Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)

1972-06-24 / nr. 913

A L ANUL V — NR. 913 SIMBATA 24 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII OAMENII MUNCII VRÂNCENI­­ ANGAJAȚI PLENAR IN REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN Comerțul cooperatist își respectă îndatoririle Cititorii au luat cunoștință din coloanele ziarului nostru de munca febrilă ce se desfășoară în toate u­­nitățile industriale și agricole, pe șantiere și în par­chetele forestiere, de performanțele realizate în am­pla întrecere declanșată între colectivele de muncă, întrecere circumscrisă ideii însuflețitoare ce străbate ca un fir roșu întregul nostru popor — cincinalul îna­inte de termen. Acum, în apropierea evenimentului politic de o deosebită importanță din viața țării, Con­ferința Națională a P.C.R., în cinstea Conferinței ex­traordinare județene de partid, care își desfășoară lu­crările astăzi, oamenii muncii din industria și agricul­tura județului Vrancea se prezintă cu succese de o deosebită importanță, generate de entuziasmul și ela­nul creator al acestora, de dorința unanimă de a în­scrie în cronica întrecerii, realizări pe măsura stră­daniei și priceperii lor. SUCCES DEPLIN LUCRĂRILOR CONFERINȚEI EXTRAORDINARE A ORGANIZA­ȚIEI JUDEȚENE DE PARTID! Pentru lucrătorii cooperației de consum din județul Vrancea ziua în care au raportat cu îndreptăți­tă mîndrie realizarea indicatorilor cuprinși în planul semestrului I al anului 1972, a coincis cu solstițiul de vară. Deci cea mai lungă zi a anului s-a interferat cu o­ firească strălucire a faptelor consacrate e­­venimentului care se apropie Con­ferința Națională a P.C.R. La 21 iunie mai multe localități vrîncene în fruntea cărora se si­tuează Soveja, Valea­ Sării, Dum­brăveni, Domnești, Milcovul Garoafa, au trăit momentele inau­si­gurale a 15 grădini de vară ,ame­najate în cea mai mare parte prin participarea, în orele lor libere, a salariaților unităților comerciale sătești. Toate aceste grădini de vară însumează o valoare de circa jumătate de milion. Ar fi costat, atît, dar multe din lucrările necali­ficate și chiar unele de zidărie și tîmplărie au fost executate volun­tar de meseriașii satelor. O altă veste a avut darul să se adauge festiv la palmaresul con­strucțiilor , in satul Prisecani al comunei Boghești și în comuna Nistorești și-au primit mult mai devreme cumpărătorii, cele­­ două noi magazine universale. Am purtat ieri un dialog în ca­drul unor sectoare, ale U.J.C.G. Vrancea, cu privire la rezultatele dobîndite în întregul semestru al anului. A reieșit că toate unitățile aparținînd cooperației de consum și-au devansat o seamă de indica­tori, au depus și depun în con­tinuare, multă vrednicie pentru cîștigarea bătăliei cu timpul, pen­tru folosirea lui în favoarea — în primul rînd — a cumpărătorilor. Strădaniile s-au finalizat prin îndeplinirea, la 21 iunie a planu­lui pe primul semestru la produc­ția marfă, la export (unde s-a în­registrat și o depășire de 33 la su­tă) la achiziții etc., astfel Incit toți lucrătorii din comerțul coope­ratist vor adăuga, pînă la sfîrșitul lunii, la două dintre capitolele susmenționate un volum valoric de încă 1 200 000 lei, iar la export, procentual va fi atinsă o depășire de aproape 40 la sută. La îndeplinirea și depășirea S. A. (Continuare în pag. a II-a) CERCUL DE CONTROL AL CALITĂȚII CERTIFICA. Nu vom avea nici un refuz! La Adunarea generală a salari­aților, din decembrie 1971, comu­nistul Costică Brînzea, tehnician CTC al secției cherestea din ca­drul COMPLEXULUI DE PRELU­CRARE A LEMNULUI GUGEȘTI, își lua angajamentul în numele în­tregului colectiv, ca sectorul