Milcovul, iulie-septembrie 1972 (Anul 5, nr. 919-996)
1972-09-27 / nr. 993
) ) / ANUL V — NR. 993 MIERCURI 27 NOIEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani OBIECTIVUL NR. 1 ÎN AGRICULTURA Recoltarea culturilor de toamnă, cu toate forțele, imdiferent de starea vremii I.A.S. MAICANEȘTI „MUNCIM PE PENTRU A PUNE LA ADAPOST RECOLTA“ Alabtăieți, în zona de șes a județului o burniță cădea de vîlva timp în mod enervant, iar oale de vînt se încurcau prin coroanele pomilor. Cîteva tractoare cu remorci stau oprite la marginea șoselei. Coborîmi. In dreapta noastră, printre lanurile de porumb, șiruri de oameni. Iată-l și pe tovarășul Ion Ichim, responsabilul bazei furajere a I.A.S. Măicănești, încarcă, filaturi de ceilalți, știuleții de porumb în tîrne. Cînd acestea se umplu, sînt cărate imediat spre șosea și răsturnate în remorci. Figurile oamenilor sînt îmbujorate de efort dar și de temperatura scăzută. Afară, dacă sînt plus grade Celsius. Dar ce mai contează vremea cînd sînt altfea treburi de făcut lată, de pe această aria de 60 de hectare porumbul a fost recoltat în întregime. Acum trebuie transportat cu repeziciune și depozitat. Se lucrează în ritm susținut pentru eliberarea terenului, deoarece suprafața face parte dintre cele destinate însămințării griului. Imediat ce știuleții vor fi strînși, tractoarele vor trece să execute arăturile și să pregătească terenul. Un alt popas. De astă dată la ferma nr. 4 Salcia II. Ploaia nu a încetat. Dar și aici, ea nu îi împiedică pe oameni să muncească cu spor. Sub conducerea inginerului Petrică Flintoacă, 80 deofii culeg porumbul. In picioare au cizme, iar din fîșii de polietilenă și-au făcut apărători contra ploii. Se muncește cu hotărîre, cu un înalt spirit de responsabilitate fată de soarta recoltei. Știuleții se adună cu repeziciune în coșuri. Remorcile și atelajele fermei execută transportul, folosind cu grijă fondul de timp spre a nu se ivi goluri. Un mic calcul ne arată că în cîteva ore vor putea fi recoltate 50 de tone de porumb. Cînd am ajuns la ferma Salcia I, ploaia stătuse. Dar și aici, lucrul Emil GONCIU (Continuare în pag a lll-a) AGRICULTURA conducere, organizare, planificare, producție Rentabilizarea sectorului zootehnic cere măsuri ferme și eficiente Secvențe de la C.A.P. Rîmniceni lew. Intensă activitate de inovații în cadrul cabinetului tehnic de la Unitatea de exploatare și industrializare a lemnului Focșani se desfășoară o activitate febrilă pentru promovarea noului în producție, dovadă elocventă fiind cele 28 de inovații, 5 raționalizări și 2 invenții. După cum ne-a informat ing. Toma Mangu, șeful serviciului mecanic, prin aplicarea acestor inovații s-a obținut o eficien'ă economică de peste 400 000 lei, scontîndu-se ca pe întreg anul acesta să se ridice la aproximativ 700 000 lei. Rețin atenția în mod deosebit invenția „dispozitiv electronic pentru schimbarea fazelor la poziția de întilnire a autovehiculelor“ aparținînd tehnicianului Petre Stoiescu, „funicular automotor" inovatori ing. Gabriel Georgescu și mecanic Silviu Olteanu, „macara pivotantă pentru încărcarea mecanizată a budanelor" ing. Mircea Diaconu și ing Toma Mangu. 540 000 lei economii la materia primă Colectivul de muncă al sălii de croit din cadrul Fabricii de confecții Focșani, înscrie noi și importante succese în economisirea materiei prime și a materialelor auxiliare. Din discuțiile purtate cu Ion Philia șeful sălii de croit, a reieșit că în decursul celor 8 luni de acest an, datorită aplicării unor judicioase măsuri privind încadrarea pe combinații, calcularea baloților la lungimea șaloanelor, s-au obținut economi la materie primă și materiale în valoare de 5*2 000 lei. O pondere importantă în cadrul acestora o ocupă gupa stofelor, reprezentînd apoximativ 2 000 ml din care se pot confecționa 800 costume bărbați. In cinstea aniversării Republicii Nici un efort precupețit pentru îndeplinirea și depășirea angajamentelor