Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)

1972-07-04 / nr. 921

1 " " 1 "■ ...... — ■ ■ --- - --------- ---—................................... ............................... ■ ■ ANUL, V — NR. 921 MARȚI 4 IULIE 1972 4 pagini — 30 bani N CINSTEA CONFERINȚEI NATIONALE A P.C.R I ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI­I REPUBLICII Oamenii muncii­orinceni animați de o unanimă și nestrămutată hotărîre: CINCINALUL IN PATRU ANI SI JUMĂTATE! ANI SI­UMATATE ! DELEGAȚII NOȘTRI LA CONFERINȚĂ Conștiinciozitate, consecvență, corectitudine Aflasem cu câteva zile în ur­mă despre un succes remarcabil al lucrătorilor de la I.A.S. Cotești. Colectivul de aici și-a îndeplinit și depășit sarcina la export pe anul 1972. Aceasta constituie cu adevărat o realizare de prestigiu, care confir­mă mobilizarea totală la lucru a tuturor comuniștilor și a celorlalți muncitori care activează în ca­drul acestei ferme industriale. Fi­indcă majorarea planului anual cu încă 100 tone și depășirea lui cu mai bine de 140 tone, nu scoate in evidență decit adevăratul po­tențial de muncă al celor de aici, abnegația și entuziasmul, dărui­rea oamenilor în timpul procesu­lui de producție. Și, dacă ne gîndim că fiecare partidă de vin livrată, indiferent de beneficiar, necesită nu mai pu­țin de 13 analize de laborator, in­voluntar ne duce gîndul că pe lingă aportul celor care se ocupă cu obținerea, sau expedierea o contribuție de seamă revine lui, personalului din cadrul laborato­­i­rului. Aici, ore în șir, între eprubete și aparate, determinînd cu exactitate densitatea vinului, aciditatea tota­lă sau volatilă, bioxidul de sulf total sau liber, tăria alcoolică, pentru a enumera doar citeva din N. Șt. P. (Continuare in pag. a II-a) Comunista Viorica Teodorescu in timpul efectuării unor probe de laborator. AU REALIZAT SUPLIMENTAR: 311 000 lei la producția globală Făcînd bilanțul realizărilor semestrului I, lucrătorii de la FABRICA CHIMICĂ MARÂȘEȘTI raportează că au realizat supli­mentar 150 tone chit plastic, 700 tone chit­romalchid, 120 tone vop­sea ignifugă, 120 tone clei de piele și 250 tone Alba­menaj. Valoric, succesele lor se concretizează în obținerea a 311 000 lei suplimentar la producția globală și 256 000 lei la producția marfă. 2 463 tone vin Colectivul de muncă din cadrul ÎNTREPRINDERII DE VINURI PENTRU EXPORT Focșani, puternic angajat în întrecerea socia­listă obține noi și noi succese. Astfel, planul de livrări la export pe semestrul ce s-a încheiat a fost depășit cu 4 679 000 lei, îmbuteliindu-se peste plan 2 463 tone vin, din care 1 021 tone au și fost vîndute și încasate. La producția globală harnicul colectiv de aici înregistrează 25 402 000 lei depăși­re, fiind adăugate și cantitățile livrate în devans din sarcina trimes­trului III. 64 886 000 lei la producția marfă Muncitorii, inginerii și tehnicienii ÎNTREPRINDERII VIEI ȘI VINULUI VRANCEA raportează cu mîndrie obținerea unor impor­tante realizări suplimentare peste sarcina semestrului I. La producția globală și marfă s-au înregistrat 23 970 000 lei și, respectiv, 64 886 000 lei depășiri față de prevederi. Ca urmare a eforturilor depuse s-au îmbuteliat suplimentar 181 000 litri coniac, s-au livrat 784 vagoane vin în transport și 202 100 grade decalitri rachiuri în transport, s-au înregistrat 790 600 grade decalitri în fabricația de rachiuri naturle și s-au preparat 220 500 litri distilat din vin. Valoroasele realizări suplimentare sunt rezultatul unicei voințe: cincinalul în 4 ani și jumătate. Duminică, la recoltatul griului Duminică dimineață. Cer închis, plumburiu, amenințător. Ne în­dreptăm spre tarlaua Măxineanca aparținînd cooperativei agricole Măicănești. Amintirea ne aduce în față imaginea unei porțiuni de pă­­mînt pe care anul trecut apele bălteau din cauza excesului de u­­miditate, făcînd ca producția de grîu la hectar să fie cu mult mai mică față de stăruința și hărnicia oamenilor. Și o altă imagine mai recentă, aceea a unei munci însu­flețite depuse pe șantierul de la Mocanu, lucrările de îmbunătățiri funciare efectuate avînd menirea să apere de efectul