de muncă în care activează să nu în­registreze nici un refuz de calita­te în cursul anului 1972. De atunci, s-a scurs aproape ju­mătate de an. O privire retrospec­tivă „aruncată" în evidențele în­treprinderii ne dă certitudinea că angajamentul luat a fost pînă a­­cum îndeplinit, secția cherestea nu a înregistrat nici un refuz de cali­tate. Acest frumos succes este rezul­tatul hotărîrii colective de a îmbu­nătăți simțitor calitatea produse­lor, prin valorificarea rațională a fiecărui metru cub de buștean, pentru creșterea procentului de cherestea din clase superioare în detrimentul claselor inferioare. Așa se explică faptul că în a­­prilie a.c. s-a ajuns să se produ­că 26 la sută cherestea de lag clasa A, față de 5 la sută cît s-a produs în aceeași perioadă a anu­lui trecut. Și în mod deosebit meritul re­vine energicului cerc de control al calității înființat la începutul a­­cestui an, dar care în ultimul timp și-a intensificat activitatea. înființarea acestui cerc a găsit condiții prielnice în marea între­cere pentru realizarea planului și angajamentelor, în hărnicia și do­rința membrilor colectivului de a­­ici, de a munci mai bine. De fapt, în ce constă activita­tea acestui cerc și ce metode s-au folosit pentru creșterea calității produselor — iată întrebarea pe care i-am adresat-o lui Costică Brînzea, conducătorul cercului: — „Este vorba de o reuniune benevolă a unui grup de 10 per­soane angajate în procesul de producție, care s-au oferit să-și consacre o bună parte din timp, chiar din timpul liber, rezolvării unor probleme de calitate la locul de muncă. Scopul acestei inițiative este a­ Virgil HUMAILA (Continuare în pag. a II-a) * H cg; „Asta-i pămlnt ca o­­chiul muntelui. E-o fine­țe ruptă din ape...” Cu­vintele aparțin lui Moș Costache Marian din Ga­roafa, olarul plin de har, despre care scriam, me­taforic, cu ani în urmă, că trăiește-ntr-o floare. Despre el se știe că a participat concursuri la mai multe și festivaluri ale artei amatoare, că muzeele și colecționarii i-au achiziționat o parte dintre cele mai izbutite lucrări, că viața lui în­seamnă olăritul: „iei lu­tul, îl așezi, îl lași să se învîrtă — nu-i așa că pămîntul se învîrte ?... — 1l acoperi cu palmele și îl îndemni să se înalțe. El iese ulcior, cană, toa­te cele“. Există, însă, un lucru pe care îl cunosc doar ulcioarele lui Moș Cos­tache : Elena Marian co­laboratoarea de-o viață, soția cunoscutului meș­ter, pictează, cu o înde­­minare, frumusețe și na­ivitate plină de farmec, tot ceea ce izvorăște din­­ susurul roții olarului. Toa­tă lumea știe că la Ga­roafa trăiește cel mai va­loros olar din Vrancea. Aproape nimeni nu știe, însă, că păsările acelea care și-au oprit zborul lângă toarta vasului, ca o horă, sunt meseria Ele­nei Marian, cea care a a­­dăugat artă artei, cu i­­maginația, timp de a­­proape patru decenii, ne­contenit. Așadar vechea metaforă reportericească trebuie modificată : meș­terii trăiesc într-o floare. Pentru că ei au același drept la celebritate. Sunt doi artiști, deopotrivă. Poate că o inerție a con­cepțiilor străvechi s-a transmis : „...Eu sunt băr­batul, eu conduc casa, o­­lăritul, eu, Costache Ma­rian!“. Iar cealaltă fiin­­ță, tot atît de artistă și-a supus fruntea cuvin­telor : „Tu ești meșterul, tu, olarul! Eu îți evit dlar din păsări, pe ulcioare“. Și, o viață de om, o her­ghelie de ceramică a im­­pinzit lumea cu numele lui Costache Marian. E­­lena Marian a știut și ea că „ăsta-i pămînt ca o­­chiul muntelui. E-o fine­țe ruptă din ape...