asumate în întrecerea socialistă Preocupările pentru devansarea termenului de punere in funcțiune dublate cu măsuri de creștere a eficienței economice în Cu aproximativ o lună de zile urmă, constructorii Casei de cultură a sindicatelor din municipiul Focșani, consemnau în graficul realizărilor un succes de prestigiu : îndeplinirea planului fizic și valoric pe anul în curs. Acest rezultat relevă deplina responsabilitate cu care s-a trecut la înfăptuirea sarcinilor de plan pe cel de al doilea an al cincinalului, acționindu-se îndeosebi în direcția utilizării cu randament maxim a potențialului tehnic și uman. De aici rezidă și hotărîrea tuturor constructorilor de a devansa termenele din grafic la fiecare lucrare, astfel incit, obiectivul prevăzut a fi dat în folosință, conform planului de stat la sfîrșitul trimestrului IV din anul viitor, să fie predat beneficiarului la finele lunii mai 1973. Desigur, reducerea cu 7 luni a duratei de execuție în condițiile unui volum important de lucrări ce prezintă o complexitate ridicată, înseamnă dublarea eforturilor fiecărui lucrător cu o pluralitate de măsuri privind aprovizionarea tehnico-materială, ridicarea gradului de industrializare a lucrărilor, organizarea lucrului în schimburi prelungite, asigurarea necesarului de forță de muncă calificată la nivelul fiecărei echipe, în funcție de gradul de dificultate a operațiilor. Activizarea unor astfel de resorturi s-a dovedit a fi propice scopului propus, fapt ce a determinat conducerea lotului să lărgească sfera acestor preocupări incit efectele să se înscrie pe o traiectorie tot mai ascendentă. Am revenit aici după o lună de zile, de cînd, constructorii au rupt simbolic ultima filă a calendarului pe 1972. Deși a trecut un timp relativ scurt, schimbările sunt de-a dreptul spectaculoase. Fațadele exterioare sunt executate în proporție de 90 la sută, plafonul sălii de spectacole va fi terminat în prima decadă a lunii octombrie, schela metalică de la copertina principală a fost montată pentru a se Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IlI-a) C.A.P. CORBICA Săptămîna a început cu... o nuntă! (Invităm organele în drept să împartă darurile) Luni 25 septembrie, la Corbita. Un prim popas, la sediul cooperativei aguale de produsie. Toate înăperile în uiale, și deci un prim argument eu toată conducerea acestei unități agriole pe teren, acolo unde se hotărăște soarta recoltei. Vremea bună, nu ca spre șes, unde am lăsat în urmă semne de ploaie. Ai î la Corbița, doar dinspre satul Izvoare, dealul cu multe vii de dincolo de zăbesc către auzul curioșilor, vuiete de tobă, pale sonore de instrumente de aflat și, cu cit ne apropiem intrăm prin vii și .. la bănuieli : „Ce frumos se desfășoară aici culesul viilor , cu muzică și voie bună!". Viile — o bună parte dintre ele arată excelent , ni-i urmă de mucegai, dar ni -i de culegători. Abia pe postișă întîlnim pa'ru - n îi, patru culegători — rare n au nici o legătură < i muzica și voia bună, ci cu necazurile: — E o recilă foarte frumoasă ne spune cooperatorul Eugen Zglimbea. Dar, uitati toată mana noastră selui este rîpă , n avem ni re depozita strugurii, nu ai dat bun ărp, n avem decit trei sau ă- 8 rupe rare au plecat azi pe la ora la Lespezi, la centrul de vinificatie. L am rugat pe economistul fermei noastre, pe Emil Olaru, să ne dea mărar vreo 20 stricate lădite ; ni s-au dat dar noi avem aici struguri culeși pentru care ar necesita patru zinci bune grea, 500- 000 kg fiecare. — Dar șefa fermei nr. 3 Veta Ivașu, unde e ? — Pe la Focșani, cu niște treburi ! — Dar președintele cooperativei, Ion Poenaru ? — Trebuie să fie pe-aici. De undeva... încercăm iarăși pe la sediul co- Aurel STANCIU (Continuare in pag a III a) ara COOPERATIVA DE CONSUM DIN TĂTĂRANU Străbate, cu insistență, drumul de la BINE spre MAI BINE Dată recent publicității, Hotărîrea Consiliului popular al județului Vrancea pentru aprovizionarea populației