dăunător al surplusului de apă o suprafață cul­tivată de peste 400 de hectare, suprafață în care sunt incluse și terenurile de la Măxineanca. Mecanizatorii, exemplu de dăruire Chiar la capătul tarlalei il intîl­­nim pe mecanizatorul Serea Efti­­mie. Lucrează pe combina Gloria. Mecanic excelent, de o seriozita­te și modestie exemplară, a reu­șit să-și depășească normele fixa­te. — Ieri, ne spune combainerul, am avut emoții. Așa am de fiecare dată la recoltatul griului cînd cu­legem roadele muncii noastre. Da­torită vremii nefavorabile — nu s-a putut lucra decât 5 ore — și a faptului că am făcut urme și că­rări, nu am putut recolta decit șase buncăre. Ce înseamnă aceste 6 buncăre ? Socoteala e simplă : circa 2 500 kg grîu cu­ are un buncăr ori 6, nș dă echivalentul a 15 tone, adică a unui rezultat foarte bun. De altfel, din discuția avută cu tovarășul Gheorghe Ilie, șeful secției de mecanizare, am desprins și alte rezultate notabile înregis­trate de mecanizatorii Sandu Pur­­căreață, Radu Baltă, Ion Spălățelu, care, lucrînd pe combine C3 și-au depășit fiecare cu o tonă sau două cantitatea de grîu cuprinsă în pre­vederile normativului. — Am luat toate măsurile pen­tru desfășurarea in cele mai bune condiții a recoltării griului —■ ne spune ing. Tudor Teodor, di­rectorul S.M.A. Nănești. Atelierul mobil Înzestrat cu grup de su­dură autogenă este oricine gata să intervină pentru remedierea unor defecțiuni. Ieri, am avut un mic necaz la combina Gloria. S-a defec­tat discul de ambreiaj. Prin mun­ca plină de dăruire a mecanicilor, reparația s-a putut face intr-un timp record, fapt ce a permis ca mica întirziere provocată de acest neajuns să poată fi imediat recu­perată. Un canal de evacuare și o producție în plus de peste 50 000 kg grîu Aminteam de faptul că lucră­ Emil GONCIU (Continuare in pag. a IlI-a) * ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. Ieri, a avut loc ședința Biroului Comitetului județean Vrancea al P.C.R., prezidată de tovarășul SIMION DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R­. prim-secretar al Comitetului județean de partid. In cadrul lucrărilor au fost analizate problemele privind stilul și metodele de muncă ale Comitetului municipal de partid Focșani pentru realizarea sarcinilor economice, preocu­parea organelor și organizațiilor de partid și a organelor co­lective de conducere, pentru realizarea planului de investiții pe semestrul I 1972 și stadiul pregătirii investițiilor planificate în 1972. Cu acest prilej au fost adoptate măsurile corespunzătoare in vederea îmbunătățirii muncii in domeniile analizate. alb In familia oamenilor In de la spitalul din Panciu (director — medi­cul specialist chirurg Eu­gen Băleanu) există o strânsă colaborare. Apar cazuri care impun o consultație colectivă. Și sub acest aspect cei In materie Își Împărtă­șesc părerile, vin cu su­gestii. Este un mod just care trebuie să caracteri­zeze fiecare colectivitate fiindcă scopul final de astăzi al Întregului nos­tru popor este dăruire pentru muncă, în scopul de a produce mai mult și mai bine, de a contribui cu Întreaga capacitate creatoare la progresul societății. La spital trebuiau adu­se unele Îmbunătățiri u­­tile. A fost nevoie doar numai o idee pentru ca prin forța Întregului colectiv ea să poată materializată. Așa a apă­s­­rut corpul de gardă cu cameră pentru medici, punct de transfuzie, sta­fie centrală de steriliza­re, cameră de consultație și de terapie internă. Faptul că unghiul de ve­dere al oamenilor s-a schimbat, acum fiind pu­ternic angajați de a con­tribui din plin la ocroti­rea sănătății oamenilor, și rezultatele se conturea­ză mai bine. Așa se face că prin muncă patriotică au Înfăptuit cele sublini­ate mai sus. Aceasta de­oarece oamenii nu au în­țeles ca fiind o sarcină de serviciu, ci o datorie aparte. Acum se discută î­n colectiv cum se poate face un lucru mai repede și mai bine. Cu aceeași pasiune cetățenească și-au adus contribuția la construirea unei secții de interne moderne, cu 40 de paturi și alte săli aferente. Iată deci, că dincolo de programul diurn efectuat în sala de operație, la tratamente ca și în sa­­loanele bolnavilor, perso­nalul medical din Panciu găsește timp și pentru a pune baze tot mai traini­ce acolo unde sunt che­mați să-și exercite nobi­la misiune. De asemenea, s-a Înce­tățenit o obișnuință care prin practicarea ei nu fa­ce decit să aducă noi cunoștințe utile oameni­lor. Cei internați In a­­fară de diagnosticul sta­bilit doresc să afle și alte precizări In plus, s­au cum trebuie proce­dat ca boala să nu se reactualizeze. La astfel de Întrebări s-a dat răspuns prezen­­tând prin intermediul sta­ției de radioficare o se­rie de teme interesante. Acesta a fost doar în­ceputul, fiindcă importan­ța lor a captat și mai mult pe cei care pentru o perioadă au fost nevo­iți să pășească pragul spitalului. Din dorința de a afla cu­ mai multe as­pecte care ii interesează nu numai direct pe ei, dar și pe cei de acasă, s-au făcut propuneri pen­tru teme multiple și va­riate. Pe rând, la fiecare, tot prin sla­ia de radiofica­re, cadre competente au dat răspunsuri pe înțele­sul tuturor. Și astfel, zil­nic, ora de educație sani­tară este în actualitate. La ce a contribuit sau contribuie aceasta, este lesne de In/eles. Cunoașterea mai bine a afecțiunilor care pot a­­pare, modul cum pot fi prevenite sau tratate ele, sunt aspecte, care Întă­resc convingerea oame­nilor In scopul sporirii capacității de muncă. Dar nu numai aici. Ce­le audiate au fost Îm­părtășite și altora fiindcă sănătatea constituie tura cea mai de preț. la­uu rare au fost cazurile ca urmare a emisiunilor prezentate la spital, cind la circumscripțiile care s-au prezentat saui­noi pacienți pentru a consul­ta medicul. N. POPOVICI (Conf. in pag. a IlI-a) Triptic al oamenilor in alb SPIC CU SPIC. PATRIEI SNOP Un grup vesel de tineri minimoși înaintează in răsfirare de evantai după combinele ce recoltează gri­ul. In mîinile lor mici buchețele de spice. Fiecare se apleacă, cer­cetează cu ochi iscoditori cărările aurii de paie, pe care le lasă în urma lor combinele. După nu știu cite aplecări de acest gen, utecis­­ta Marieta Done, elevă în clasa a X- a la un liceu din Brăila, rosteș­te parcă cu năduf . — Grozav mai lucrează și nea Radu. De-abia dacă am adunat ci­teva spice. — Ei, parcă nea Sandu se lasă mai prejos, spune și utecistul Gheorghe Tache, elev în clasa a XI- a la liceul din Măxineni. Com­bina lui e atît de etanșă nicit nu lasă să-i scape nimic. Stăm de vorbă cu tovarășa E­­lisabeta Sighinaș, locțiitor al se­cretarului comitetului comunal U.T.C. Măicănești care ne spune : — Hotărîrea luată de din comuna noastră de a uteciștii și pre­zenți pe ogoare în aceste zile în care se dă marea bătălie a strîn­­gerii recoltei de grîu a găsit un larg ecou, atît în rîndul tinerilor, cit și al pionierilor. In afară de latu­ra ei practică, această acțiune are și un caracter educativ. Avînd pri­lejul să participăm direct la una dintre cele mai importante lu­crări de sezon, să dovedim că vom putea fi și noi peste ani la fel ca părinții și frații noștri mai mari, lucrători iscusiți ai ogoare­lor. Drăguța Ganea, președintă de detașament, ține să ne prezinte pe cîțiva dintre pionierii ce participă plini de însuflețire la strînsul spi­celor. Facem astfel cunoștință cu Ionica Mocănaș, Lenuța Cernat, Mihai Oană, Doina Ionașcu, Ele­na Ion, Nelu Iordache. — Vom face un snop mare, ma­re, dăruit din munca noastră pa­triei dragi, tine să ne completeze repede Drăguța. ...Un șir de tineri uteciști și de pionieri înaintează în răsfirare de evantai în urma combinelor. Și fiecare ține în mină un mic bu­chețel de spice modest, dar plin de semnificație ce va poposi în marele hambar al țării. G. SEBASTIAN r­­ t­ribuna culturala „Coordonate culturale vrîncene“ tă sub numele de „Milcovia“ — a­­pare sub egida Comitetului jude­țean de cultură și educație socia­listă Vrancea și este dedicat mare­lui eveniment din viața partidului și poporului nostru — Conferința Națională a Partidului Comunist Român. Structurat în trei capitole dis­tincte : „Permanențe culturale" , „In memoriam" și „Vrancea, iz­vor folcloric", volumul inaugural, gîndit și scris din perspectiva pre­zentului