“ Că lucrurile stau așa, mărtu­rie este pictura sa ce a­­mintește, uneori, de în­­groșarea liniilor porțela­nurilor japoneze. Așadar, cînd vom spune de acum Garoafa, să ne gîndim la un olar și un pictor: E­­lena și Costache Marian... FL. CAMIL OCHIUL MUNTELUI Al patrulea anotimp al școlii, la tabăra Cotești. RECOLTEAZĂ ORZUL, ELIBEREAZĂ TERENUL IN VEDEREA INSAMÎNTARILOR DE CUL­TURI DUBLE Ieri, la sediul cooperativei agri­cole din Tătăranu nu am găsit de­cit un singur om, pe contabilul Dumitru Dinu. De la el am aflat că de cînd a început recoltarea orzului toată lumea este la cîmp. Și președintele, și inginerul șef, contabilul șef, socotitorii sunt de două zile lingă combine, acolo unde prima recoltă de cereale a anului încearcă capacitatea bun­­cărelor, rezistența mașinilor pre­gătite cu atîtea zile înainte de a­­ceastă mare sărbătoare a seceri­șului și îmbărbătează privirile ce­lor care, cu răbdare și pricepere, le-au adus in această ultimă fază de producție. Recoltarea celor 40 de hectare cu orz se caracterizează printr-o intensă mobilizare a forțelor ma­nuale și în special mecanice ale acestei cooperative agricole de producție, desprinzîndu-se cu a­­cest prilej unele aspecte specifice campaniei de recoltare a cerea­lelor păioase. Mai întîi specialiștii unității au delimitat parcelele de cultură de pe care urmează să se obțină să­­mînța de orz. După cum se obser­vă, grija pentru soarta viitoarei recolte de orz nu se pierde aici în intensitatea și complexitatea u­­nei astfel de lucrări. Pentru că stadiul de coacere al lanurilor de grîu este destul de a­­vansat, conducerea cooperativei agricole din Tătăranu a hotărît ca la recoltarea orzului să se mobili­zeze nu mai puțin de 6 combine C1 și C3 și 3 prese mecanice. Mo­tivul ? Se asigură o recoltare ra­pidă a producției de pe cele 40 hectare și se eliberează operativ terenul de produsul secundar re­zultat în vederea însămînțării ce­lei de a doua culturi a anului. Tot­odată, este și un bun prilej de verificare a unui număr cît mai mare de mașini în plin proces de recoltare, acum cu cîteva zile îna­inte de întîlnirea cu lanurile îm­belșugate de grîu. De la același interlocutor, am aflat că în această vară se va acorda o atenție sporită mijloace­lor de transport al căror aport la buna reușită a campaniei de re­coltare este evident. Se urmărește de către factorii de răspundere ai cooperativei agricole amintite ca­pacitatea optimă de încărcare ce, trebuie pusă la dispoziția activită­ților de pe arie pentru a nu se în­­tîrzia în nici un fel însămînțarea culturilor duble. De altfel, coope­ratorii de aici au toate motivele să fie optimiști în realizarea unor producții ridicate de masă verde pentru sectorul zootehnic, peste 15 000 porumb masă verde de la fiecare hectar, de la care an de an obțin rezultate remarcabile. Un debut promițător în campa­nia de recoltare a păioaselor, una dintre cele mai complexe lucrări din agricultură, al cărui succes es­te pregătit cu atenție și răspun­dere. N. S. Cultură viguroasă de sfeclă furajeră la I.A.S. Focșani. SPORT CICLISM Duminică la ora 9, se va da startul de la bariera Odobești ci­cliștilor din municipiul Focșani, în cadrul Spartachiadei sindicale , pe traseul Focșani—Mera și retur. POPICE Sala de popice a asociației spor­tive Confecția va găzdui întrece­rile din cadrul etapei a IlI-a a campionatului de calificare pen­tru echipele feminine, 4 echipe rămase în cursă din cele 8 și a­­nume : Sîmbătă ora 16: Nicolina Iași — Frigul București Duminică ora 8: Instalatorul București — Dacia Ploiești VOLEI Pe terenul de sport al asociației sportive Voința astăzi sîmbătă,­ la ora 15 și mîine duminică, la ora 9 au loc întrecerile din cadrul etapei județene a campionatului de calificare masculin. Timpul probabil Astăzi, vremea va fi frumoasă