next