Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)
1972-07-04 / nr. 921
1 " " 1 "■ ...... — ■ ■ --- - --------- ---—................................... ............................... ■ ■ ANUL, V — NR. 921 MARȚI 4 IULIE 1972 4 pagini — 30 bani N CINSTEA CONFERINȚEI NATIONALE A P.C.R I ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRII REPUBLICII Oamenii munciiorinceni animați de o unanimă și nestrămutată hotărîre: CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE! ANI SIUMATATE ! DELEGAȚII NOȘTRI LA CONFERINȚĂ Conștiinciozitate, consecvență, corectitudine Aflasem cu câteva zile în urmă despre un succes remarcabil al lucrătorilor de la I.A.S. Cotești. Colectivul de aici și-a îndeplinit și depășit sarcina la export pe anul 1972. Aceasta constituie cu adevărat o realizare de prestigiu, care confirmă mobilizarea totală la lucru a tuturor comuniștilor și a celorlalți muncitori care activează în cadrul acestei ferme industriale. Fiindcă majorarea planului anual cu încă 100 tone și depășirea lui cu mai bine de 140 tone, nu scoate in evidență decit adevăratul potențial de muncă al celor de aici, abnegația și entuziasmul, dăruirea oamenilor în timpul procesului de producție. Și, dacă ne gîndim că fiecare partidă de vin livrată, indiferent de beneficiar, necesită nu mai puțin de 13 analize de laborator, involuntar ne duce gîndul că pe lingă aportul celor care se ocupă cu obținerea, sau expedierea o contribuție de seamă revine lui, personalului din cadrul laboratoirului. Aici, ore în șir, între eprubete și aparate, determinînd cu exactitate densitatea vinului, aciditatea totală sau volatilă, bioxidul de sulf total sau liber, tăria alcoolică, pentru a enumera doar citeva din N. Șt. P. (Continuare in pag. a II-a) Comunista Viorica Teodorescu in timpul efectuării unor probe de laborator. AU REALIZAT SUPLIMENTAR: 311 000 lei la producția globală Făcînd bilanțul realizărilor semestrului I, lucrătorii de la FABRICA CHIMICĂ MARÂȘEȘTI raportează că au realizat suplimentar 150 tone chit plastic, 700 tone chitromalchid, 120 tone vopsea ignifugă, 120 tone clei de piele și 250 tone Albamenaj. Valoric, succesele lor se concretizează în obținerea a 311 000 lei suplimentar la producția globală și 256 000 lei la producția marfă. 2 463 tone vin Colectivul de muncă din cadrul ÎNTREPRINDERII DE VINURI PENTRU EXPORT Focșani, puternic angajat în întrecerea socialistă obține noi și noi succese. Astfel, planul de livrări la export pe semestrul ce s-a încheiat a fost depășit cu 4 679 000 lei, îmbuteliindu-se peste plan 2 463 tone vin, din care 1 021 tone au și fost vîndute și încasate. La producția globală harnicul colectiv de aici înregistrează 25 402 000 lei depășire, fiind adăugate și cantitățile livrate în devans din sarcina trimestrului III. 64 886 000 lei la producția marfă Muncitorii, inginerii și tehnicienii ÎNTREPRINDERII VIEI ȘI VINULUI VRANCEA raportează cu mîndrie obținerea unor importante realizări suplimentare peste sarcina semestrului I. La producția globală și marfă s-au înregistrat 23 970 000 lei și, respectiv, 64 886 000 lei depășiri față de prevederi. Ca urmare a eforturilor depuse s-au îmbuteliat suplimentar 181 000 litri coniac, s-au livrat 784 vagoane vin în transport și 202 100 grade decalitri rachiuri în transport, s-au înregistrat 790 600 grade decalitri în fabricația de rachiuri naturle și s-au preparat 220 500 litri distilat din vin. Valoroasele realizări suplimentare sunt rezultatul unicei voințe: cincinalul în 4 ani și jumătate. Duminică, la recoltatul griului Duminică dimineață. Cer închis, plumburiu, amenințător. Ne îndreptăm spre tarlaua Măxineanca aparținînd cooperativei agricole Măicănești. Amintirea ne aduce în față imaginea unei porțiuni de pămînt pe care anul trecut apele bălteau din cauza excesului de umiditate, făcînd ca producția de grîu la hectar să fie cu mult mai mică față de stăruința și hărnicia oamenilor. Și o altă imagine mai recentă, aceea a unei munci însuflețite depuse pe șantierul de la Mocanu, lucrările de îmbunătățiri funciare efectuate