Milcovul, octombrie-decembrie 1972 (Anul 5, nr. 997-1075)
1972-12-07 / nr. 1054
Y 1 ANUL V — NR. 1054 Inovații și raționalizări în sprijinul perfecționării producției C.E.I.L. Focșani Două noi inovații vizînd înlăturarea nărilor și obținerea stagiinor însemnate economii au fost recent aplicate la C.E.I.L. Focșani. Este vorba în primul rînd de inovația : »Modificarea tabloului electric la presele P.H.-6“ — ne informează inginera Mariana Furtună, responsabilă cu activitatea de inovații în cadrul serviciului tehnic. Inovatorul Constantin Motoc, a separat instalația electrică de cea hidraulică, înlăturîndu-se astfel deficiențele lucru ce în exploatare, a condus la eliminarea stagnărilor. Totodată, ca urmare a lichidării defectelor de presare, lunar se obțin 6 720 lei economii de material lemnos. Eficiența economică anuală este de 80 440 lei. Cealaltă inovație aparține lui Vasile Poraid! și se numește „Sticle de nivel cu o singură față utilizate la cazanele CR/5“. Autorul a propus înlocuirea sticlelor de nivel cu două fețe, cu sticle cu o singură față, lucru ce conduce la economisirea clingheritului (material din care se confecționează asemenea indicatoare de nivel). Prin îmbunătățirea propusă crește siguranța în exploatare, se reduce timpul de revizie și înlocuire a nivelelor respective, anual se înregistrează o eficiență economică de 46 704 lei. Depoul de locomotive Adjud Din inițiativa maistrului Petru Cioca, la Depoul de locomotive Adjud se aplică o nouă soluție pentru a reduce timpul de încărcare a seturilor de baterii de acumulatoare. Metoda constă în executarea unor standuri de încărcare la care staționează locomotivele Diesel. In acest fel, instalația de încărcare se racordează la bornele acumulatoarelor, încărcarea acestora executindu-se direct pe locomotivă. Se elimină în felul acesta manipulările greoaie ale acumulatoarelor care erau extrase și transportate intr-un atelier, ocazie cu care se pierdea timp, existînd și pericolul deteriorării bateriilor, în afară de efortul solicitat. De menționat că standurile actuale sînt concepute de maistrul Cioca, ele prezentînd un anumit grad de complexitate, fiind executate prin adaptarea unor instalații mai vechi. Același autor a mai realizat printre altele, un dispozitiv pentru încălzirea aerului, folosit la uscarea cablajelor de pe locomotivele intrate în revizie, lucru ce garantează verificarea parametrilor electrici. JOI 7 DECEMBRIE 1972 4 pagini — 30 bani ( li IN CINSTEA ANIVERSARII REPUBLICII FERMITATE IN ÎNFĂPTUIREA HOTARIRILOR PIENAREI C. C. al P. C. R. A CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN VIATA UNUI OM PE COORDONATELE MUNCII in 1951, când a venit la fabrică avea 16 ani. De loc e din Sihlea. Auzise că în apropiere, la Gugești, de fapt la I.P.R.O.F.I.L. Gugești (cum se numea cîndva actualul Complex de prelucrare lemnului) e nevoie de cadre. De atunci, evoluția acestui om se confundă cu traiectoria vertiginoasă străbătută de mereu tinăra unitate gugeșteană. La Început este repartizat și lucrează ca ajutor de circularist la lăzi. Meseria a învățat-o ușor. El ar fi dorit să lucreze pe o mașină mai complicată, să fie titular. L-au uimit utilajele de la secția placaj. Acelea erau într-adevăr mașini. Doi ani de zile cât a lucrat la lăzi a visat zi și noapte că e stăpânul utilajelor din cea mai veche secție — pe atunci cea mai complexă — a fabricii unde lucra, de fapt, embrionul sau nucleul în jurul căruia a luat naștere complexul de la Gugești. Și iată că în 1953 se ivește ocazia și începe să lucreze placaj. Pune mult suflet în tot ce face. In doi ani învață tainele fabricării placajului, și a mașinilor ce-l fascinaseră, astfel că la 20 de ani ai săi se număra printre fruntașii întrecerii socialiste. Intre