și călduroasă cu cerul mai mult senin. Vîntul va sufla slab pînă la moderat din direcții diferite. Tem­peraturile în creștere ușoară. Mi­nimele vor fi cuprinse între plus 15 și plus 17 grade Celsius, iar maximele între plus 26 și plus 30 grade Celsius. AGENDA PIONIEREASCA De cîtva timp băncile,școli­lor au rămas pustii, iar cărțile și caietele așteaptă cuminți în rafturi primul sunet de clopo­țel al întoarcerii elevului la u­­neltele sale. In schimb, pe co­pii îi vedem, și-i vom vedea în toată vacanța mare, în excursii, vizite, drumeții, la carna­valuri și serbări. Dar mai ales îi vom vedea antrenați în ac­tivități de muncă patriotică, pe loturile școlare, pe șantierele de construcții, la strînsul spi­celor, la recoltarea fructelor, a legumelor și plantelor medici­nale și de fiecare dată vom rosti despre ei numai cuvinte frumoase. Ceea ce încercăm să redăm și-n rîndurile de față. 0 Pe toată durata vacanței de vară, Școala specială nr. 2 Focșani va organiza la Năruja o tabără permanentă unde, 100 de elevi, îndrumați de profe­sori și diriginți, își vor petrece cel de-al IV-lea trimestru de școală lingă focul de tabără, învățînd cintece și poezii, or­­ganizînd concursuri de orienta­re turistică și jocuri sportive. • Zilele trecute: un grup de 20 pionieri de la Casa pionieri­lor Focșani a organizat o in­teresantă expediție turistică de două zile, pe valea Putnei și pe dealurile Dălhăuților.­­ Prima din cele 7 expedi­ții pionierești ale vacanței și-a luat startul. Echipajul ei? Ele­vii și pionierii de la Școala ge­nerală nr. 4 care și-au ales ca itinerariu al călătoriei lor Mun­ții Vrancei. Vor urma alte expediții (Milcovia, Cutezătorii, 6 Acvila dacă etc.), cu caracter etnografic, zoobotanic, geogra­fic, meteorologic pe valea Ză­balei, Rîmnicului, Putnei și Șu­­șiței.­­ Incepînd de marți Crîngul Petrești a devenit pentru pio­nierii și școlarii municipiului punctul de atracție al vacanței. Sprijiniți de Consiliul munici­pal al organizației pionierilor, copiii și-au organizat aici o ta­bără în corturi denumită de ei „Dumbrava minunată". Primii oaspeți ai „Dumbrăvii" sunt 21 de pionieri de la Școala gene­rală nr. 7.­­ Frumoasele și interesan­tele acțiuni recreativ-distracti­­ve sunt completate de numeroa­se activități de muncă volun­­tar-patriotică, de îngrijire a zo­nelor verzi, curățirea copaci­lor de omizi, efectuarea lucră­rilor pe loturile școlare sau în cadrul cooperativelor agricole de producție, întreținerea vier­milor de mătase, acțiuni care au atras numeroși elevi și pio­nieri de la școlile generale nr. 2, 3 și 10 din Focșani, Cîmpi­­neanca, Petrești, Golești, Mîn­­drești, Măicănești, Lespezi și Homocea. • Detașamentul clasei II-a de la Școala generală Co­­a­da-Tulnici, condus de coman­dantul instructor Ionel Păvălu­­că, efectuează, în aceste zile, o frumoasă excursie de cunoaș­tere a județului. Pînă în pre­zent, micii excursioniști au parcurs aproape jumătate traseul planificat, vizitînd din în special obiectivele economice și social-culturale din Odo­bești, Focșani și Mărășești. • Zilele de vacanță adus pe pionieri și școlari s­au pe șantierele de construcții din localitățile județului. Astfel, la Bîrsești, Colacu, Suraia și So­veja, numeroși purtători ai cravatelor roșii participă la construirea noilor localuri de școală care vor fi gata pînă la 1 septembrie. Așadar, în afară de excursii, vizite, cîntec și joc, vacanța­ mare a anului 1972 va însemna pentru elevii și pionierii vrîn­­ceni, un timp al confruntării cu maturitatea, al legării slovelor și înțelesurilor fierbinți ale cărților cu sensurile adînci ale muncii. V. B. alogul neglijer de B. LOLA S I

Next