Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)

1972-09-27 / nr. 993

) ) / ANUL V — NR. 993 MIERCURI 27 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani OBIECTIVUL NR. 1 ÎN AGRICULTURA Recoltarea culturilor de toamnă, cu toate forțele, imdiferent de starea vremii I.A.S. MAICANEȘTI „MUNCIM PE PENTRU A PUNE LA ADAPOST RECOLTA“ Alabtăieți, în zona de șes a ju­dețului o burniță cădea de vîlva timp în mod enervant, iar oale de vînt se încurcau prin coroanele pomilor. Cîteva tractoare cu remorci stau oprite la marginea șoselei. Cobo­­rîmi. In dreapta noastră, printre l­anurile de porumb, șiruri de oa­meni. Iată-l și pe tovarășul Ion Ichim, responsabilul bazei furaje­re a I.A.S. Măicănești, încarcă, fi­laturi de ceilalți, știuleții de po­rumb în tîrne. Cînd­ acestea se umplu, sînt cărate imediat spre șosea și răsturnate în remorci. Figurile oamenilor sînt îmbujo­­ra­te de efort dar și de temperatura scăzută. Afară, dacă sînt plus grade Celsius. Dar ce mai contea­­­ză vremea cînd sînt altfea treburi de făcut­­ lată, de pe această­­ aria de 60 de hectare porumbul a fost recoltat în întregime. Acum tre­buie transportat cu repeziciune și depozitat. Se lucrează în ritm sus­ținut pentru eliberarea terenului, deoarece suprafața face parte din­­tre cele destinate însămințării griului. Imediat ce știuleții vor fi strînși, tractoarele vor trece să execute arăturile și să pregăteas­că terenul. Un alt popas. De astă dată la ferma nr. 4 Salcia II. Ploaia nu a încetat. Dar și aici, ea nu îi împie­dică pe oameni să muncească cu spor. Sub conducerea inginerului Petrică Flintoacă, 80 d­e­of­­ii culeg porumbul. In picioare au cizme, iar din fîșii de polietilenă și-au făcut apărători contra ploii. Se muncește cu hotă­­rîre, cu un înalt spirit de respon­sabilitate fată de soarta recoltei. Știuleții se adună cu repeziciune în coșuri. Remorcile și atelajele fermei execută transportul, folo­­sind cu grijă fondul de timp spre a nu se ivi goluri. Un mic calcul ne ara­tă că în cîteva ore vor putea fi recoltate 50 de tone de porumb. Cînd am ajuns la ferma Salcia I, ploaia stătuse. Dar și aici, lucrul Emil GONCIU (Continuare în pag a lll-a) AGRICULTURA conducere, organizare, planificare, producție Rentabilizarea sectorului zootehnic cere măsuri ferme și eficiente Secvențe de la C.A.P. Rîmniceni lew. Intensă activitate de inovații în cadrul cabinetului tehnic­ de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Foc­șani se desfășoară o activitate febrilă pentru promovarea no­ului în producție, dovadă eloc­ventă fiind cele 28 de inovații, 5 raționalizări și 2 invenții. După cum ne-a informat ing. Tom­a Mangu, șeful serviciului mecanic, prin aplicarea acestor inovații s-a obținut o eficien'ă economică de peste 400 000 lei, scontîndu-se ca pe întreg anul acesta să se ridice la aproxima­tiv 700 000 lei. Rețin atenția în mod deose­bit invenția „dispozitiv electro­nic pentru schimbarea fazelor la poziția de întilnire a auto­vehiculelor“ aparținînd tehni­cianului Petre Stoi­escu, „funi­cular automotor" inovatori ing. Gabriel Georgescu și mecanic Silviu Olteanu, „macara pivo­­tantă pentru încărcarea meca­nizată a budanelor" ing. Mir­­cea Diaconu și ing Toma Man­gu. 540 000 lei economii la materia primă Colectivul de muncă al sălii de croit din cadrul Fabricii de confecții Focșani, înscrie noi și importante succese în economi­sirea materiei prime și a mate­­rialelor auxiliare. Din discuțiile purtate cu Ion Philia șeful sălii de croit, a reieșit că în de­cursul celor 8 luni d­e a­­cest an, datorită aplicării unor judicioase măsuri privind în­cadrarea pe combinații, calcu­larea baloților la lungimea șa­­l­oanelor, s-au obținut econo­­m­i la materie primă și mate­riale în valoare de 5*2 000 lei. O pondere importantă în ca­drul acestora o ocupă g­upa stofelor, reprezentînd ap­oxi­­mativ 2 000 ml din care se pot confecționa 800 costume băr­bați. In cinstea aniversării Republicii Nici un efort precupețit pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă Preocupările pentru devansarea termenului de punere in funcțiune dublate cu măsuri de creștere a eficienței economice în Cu aproximativ o lună de zile urmă, constructorii Casei de cultură a sindicatelor din munici­piul Focșani, consemnau în gra­ficul real­izărilor un succes de prestigiu : îndeplinirea planului fi­zic și valoric pe anul în curs. A­­cest rezultat relevă deplina res­ponsabilitate cu care s-a trecut la înfăptuirea sarcinilor de plan pe cel de al doilea an al cincinalului, acționindu-se îndeosebi în direc­ția utilizării cu randament maxim a potențialului tehnic și uman. De aici rezidă și hotărîrea tuturor constructorilor de a devansa ter­menele din grafic la fiecare lu­crare, astfel incit, obiectivul pre­văzut a fi dat în folosință, con­form planului de stat l­a sfîrșitul trimestrului IV din anul viitor, să fie predat beneficiarului la finele lunii mai 1973. Desigur, reducerea cu 7 luni a duratei de execuție în condițiile unui volum important de lucrări ce prezintă o complexitate ridi­cată, înseamnă dublarea eforturi­lor fiecărui lucrător cu o plurali­tate de măsuri privind aprovizio­narea tehnico-materială, ridicarea gradului de industrializare a lu­crărilor, organizarea lucrului în schimburi prelungite, asigurarea necesarului de forță de muncă ca­lificată la nivelul fiecărei echipe, în funcție de gradul de dificultate a operațiilor. Activizarea unor ast­fel de resorturi s-a dovedit a fi propice scopului propus, fapt ce a determinat conducerea lotului să lărgească sfera acestor preocupări incit efectele să se înscrie pe o traiectorie tot mai ascendentă. Am revenit aici după o lună de zile, de cînd, constructorii au rupt sim­­bolic ultima filă a calendarului pe 1972. Deși a trecut un timp rela­tiv scurt, schimbările sunt de-a dreptul spectaculoase. Fațadele exterioare sunt executate în pro­porție de 90 la sută, plafonul sălii de spectacole va fi terminat în pri­ma decadă a lunii octombrie, sche­la­ metalică de la copertina prin­cipală a fost montată pentru a se Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IlI-a) C.A.P. CORBICA Săptămîna a început cu... o nuntă! (Invităm organele în drept să împartă­ darurile) Luni 25 septembrie, la Corbita. Un prim popas, la sediul coopera­­tivei agu­­ale de produ­sie. Toate în­ăperile în uiale, și dec­i un prim argument eu toată conduce­rea acestei unități agri­ol­­­e pe teren, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Vremea­­ bună, nu ca spre șes, unde am lăsat în urmă semne de ploaie. Ai­­ î la Corbița, doar din­spre satul Izvoare, dealul cu multe vii de dincolo de ză­besc către auzul curioșilor, vuiete de tobă, pale sonore de instrumente de­­ a­­­flat și, cu cit ne apropiem intrăm prin vii și .. la bănuieli : „Ce fru­mos se desfășoară aici culesul vii­lor , cu muzică și voie bună!". Viile — o bună parte dintre ele arată excelent , ni-i urmă de mu­cegai, dar ni -i de culegători. Abia pe p­ostișă întîlnim pa'ru - n­ îi, patru culegători — rare n au nici o legătură < i­ muzica și voia bună, ci cu necazurile: — E o re­cilă foarte frumoasă ne spune cooperatorul Eugen Zglim­­bea. Dar, uitati toată mana noas­tră se­­lui e­ste rîpă , n avem ni re depozita strugurii, nu ai dat bun ărp, n avem decit trei s­au ă- 8 rupe rare au plecat azi pe la ora la Lespezi, la centrul de vinifi­­catie. L am rugat pe economistul fermei noastre, pe Emil Olaru, să ne dea mărar vreo 20 stric­ate lădite ; ni s-au dat dar noi avem aici struguri culeși pentru care ar ne­cesita patru­ zinci bune gre­a, 500- 000 kg fiecare. — Dar șefa fermei nr. 3 Vet­a Ivaș­u, unde e ? — Pe la Focșani, cu niște tre­buri ! — Dar președintele cooperativei, Ion Poenaru ? — Trebuie să fie pe-aici. De undeva... încercăm iarăși pe la sediul co- Aurel STANCIU (Continuare in pag a III a) ara COOPERATIVA DE CONSUM DIN TĂTĂRANU Străbate, cu insistență, drumul de la BINE spre MAI BINE Dată recent publicității, Hotărî­­rea Consiliului popular al județu­lui Vrancea pentru aprovizionarea populației cu mărfuri