timp, gugeștenii au învățat o tehnologie nouă, aceea a fabricării furnirelor Virgil HUMAILA (Continuare în pag.II-a) Efervescentă creatoare în aria spirituală a căminului cultural Prilej de bilanț edificator, dar și Imbold în munci pentru cei ce activează în sectorul cultural-educativ, aniversarea Republicii declanșează în aceste zile In. Vrancea — ca și în întreaga țară de altfel —, noi energii creatoare, noi inițiative și acțiuni de larg interesîn comuna Vizantea-Livezzița — locul unei prima analize, din șirul mai lung al unei proiectate „radiografii culturale“ — directorul de cămin, Lilică Irimia, ilustrează intru totul, in aceste zile de intense pregătiri, condiția animatorului vieții spirituale dintr-o localitate. De altfel, planul de activități — instrumentul de lucru Indispensabil pentru fiecare Instituție culturală — pe care urmăresc să-l traducă In practică instructorii artistici și artiștii amatori, este cel dinții reper elocvent pentru cine s-ar Interesa, de stadiul actual al pregătirilor. — Contăm, mai întil de toate — ni se destăinuie directorul căminului cultural — pe seriozitatea și Interesul manifestate de cel aproximativ 80 de artiști amatori ce activează în cele două sate componente al comunei: Vizantea și Livezile. Și cind spun aceasta, mă gîndesc la desele și apreciatele ieșiri pe scena de spectacol, ale tinerilor și vîrstnicilor din comuna noastră, ia plăcerea lor reală de a evolua pentru public, pentru aplauze. Din proprie experiența am observat că îndeosebi pentru formațiile de teatru, dansuri sau brigada artistică de agitație, sătenii din comuna noastră trădează un interes deosebit. Explicația o găsesc destul de simplă, deși — într-un fel — e«, îmi dă și de gândit : publicul se manifestă fără reținere pentru acele formații bine puse la punct, cu un repertoriu interesant, unanim gustat, pentru lucrurile ce reușesc să taie bariera dintre scenă și sală, făcind astfel posibilă comunicarea. Dar, spuneam că — în egală măsură — această explicare a interesului dovedit de public pentru formațiile amintite îmi dă și de gîndit. Voiam adică să spun că, în activitatea pe care o coordonez, mai există și unele neajunsuri — de vreme ce grupul vocal sau unele montaje literare, de pildă, nu au aceeași audiență în rîndul sătenilor. Animatorul vieții spirituale din Vizantea-Livezile (comună care a dovedit cu prilejul diferitelor confruntări județene : „Țării, clntecul și versul", „Festivalul vrâncean" etc., — reale folclorului valente artistice), atingea o problemă des intîlnită pe masa de lucru a activistului cultural : ridicarea tuturor formațiilor ce activează pe lingă așezămintul de cultură la un nivel artistic corespunzător exigențelor mereu crescinde ale maselor. Cu atît mai mult, problema în discuție trebuie să capete, în aceste momente premergătoare sărbătorii de la 30 Decembrie, atributele unei veritabile campanii, cu cât fiecare instituție culturală își îndreaptă eforturile în vederea realizării de spectacole unitare, de bun nivel artistic. Evident, cinstirea Împlinirii celor 25 de ani de la instaurarea puterii populare în România va trebui să se facă într-o atmosferă corespunzătoare, căminul realizînd, cu acest prilej, o adevărată trecere în revistă a potențialului artistic al comunei. In această ordine de idei, directorul Lilică Irimia încerca să ne prezinte sumar programul spectacolului festiv pe care îl așteaptă toată comuna. Semnificativ ar fi, j ne sugera interlocutorul nostru, să începem „lista" cu prima formație ce va apărea pe scenă în ziua de 29 decembrie 1972, adică cu brigada artistică de agitație. Titlul ei — „Avem cuvîntul" a fost ales pentru a sublinia momentul festiv, pe care îl vor trăi laolaltă spectatorii și interpreții — arta