socialist, fapt ce leagă în mod semnificativ tradiția de con­temporaneitate, oferă lectorului o culegere de studii și articole de istorie a culturii și artei, de pre­cizări și puncte de vedere intere­sante din diverse domenii, cu pre­ponderență din sfera folcloristicii. Printre materialele ce se impun de la început lectorului, merită su­bliniată intervenția prof. Călin Constantin, care, apreciind iniția­tiva Comitetului județean de cul­tură și educație socialistă de a ti­pări o astfel de lucrare, insistă a­­supra faptului „că fiecare material din această culegere reprezintă o anumită valoare, și oricind poate prof. C. DUMITRU (Continuare in pag. a II-a) Volumul „Coordonate culturale vrâncene“ — primul dintr-o colec­ție editorială focșăneană proiecta- Lanurile de grîu anunță o nouă recoltă bogată. In­ fotografie . Un aspect din timpul recoltatului de pe sala cooperativei agricole din Cîndești. Foto: N. MOLDOVEANU ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA PLENARA CONSILIULUI MUNICIPAL AL SINDICATELOR Recenta plenară a Consiliului municipal al sindicatelor, la care au luat parte membrii Consiliului municipal al sindicatelor, președin­ții comitetelor sindicatelor din întreprinderi, responsabilii cu pro­bleme economice ale comitetelor sindicatelor și reprezentanți ai consiliilor oamenilor muncii, a a­­nalizat problema folosirii depline și la maximă capacitate a materi­alelor, utilajelor și instalațiilor din dotarea unităților economice din orașul Focșani. Cei 54 de participanti, repre­zentanți ai unor întreprinderi ca I.A.D., C.E.I.L., F.C.F., întreprinde­rea de vie și vin, întreprinderea de panificație etc., după ce au a­­nalizat și dezbătut pe larg unele realizări cât și neajunsurile sem­nalate în procesul de producție privind folosirea integrală a capa­cităților din dotare, a potențialu­lui uman și material, a timpului de lucru, s-au angajat în numele co­lectivelor respective să întîmpine Conferința Națională a partidului, cea de-a XXV-a aniversare a Re­publicii, cu noi și însemnate re­alizări. .V///////////Í .«///////////////////////////////////////////// 4 PUNCTE DE „VEDERE“... Desigur, este mai greu să pui absolut de fiecare dată de comun acord anumite gusturi, ori să aduci la același numitor, cum se spune, anumite principii după care lucrurile, fenomene­le ar trebui să fie judecate cu aceeași măsură. De aici­, poate, și flexibilitatea unor judecăți, înțelegerea, justificată astfel, ce se acordă. Și totuși, cit de greu ne vine să credem că anumiți tovarăși responsabili de aspectul civilizat și curat al urbei noastre nu știu că nu numai străzile de centru trebuie să fie curate, trebuie să fie acoperite, sub aspectul estetic, ci și cele­lalte, așa numite de periferie, ori mai dosnice, mai puțin „vizi­bile". Altfel nu ne putem explica de ce o obligație completă, o responsabilitate completă este interpretată oarecum. De aceas­ta ne convingem însă dacă trecem pe strada N. Bălcescu, în­­tr-un fel de curte-intrare vizavi de clădirea U.J.C.C., curte unde se află, de mai bine de un an de zile un adevărat mor­man, o stivă de cutii de conserve și alte resturi menajere, fă­cute „cadou" de cei care compun personalul cantinei și băii spitalului. Pentru că respectiva curte are ieșire centrală la stra­dă, aspectul ce se înfățișează privirilor este mai mult decât inestetic. Ori, din acest punct de vedere, se impune o deratiza­re grabnică. Tot în această idee, a punctelor de vedere, consemnăm și un alt aspect: dacă cinematograful „Unirea" ne-a obișnuit cu afișe, cu pelicule săptămînale (un film pe săptămînă), atunci de ce nu-și onorează această obligație profesională? Altfel nu înțelegem cum un film de reală ținută, pe nedrept ocolit de pu­blic, a fost schimbat exact într-o zi de vineri (am numit pro­ducția americană „Incidentul"), fără ca spectatorii, ce-și pro­gramaseră vizionarea spre sfîrșitul săptămânii să fi fost avizați... E, în acest caz, o vizibilă lipsă de respect față de abonații să­lii amintite. Punctul „de vedere" astfel afișat exprimă o regre­tabilă „interpretare“ a... succesului de casă. I. P. I I

Next