alimentare și nealimentare în perioada de toam­­nă-iarnă și asigurarea bazei ma­teriale în vederea îmbunătățirii a­­provizionării în 1973 s-a bucurat de un larg ecou în rândul lucrăto­rilor din rețeaua comercială a ju­dețului nostru. Salariații cooperativei de con­sum din comuna Tătăranu au ci­tit cu deosebit interes această ho­­tărîre, au desprins din conținutul ei toate criteriile care vizează îm­bunătățirea aprovizionării locui­torilor din mediul rural cu măr­furi alimentare și nealimentare po­trivite sezonului rece. Și, neîndoios, stimulată de ho­­tărîrea care a inspirat convorbi­rea noastră cu tovarășul Nicolae Stanciu, președintele cooperativei de consum, s-a reliefat dorința ra pe traiectoria de la bine la mai bine să existe un cîștigător prio­ritar — populația comunei. Red. : V-am ruga, în primul rînd, tovarășe Stanciu, să edi­ficați cititorii asupra razei de activitate pe care o deservesc unitățile de care răspundeți Nicolae Stanciu . Dintre­­ ele 13 unități ale cooperativei, 9 sunt ma­gazine mari, între care și un de­pozit de materiale de constru­ție. Acționăm pe o arie destul de largă, avem chiar puncte care se află la 15 km distanță. Red.­­ Care sunt realizările care îndreptățesc salariații co­operativei să-și sporească, în lumina recentei hotăriri, efor­turile ? N. S.: In cele 8 luni ale aces­tui an, cu foarte mici excepții, am obținut depășiri ale indicato­rilor de pe an. Avem, de pildă, a­­cum posibilitatea ca la desfacere mărfuri să obținem pînă la înche­ierea lunii septembrie și o depășire de peste 150 000 tei. La sectorul produc die-prestăm­ fel și în servi­cii unde planul pe 8 luni a fost depășit cu 15 la sută, la achiziții cu 10 la sută (depășind la lapte de vacă cu 4 la sută, iar la miere de albine — poate o să vă mirați — cu 220 la sută). Red.: Activitatea cooperației de comuni e din ce în ce mai diversificată. Sîntem informați că ați oferit, grație interesului manifestat, o însemnată canti­tate de deșeuri metalice. N.S.: A devenit o Iradiție la noi să apelăm — și să aflăm răs­punsul cuvenit — în ce privește colectarea deșeurilor metalice. Și aici, am obținut o depășire mare Convorbire consemnată de A. S. MU­COVIN (Continuare în pag. II - a) Corespondenții ne transmit BIRSEȘTI In satul Bîrsești a fost construit un local nou pentru școala de 10 ani la care harnicii cetățeni ca Ion V. Burlut, Vasile Hușcă, Neculai Ghimpu și alții și-au­buția prin efectuarea adus contra­unui însem­nat număr de zile de muncă volun­­ta­r-patriotică pentru procurarea și transportul materialelor de con­strucție și pentru alte lucrări. Inlăturîndu-se orice risipă de materiale și lucrîndu-se cu chibzu­ință sub atenta supraveghere a comitetului comunal de partid și a consiliului popular, la acest nou lăcaș s-a putut realiza, o economie de 100 000 lei. Cu această însemnată sumă s-a început construcția a două săli de clasă în satul Negr­ilești,, unde se lucrează în prezent la elevație, de­și locuitorii își propuseseră să re­alizeze arest obiectiv în anul vii­tor. Terminarea lui cu un a­n mai de­­vreme înseamnă o notă bună pen­tru toți gospodarii­ comunei. Ion STAN POIANA CRISTEI Pe drumul care leagă satele Dumbrava de Poiana Cristei, cir­culația devenise tot mai a­nevoioa­­să, atit datorită pa­ntelor mult în­clinate cât și din cauza eroziunilor în timpul ploilor, și de aceea lo­cuitorii comunei au hotărît să lu­creze un nou drum pe unde să se poată circula în condiții mai bune. Pînă acum această lucrare s-a făcut pe o lungime de 800 m unde cetățenii au efectuat peste 300 zile muncă patriotică și va fi continua­tă în toamna aceasta. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit în muncă sînt și Gherghina Vînătoru, Oprina Arde­leanu, Victoria Iepure, Oprina Mișcoveanu și Alexandru Crihan. Petre STAN La unele servicii și instituții publice Birocratismul bazează drumul solicitudinii: a! Cu cîteva luni în urmă, mai exact la 18 mai a.c. cetățeanca A­­nastasia Ionescu, domiciliată în Focșani pe strada Crîngului nr. 12, a depus la serviciul de arhitectu­ră și sistematizare al Consiliului popular municipal o cerere prin care solicita aprobarea demolării unei camere și a unei săli, la a­­­dresa sus-menționată. Pînă aici to­­tul este normal. Pentru a înțelege insă incredibilul care urmează trebuie făcute două precizări. Pe­tiționara are respectabila vîrstă de... 90 de ani, iar imobilul cu pri­cina este o clădire deteriorată, în contrast cu noua estetică ce prin­de contur in strada Crîngului nr. 12. O lună mai tîrziu, pe 9 iunie, arhitecta Elena Nicolau întocmeș­te în u­rma unei vizite făcute la adresa petiționarei, „Referatul de constatare la fața locului". La 23 iunie, cererea Anastasiei Ionescu, înregistrată sub numărul 8­603 este aprobată de către Co­mitetul­ executiv al Consiliului popular municipal... „dacă în imo­bilul respectiv nu locuiește ni­meni". La data vizitei, arhitecta Nicolau „uitase" să constate, și acest „amă­nunt". Așa că mai trece încă o bună perioadă de timp pînă ce, pe 7­ iulie se face o nouă constatare la fața locului. Cînd în sfîrșit află că formalită­țile au fost încheiate, nepotul A­­­nastasiei Ionescu răsuflă ușurat. Din păcate, bucuria nu durează prea mult. Tehniciană Florica Po­­pescu mai are ceva de spus : — Veniți dumneavoastră peste vreo două săptămîni. Dactilografa noastră este în concediu... La protestele justificate ale ce­tățeanului i se comunică în mare taină că : — Din cînd în cînd bate și „șe­ R. ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) Arhitectonică focșăneană Râspindirea cunoștințelor Comisia de răspîndire a cu­­noștințelor din cadrul Comite­tului județean de cultură și e­­ducație socialistă desfășoară o vie activitate în direcția fa­miliarizării locuitorilor din ora­șele și satele județului cu pro­blemele stringente, ce suscită interes, ale societății contem­porane, ale politicii partidul­ui. Pe linia unor preocupări con­stante — educative se înscrie și acțiunea recentă , realizarea unor planuri tematice pe i de tip „Perfecționarea conducerii a­­griculturii", „Știința și tehnica românească în slujba produc­­ției“, „Stadiul de dezvoltare al țării noastre în etapa actuală, și sarcinile construirii societă­ții socialiste multilateral dez­voltate", planuri tematice ce vor sluji la prezentarea unor expuneri în cadrul caselor și căminelor culturale. A șaptea artă în educarea tineretului In direcția apropierii celei de-a șaptea arte — cinematogra­­ful de tineret — întreprinderea județeană de cinematografie a organizat prezentarea în ca­drul așezămintelor de cultură, a unor cicluri de filme apropia­te tematic vîrstei anotimpului primăverilor. In cadrul acestui ciclu edu­cativ, destinat tineretului, s-au prezentat bucurîndu-se de un real succes documentarele „Printre tineri" „Vîrsta opțiu­nilor", „Noi tinerii“ , Răspun­dem la întrebare" etc. pelicu­le în care dialogul cinemato­graf­ic t­ineret-contemporaneita­­te este sugestiv și convingător realizat, ////////////////și amănuntul cotidian­ ENIGMISTICĂ In perimetrul comercial al unor localități, firmele devin, cel mai adesea, adevărate perle enigmistice. Bunăoară, la Panciu, pe fațadele a două unități destinate aprovizionării populației cu bunuri de larg consum, aflate în plin centrul orașului, firmele respective destinate de mai bine de două luni, au rămas aceleași: „IMPIA“ și „ERL" („Olimpia" și „Perla"). Văzîndu-se neschimbate de atîta amar de vreme, ne-am în­trebat ce-ar fi vrînd să însemne, am întrebat și pe gestionarii respectivi, dar n-am reușit să aflăm nimic. Nici chiar cui îi aparține această „inovație". Și, pentru că dorim neapărat un răspuns urmat, bineînțe­les, de măsuri, întrebăm de astă dată președintele cooperației de consum orășenești: cine se face vinovat de existența aces­tor enigmistici... comerciale ? P­entru că, dacă vreți, este vorba, în primul rînd, de prestigiu. Și acesta, uneori, poate începe chiar de la firmă. D. MANOLACHE 1 /Z///Z//Z///Z////Z/Z/////////Z/////////Z////////////Z/Z//////Z/Z//Z///Z/Z//////////Z//Z//. I

Next