avînd menirea să apere de efectul dăunător al surplusului de apă o suprafață cultivată de peste 400 de hectare, suprafață în care sunt incluse și terenurile de la Măxineanca. Mecanizatorii, exemplu de dăruire Chiar la capătul tarlalei il intîlnim pe mecanizatorul Serea Eftimie. Lucrează pe combina Gloria. Mecanic excelent, de o seriozitate și modestie exemplară, a reușit să-și depășească normele fixate. — Ieri, ne spune combainerul, am avut emoții. Așa am de fiecare dată la recoltatul griului cînd culegem roadele muncii noastre. Datorită vremii nefavorabile — nu s-a putut lucra decât 5 ore — și a faptului că am făcut urme și cărări, nu am putut recolta decit șase buncăre. Ce înseamnă aceste 6 buncăre ? Socoteala e simplă : circa 2 500 kg grîu cu are un buncăr ori 6, nș dă echivalentul a 15 tone, adică a unui rezultat foarte bun. De altfel, din discuția avută cu tovarășul Gheorghe Ilie, șeful secției de mecanizare, am desprins și alte rezultate notabile înregistrate de mecanizatorii Sandu Purcăreață, Radu Baltă, Ion Spălățelu, care, lucrînd pe combine C3 și-au depășit fiecare cu o tonă sau două cantitatea de grîu cuprinsă în prevederile normativului. — Am luat toate măsurile pentru desfășurarea in cele mai bune condiții a recoltării griului —■ ne spune ing. Tudor Teodor, directorul S.M.A. Nănești. Atelierul mobil Înzestrat cu grup de sudură autogenă este oricine gata să intervină pentru remedierea unor defecțiuni. Ieri, am avut un mic necaz la combina Gloria. S-a defectat discul de ambreiaj. Prin munca plină de dăruire a mecanicilor, reparația s-a putut face intr-un timp record, fapt ce a permis ca mica întirziere provocată de acest neajuns să poată fi imediat recuperată. Un canal de evacuare și o producție în plus de peste 50 000 kg grîu Aminteam de faptul că lucră Emil GONCIU (Continuare in pag. a IlI-a) * ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. Ieri, a avut loc ședința Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R., prezidată de tovarășul SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R. prim-secretar al Comitetului județean de partid. In cadrul lucrărilor au fost analizate problemele privind stilul și metodele de muncă ale Comitetului municipal de partid Focșani pentru realizarea sarcinilor economice, preocuparea organelor și organizațiilor de partid și a organelor colective de conducere, pentru realizarea planului de investiții pe semestrul I 1972 și stadiul pregătirii investițiilor planificate în 1972. Cu acest prilej au fost adoptate măsurile corespunzătoare in vederea îmbunătățirii muncii in domeniile analizate. alb In familia oamenilor In de la spitalul din Panciu (director — medicul specialist chirurg Eugen Băleanu) există o strânsă colaborare. Apar cazuri care impun o consultație colectivă. Și sub acest aspect cei In materie Își Împărtășesc părerile, vin cu sugestii. Este un mod just care trebuie să caracterizeze fiecare colectivitate fiindcă scopul final de astăzi al Întregului nostru popor este dăruire pentru muncă, în scopul de a produce mai mult și mai bine, de a contribui cu Întreaga capacitate creatoare la progresul societății. La spital trebuiau aduse unele Îmbunătățiri utile. A fost nevoie doar numai o idee pentru ca prin forța Întregului colectiv ea să poată materializată. Așa a apăsrut corpul de gardă cu cameră pentru medici, punct de transfuzie, stafie centrală de sterilizare, cameră de consultație și de terapie internă. Faptul că unghiul de vedere al oamenilor s-a schimbat, acum fiind puternic angajați de a contribui din plin la ocrotirea sănătății oamenilor, și rezultatele se conturează mai bine. Așa se face că prin muncă patriotică au Înfăptuit cele subliniate mai sus. Aceasta deoarece oamenii nu au înțeles ca fiind o sarcină de serviciu, ci o datorie aparte. Acum se discută în colectiv cum se poate face un lucru mai repede și mai bine. Cu aceeași pasiune cetățenească și-au adus contribuția la construirea unei secții de interne moderne, cu 40 de paturi și alte săli aferente. Iată deci, că dincolo de programul diurn efectuat în sala de operație, la tratamente ca și în saloanele bolnavilor, personalul medical din Panciu găsește timp și pentru a pune baze tot mai trainice acolo unde sunt chemați să-și exercite nobila misiune. De asemenea, s-a Încetățenit o obișnuință care prin practicarea ei nu face decit să aducă noi cunoștințe utile oamenilor. Cei internați In afară de diagnosticul stabilit doresc să afle și alte precizări In plus, sau cum trebuie procedat ca boala să nu se reactualizeze. La astfel de Întrebări s-a dat răspuns prezentând prin intermediul stației de radioficare o serie de teme interesante. Acesta a fost doar începutul, fiindcă importanța lor a captat și mai mult pe cei care pentru o perioadă au fost nevoiți să pășească pragul spitalului. Din dorința de a afla cu mai multe aspecte care ii interesează nu numai direct pe ei, dar și pe cei de acasă, s-au făcut propuneri pentru teme multiple și variate. Pe rând, la fiecare, tot prin slaia de radioficare, cadre competente au dat răspunsuri pe înțelesul tuturor. Și astfel, zilnic, ora de educație sanitară este în actualitate. La ce a contribuit sau contribuie aceasta, este lesne de In/eles. Cunoașterea mai bine a afecțiunilor care pot apare, modul cum pot fi prevenite sau tratate ele, sunt aspecte, care Întăresc convingerea oamenilor In scopul sporirii capacității de muncă. Dar nu numai aici. Cele audiate au fost Împărtășite și altora fiindcă sănătatea constituie tura cea mai de preț. lauu rare au fost cazurile ca urmare a emisiunilor prezentate la spital, cind la circumscripțiile care s-au prezentat sauinoi pacienți pentru a consulta medicul. N. POPOVICI (Conf. in pag. a IlI-a) Triptic al oamenilor in alb SPIC CU SPIC. PATRIEI SNOP Un grup vesel de tineri minimoși înaintează in răsfirare de evantai după combinele ce recoltează griul. In mîinile lor mici buchețele de spice. Fiecare se apleacă, cercetează cu ochi iscoditori cărările aurii de paie, pe care le lasă în urma lor combinele. După nu știu cite aplecări de acest gen, utecista Marieta Done, elevă în clasa a X- a la un liceu din Brăila, rostește parcă cu năduf . — Grozav mai lucrează și nea Radu. De-abia dacă am adunat citeva spice. — Ei, parcă nea Sandu se lasă mai prejos, spune și utecistul Gheorghe Tache, elev în clasa a XI- a la liceul din Măxineni. Combina lui e atît de etanșă nicit nu lasă să-i scape nimic. Stăm de vorbă cu tovarășa Elisabeta Sighinaș, locțiitor al secretarului comitetului comunal U.T.C. Măicănești care ne spune : — Hotărîrea luată de din comuna noastră de a uteciștii și prezenți pe ogoare în aceste zile în care se dă marea bătălie a strîngerii recoltei de grîu a găsit un larg ecou, atît în rîndul tinerilor, cit și al pionierilor. In afară de latura ei practică, această acțiune are și un caracter educativ. Avînd prilejul să participăm direct la una dintre cele mai importante lucrări de sezon, să dovedim că vom putea fi și noi peste ani la fel ca părinții și frații noștri mai mari, lucrători iscusiți ai ogoarelor. Drăguța Ganea, președintă de detașament, ține să ne prezinte pe cîțiva dintre pionierii ce participă plini de însuflețire la strînsul spicelor. Facem astfel cunoștință cu Ionica Mocănaș, Lenuța Cernat, Mihai Oană, Doina Ionașcu, Elena Ion, Nelu Iordache. — Vom face un snop mare, mare, dăruit din munca noastră patriei dragi, tine să ne completeze repede Drăguța. ...Un șir de tineri uteciști și de pionieri înaintează în răsfirare de evantai în urma combinelor. Și fiecare ține în mină un mic buchețel de spice modest, dar plin de semnificație ce va poposi în marele hambar al țării. G. SEBASTIAN r tribuna culturala „Coordonate culturale vrîncene“ tă sub numele de „Milcovia“ — apare sub egida Comitetului județean de cultură și educație socialistă Vrancea și este dedicat marelui eveniment din viața partidului și poporului nostru — Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Structurat în trei capitole distincte : „Permanențe culturale" , „In memoriam" și „Vrancea, izvor folcloric", volumul inaugural, gîndit și scris din perspectiva prezentului socialist, fapt ce leagă în mod semnificativ tradiția de contemporaneitate, oferă lectorului o culegere de studii și articole de istorie a culturii și artei, de precizări și puncte de vedere interesante din diverse domenii, cu preponderență din sfera folcloristicii. Printre materialele ce se impun de la început lectorului, merită subliniată intervenția prof. Călin Constantin, care, apreciind inițiativa Comitetului județean de cultură și educație socialistă de a tipări o astfel de lucrare, insistă asupra faptului „că fiecare material din această culegere reprezintă o anumită valoare, și oricind poate prof. C. DUMITRU (Continuare in pag. a II-a) Volumul „Coordonate culturale vrâncene“ — primul dintr-o colecție editorială focșăneană proiecta- Lanurile de grîu anunță o nouă recoltă bogată. In fotografie . Un aspect din timpul recoltatului de pe sala cooperativei agricole din Cîndești. Foto: N. MOLDOVEANU ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA PLENARA CONSILIULUI MUNICIPAL AL SINDICATELOR Recenta plenară a Consiliului municipal al sindicatelor, la care au luat parte membrii Consiliului municipal al sindicatelor, președinții comitetelor sindicatelor din întreprinderi, responsabilii cu probleme economice ale comitetelor sindicatelor și reprezentanți ai consiliilor oamenilor muncii, a analizat problema folosirii depline și la maximă capacitate a materialelor, utilajelor și instalațiilor din dotarea unităților economice din orașul Focșani. Cei 54 de participanti, reprezentanți ai unor întreprinderi ca I.A.D., C.E.I.L., F.C.F., întreprinderea de vie și vin, întreprinderea de panificație etc., după ce au analizat și dezbătut pe larg unele realizări cât și neajunsurile semnalate în procesul de producție privind folosirea integrală a capacităților din dotare, a potențialului uman și material, a timpului de lucru, s-au angajat în numele colectivelor respective să întîmpine Conferința Națională a partidului, cea de-a XXV-a aniversare a Republicii, cu noi și însemnate realizări. .V///////////Í .«///////////////////////////////////////////// 4 PUNCTE DE „VEDERE“... Desigur, este mai greu să pui absolut de fiecare dată de comun acord anumite gusturi, ori să aduci la același numitor, cum se spune, anumite principii după care lucrurile, fenomenele ar trebui să fie judecate cu aceeași măsură. De aici, poate, și flexibilitatea unor judecăți, înțelegerea, justificată astfel, ce se acordă. Și totuși, cit de greu ne vine să credem că anumiți tovarăși responsabili de aspectul civilizat și curat al urbei noastre nu știu că nu numai străzile de centru trebuie să fie curate, trebuie să fie acoperite, sub aspectul estetic, ci și celelalte, așa numite de periferie, ori mai dosnice, mai puțin „vizibile". Altfel nu ne putem explica de ce o obligație completă, o responsabilitate completă este interpretată oarecum. De aceasta ne convingem însă dacă trecem pe strada N. Bălcescu, într-un fel de curte-intrare vizavi de clădirea U.J.C.C., curte unde se află, de mai bine de un an de zile un adevărat morman, o stivă de cutii de conserve și alte resturi menajere, făcute „cadou" de cei care compun personalul cantinei și băii spitalului. Pentru că respectiva curte are ieșire centrală la stradă, aspectul ce se înfățișează privirilor este mai mult decât inestetic. Ori, din acest punct de vedere, se impune o deratizare grabnică. Tot în această idee, a punctelor de vedere, consemnăm și un alt aspect: dacă cinematograful „Unirea" ne-a obișnuit cu afișe, cu pelicule săptămînale (un film pe săptămînă), atunci de ce nu-și onorează această obligație profesională? Altfel nu înțelegem cum un film de reală ținută, pe nedrept ocolit de public, a fost schimbat exact într-o zi de vineri (am numit producția americană „Incidentul"), fără ca spectatorii, ce-și programaseră vizionarea spre sfîrșitul săptămânii să fi fost avizați... E, în acest caz, o vizibilă lipsă de respect față de abonații sălii amintite. Punctul „de vedere" astfel afișat exprimă o regretabilă „interpretare“ a... succesului de casă. I. P. I I