cu mărfuri alimentare și nealimentare în perioada de toamnă-iarnă și asigurarea bazei materiale în vederea îmbunătățirii aprovizionării în 1973 s-a bucurat de un larg ecou în rândul lucrătorilor din rețeaua comercială a județului nostru. Salariații cooperativei de consum din comuna Tătăranu au citit cu deosebit interes această hotărîre, au desprins din conținutul ei toate criteriile care vizează îmbunătățirea aprovizionării locuitorilor din mediul rural cu mărfuri alimentare și nealimentare potrivite sezonului rece. Și, neîndoios, stimulată de hotărîrea care a inspirat convorbirea noastră cu tovarășul Nicolae Stanciu, președintele cooperativei de consum, s-a reliefat dorința ra pe traiectoria de la bine la mai bine să existe un cîștigător prioritar — populația comunei. Red. : V-am ruga, în primul rînd, tovarășe Stanciu, să edificați cititorii asupra razei de activitate pe care o deservesc unitățile de care răspundeți Nicolae Stanciu . Dintre ele 13 unități ale cooperativei, 9 sunt magazine mari, între care și un depozit de materiale de construție. Acționăm pe o arie destul de largă, avem chiar puncte care se află la 15 km distanță. Red. Care sunt realizările care îndreptățesc salariații cooperativei să-și sporească, în lumina recentei hotăriri, eforturile ? N. S.: In cele 8 luni ale acestui an, cu foarte mici excepții, am obținut depășiri ale indicatorilor de pe an. Avem, de pildă, acum posibilitatea ca la desfacere mărfuri să obținem pînă la încheierea lunii septembrie și o depășire de peste 150 000 tei. La sectorul produc die-prestăm fel și în servicii unde planul pe 8 luni a fost depășit cu 15 la sută, la achiziții cu 10 la sută (depășind la lapte de vacă cu 4 la sută, iar la miere de albine — poate o să vă mirați — cu 220 la sută). Red.: Activitatea cooperației de comuni e din ce în ce mai diversificată. Sîntem informați că ați oferit, grație interesului manifestat, o însemnată cantitate de deșeuri metalice. N.S.: A devenit o Iradiție la noi să apelăm — și să aflăm răspunsul cuvenit — în ce privește colectarea deșeurilor metalice. Și aici, am obținut o depășire mare Convorbire consemnată de A. S. MUCOVIN (Continuare în pag. II - a) Corespondenții ne transmit BIRSEȘTI In satul Bîrsești a fost construit un local nou pentru școala de 10 ani la care harnicii cetățeni ca Ion V. Burlut, Vasile Hușcă, Neculai Ghimpu și alții și-aubuția prin efectuarea adus contraunui însemnat număr de zile de muncă voluntar-patriotică pentru procurarea și transportul materialelor de construcție și pentru alte lucrări. Inlăturîndu-se orice risipă de materiale și lucrîndu-se cu chibzuință sub atenta supraveghere a comitetului comunal de partid și a consiliului popular, la acest nou lăcaș s-a putut realiza, o economie de 100 000 lei. Cu această însemnată sumă s-a început construcția a două săli de clasă în satul Negrilești,, unde se lucrează în prezent la elevație, deși locuitorii își propuseseră să realizeze arest obiectiv în anul viitor. Terminarea lui cu un an mai devreme înseamnă o notă bună pentru toți gospodarii comunei. Ion STAN POIANA CRISTEI Pe drumul care leagă satele Dumbrava de Poiana Cristei, circulația devenise tot mai anevoioasă, atit datorită pantelor mult înclinate cât și din cauza eroziunilor în timpul ploilor, și de aceea locuitorii comunei au hotărît să lucreze un nou drum pe unde să se poată circula în condiții mai bune. Pînă acum această lucrare s-a făcut pe o lungime de 800 m unde cetățenii au efectuat peste 300 zile muncă patriotică și va fi continuată în toamna aceasta. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit în muncă sînt și Gherghina Vînătoru, Oprina Ardeleanu, Victoria Iepure, Oprina Mișcoveanu și Alexandru Crihan. Petre STAN La unele servicii și instituții publice Birocratismul bazează drumul solicitudinii: a! Cu cîteva luni în urmă, mai exact la 18 mai a.c. cetățeanca Anastasia Ionescu, domiciliată în Focșani pe strada Crîngului nr. 12, a depus la serviciul de arhitectură și sistematizare al Consiliului popular municipal o cerere prin care solicita aprobarea demolării unei camere și a unei săli, la adresa sus-menționată. Pînă aici totul este normal. Pentru a înțelege insă incredibilul care urmează trebuie făcute două precizări. Petiționara are respectabila vîrstă de... 90 de ani, iar imobilul cu pricina este o clădire deteriorată, în contrast cu noua estetică ce prinde contur in strada Crîngului nr. 12. O lună mai tîrziu, pe 9 iunie, arhitecta Elena Nicolau întocmește în urma unei vizite făcute la adresa petiționarei, „Referatul de constatare la fața locului". La 23 iunie, cererea Anastasiei Ionescu, înregistrată sub numărul 8603 este aprobată de către Comitetul executiv al Consiliului popular municipal... „dacă în imobilul respectiv nu locuiește nimeni". La data vizitei, arhitecta Nicolau „uitase" să constate, și acest „amănunt". Așa că mai trece încă o bună perioadă de timp pînă ce, pe 7 iulie se face o nouă constatare la fața locului. Cînd în sfîrșit află că formalitățile au fost încheiate, nepotul Anastasiei Ionescu răsuflă ușurat. Din păcate, bucuria nu durează prea mult. Tehniciană Florica Popescu mai are ceva de spus : — Veniți dumneavoastră peste vreo două săptămîni. Dactilografa noastră este în concediu... La protestele justificate ale cetățeanului i se comunică în mare taină că : — Din cînd în cînd bate și „șe R. ȘERBAN (Continuare în pag. a II-a) Arhitectonică focșăneană Râspindirea cunoștințelor Comisia de răspîndire a cunoștințelor din cadrul Comitetului județean de cultură și educație socialistă desfășoară o vie activitate în direcția familiarizării locuitorilor din orașele și satele județului cu problemele stringente, ce suscită interes, ale societății contemporane, ale politicii partidului. Pe linia unor preocupări constante — educative se înscrie și acțiunea recentă , realizarea unor planuri tematice pe i de tip „Perfecționarea conducerii agriculturii", „Știința și tehnica românească în slujba producției“, „Stadiul de dezvoltare al țării noastre în etapa actuală, și sarcinile construirii societății socialiste multilateral dezvoltate", planuri tematice ce vor sluji la prezentarea unor expuneri în cadrul caselor și căminelor culturale. A șaptea artă în educarea tineretului In direcția apropierii celei de-a șaptea arte — cinematograful de tineret — întreprinderea județeană de cinematografie a organizat prezentarea în cadrul așezămintelor de cultură, a unor cicluri de filme apropiate tematic vîrstei anotimpului primăverilor. In cadrul acestui ciclu educativ, destinat tineretului, s-au prezentat bucurîndu-se de un real succes documentarele „Printre tineri" „Vîrsta opțiunilor", „Noi tinerii“ , Răspundem la întrebare" etc. pelicule în care dialogul cinematografic tineret-contemporaneitate este sugestiv și convingător realizat, ////////////////și amănuntul cotidian ENIGMISTICĂ In perimetrul comercial al unor localități, firmele devin, cel mai adesea, adevărate perle enigmistice. Bunăoară, la Panciu, pe fațadele a două unități destinate aprovizionării populației cu bunuri de larg consum, aflate în plin centrul orașului, firmele respective destinate de mai bine de două luni, au rămas aceleași: „IMPIA“ și „ERL" („Olimpia" și „Perla"). Văzîndu-se neschimbate de atîta amar de vreme, ne-am întrebat ce-ar fi vrînd să însemne, am întrebat și pe gestionarii respectivi, dar n-am reușit să aflăm nimic. Nici chiar cui îi aparține această „inovație". Și, pentru că dorim neapărat un răspuns urmat, bineînțeles, de măsuri, întrebăm de astă dată președintele cooperației de consum orășenești: cine se face vinovat de existența acestor enigmistici... comerciale ? Pentru că, dacă vreți, este vorba, în primul rînd, de prestigiu. Și acesta, uneori, poate începe chiar de la firmă. D. MANOLACHE 1 /Z///Z//Z///Z////Z/Z/////////Z/////////Z////////////Z/Z//////Z/Z//Z///Z/Z//////////Z//Z//. I