amatoare fiind principala înscrisă la cuvînt. Pentru profesorul Victor Herdea, Instructorul formației, ca și pentru toți artiștii amatori, momentul e precedat de repetiții asidue, oamenii sporind ca totul să iasă bine. Lucrurile se repetă aproape aidoma în cazul montajului literar-muzical, intitulat „Sîngele înaintașilor" — o evocare semnificativă a principalelor momente de luptă ale poporului român în drumul său către libertate. In ce privește dansurile, aici ambițiile directorului de cămin sunt mai mari. Cele opt perechi de dansatori (din rîndul cărora Dumitru Ion ROȘU ) (Continuam în pag. a II-a) SEMNATURI IN CARTEA DE AUR A TIMPULUI SOCIALIST In 1972, an de bază al cincinalului curent, baza tehnică materială a unităților de mecanizare din județul a sporit față de anul nostru 1950, primul an al primului cincinal, de : • 6,4 ori la tractoare de diferite tipuri • 12 ori la semănători • 36 ori la combine • 14 ori la remorci. Pe aceeași perioadă indicatorul „încărcătura medie de suprafață pe utilaj, mașină agricolă, tractor“, cel mai de seamă și reprezentativ indicator, care exprimă fidel gradul de înzestrare tehnică a agriculturii, a scăzut de la 100 la sută, în anul de bază (1950), la 0 45 la sută, suprafață deservită de un tractor 0 15 la sută, suprafață deservită de o combină 0 50 la sută, suprafață deservită de a semănătoare. Numărul specialiștilor sfera procesului mecanic din de producție a crescut de 4 ori. ...ASTAZI INDUSTRIA POATE REZOLVA CU SUCCES CELE MAI COMPLEXE SARCINI PRIVIND DOTAREA AGRICULTURII, A ÎNTREGII ECONOMII CU TRACTOARE ȘI MAȘINI AGRICOLE, POATE ASIGURA, IN CONDIȚII DIN CE IN CE MAI BUNE ÎNGRĂȘĂMINTE ȘI SUBSTANȚE CHIMICE NECESARE. PE ACEASTA BAZA TEHNICA SUPERIOARA S-AU PUTUT OBȚINE SUCCESE REMARCABILE IN CREȘTEREA PRODUCȚIEI AGRICOLE IN ULTIMII ANI. NICOLAE CEAUȘESCU (Din Cuvîntare la Congresul al II-lea al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție — februarie 1972). Complexitatea procesului de mecanizare a agriculturii Este evident că fără o bază tehnico-materială corespunzătoare, capabilă să asigure procesului de producție din agricultură o evoluție ascendentă pe traiectoria celor mai noi descoperiri ale științei aplicative, această importantă ramură de producție a economiei noastre naționale — agricultura — nu ar fi putut ajunge la un asemenea nivel de dezvoltare, la succesele pe care astăzi privindu-le retrospectiv ni se par normale. Pentru că, să nu uităm, dincolo de cifre, de valorile mai mult sau mai puțin statistice ale indicatorilor asupra cărora ne-am oprit acum, procesul evolutiv al agriculturii în general privit tocmai prin prisma gradului de înzestrare tehnică a unităților cu un astfel de profil economic apare ca un proces firesc. Oricare activitate de producție asupra căruia timpul și-a pus amprenta, partea sa finală va fi totdeauna mult mai bogată decît începuturile. Dar, ceea ce conferă cifrelor enunțate valențe deosebite este faptul că ele sunt o concretizare a politicii înțelepte a partidului și statului nostru pe linia asigurării condițiilor materiale necesare dezvoltării planificate a noastre socialiste, agriculturii însăși înzestrarea tehnică a acestei ramuri de producție s-a făcut pe baza unor planificări riguros întocmite, proces la baza căruia a stat necesitatea unei corelări juste în dezvoltarea diferitelor ramuri de producție ale economiei noastre naționale. Și, ceea ce nu este mai pu Nicolae SOARE (Continuare in pag. a II-a) A 7I <JS» JLthawÂisht, 0 „Caratele tehnice românești gîndirii valorificate optim“ — este titlul expunerii organizate de căminul cultural Movilița. In aceeași comună (satul Diocheți) se deschide o expoziție de carte, dedicată aniversării zilei de 30 decembrie, intitulată sugestiv t „Poeții cîntă Republica“. Aniversării vîrstei de aur a Republicii îi este dedicat și concursul de interpretare a poeziei patriotice „Slăvim pămîntul țării dragi“, organizat de Casa de cultură din orașul Adjud. Așezămintul de cultură din Bolotești (satul Putna) este inițiatorul mesei rotunde pe teme de zootehnie, în care brigadierii Gheorghe Drîmbă Nicolae Cernea își proșipun să împărtășească celor prezenți din periența fruntașilor eiîn creșterea animalelor. Tinerilor de toate profesiile care nesc în 1972 vîrsta împline optsprezece ani, le este rezervată, la Casa de cultură din Odobești, o tradițională „Sărbătoare a majoratului“. D In cadrul „Decadei cărții românești“ — manifestare de ecou național declanșată odată cu prima zi a lui decembrie — la Valea Sării este programat montajul de versuri „Aceasta e patria mea“. 1 Specialiștii și-au spus cuvîntul In mod curent, plastifierea rășinilor fenosformaldehidice solubile In apă nu este practicată, încercările de pînă acum n-au dat rezultate, întrucît plastifianții cunoscuți sînt insolubili în apă și, prin dizolvare, sînt scoși din materialul plastifiat. Specialiștii Centralei industriale de îngrășăminte chimice din Făgăraș au soluționat această problemă creînd plastifianți cu funcționalitate comună. Aceștia pot fi folosiți pentru plastifierea rășinilor fenolformaldehidice solubile în apă. Avînd proprietăți care nu afectează reactivitatea rășinilor la temperatura de întărire de 160 de grade, rășina plastifiată determină o adeziune perfectă la fibrele care nu o absorb din lipsă de capilaritate. i (Agerpres)’ j Timpul probabil Astăzi, vreme închisă, se vă semnala burniță și ceață. Vintul va sufla slab din vest și sud-vest. Temperatura aerului va fi staționară, minimele oscilînd între 1 și 5 grade Celsius, iar maximele între 6 și 11 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, vreme relativ umedă, cu cerul temporal, noros. Se va semnala burniță și ploi slabe. Vintul va sufla slab pină la potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 0 și 5 grade Celsius, iar maximele între 4 și 10 grade Celsius. mmtHHiHH inrinitiiiiiiiititii/uiiHH/fih/ti CONSTRUCTORII Mergeam In spatele a doi trecători, pe una din străzile centrale ale Focșaniului, sub cernerea măruntă a acestei interminabile ploi de decembrie. Unul din ei, cel mai tinăr, își oprise pentru o clipă ochii pe mormanul de moluz rămas pe urma unor vechi lucrări și, după ce-i măsură o vreme din priviri, sfîrși prin a-și mărturisi fățiș o anume temere : Mie — Ce zici, intr-un an dispare muntele ăsta de pămint ?... parcă-mi vine a crede... însoțitorul său — un om la vîrsta primilor funigei —■ rise. Un rîs zgomotos, menit să spulbere singur neîncrederea mai tînărului său prieten. — Se vede cu de colo că nu-i cunoști pe constructori! Ciți dintre de alte noi n-au privit sceptici la lucrările de modernizare a unor străzi, la săpăturile pentru fundațiile clădirilor hotelului, casei de cultură sau centralei telefonice ? Ce erau ele înainte ? Niște gropi adinei, informe, pe fundul cărora mișunau oameni și excavatoare. Și acum... Pe asfaltul șoselei a început să se circule, hotelul a devenit clădirea cea mai impunătoare din oraș, casa de cultură seamănă cu o bijuterie... I-am părăsit pe cei doi interlocutori în focul discuției. Cu siguranță, mi-am zis, omul acela cărunt, cu ochelari, vorbind atît de înflăcărat despre constructori, avea dreptate. Ne făcuse — pe prietenul său și pe mine, indiscretul interceptor de convorbiri instantanee — să rememorăm conștient niște imagini pe care obișnuitul le ștersese, prin suprapunerea zilnică de pe retină invitîndu-ne, odată în plus, să medităm la... amănuntul cotidian. I. R. <ZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZZU