Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)
1974-04-28 / nr. 1484
duminică 28 aprilie 1974 __ÎNTREBĂRI PE ADRESA CONSILIILOR Cum se înfăptuiesc măsurile de realizare a fondului central al statului ? Pe ce planuri se desfășoară ele ? Măsurile cuprinse in hotărîrea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Socialiste a României și a Consiliului de Miniștri din 13 iulie 1973 vizează mai buna cointeresare a producătorilor agricoli în creșterea producției animaliere. Se are în vedere o dezvoltare mai accentuată a sectorului zootehnic în scopul asigurării aprovizionării populației cu lapte, ouă, în condiții cît carne, mai bune. Pentru aceasta, consiliilor populare le revin sarcini de o deosebită importanță și amploare. Dealtfel, încă acum patru ani, în martie 1970, plenara Comitetului Central al P.C.R. a adoptat Programul național vind dezvoltarea zootehniei prini creșterea producției animaliere pînă în anul 1980. Direcțiile preconizate în acest program oferă largi posibilități, juste și viabile, de a se aplica necontenit un întreg ansamblu de practici menite să dezvolte baza furajeră, să ducă la ameliorarea raselor de animale, să antreneze cadrele la o mai intensă creștere a producțiilor. Contribuția producătorilor agricoli, crescători de animale, la realizarea fondului central al statului presupune respectarea și aplicarea amănunțită a acestora, presupune apoi largul acord și convingerea conștientă de care ei trebuie să facă dovadă în acțiunea de încheiere a contractelor cu statul. Realizarea unor asemenea imperative constituie de fapt și obiectul fondurilor de față, in care am încercat să surprindem cineva,din,, preocupările actuale ale unor consilii populare comunale din județ. De la vicepreședinții consiliilor populare Garoafa și Nistorești și de la primarul comunei Golești aflăm că realizarea tuturor indicatorilor economici în profil teritorial — deci și a fondului central al statului cu produsul carne — a constituit agenda primei sesiuni desfășurate incă la începutul anului. Mai mult, problema fost reluată și în cadrul plenarei a Consiliul comunal al Frontului Unității Socialiste, iar la toate cele trei consilii populare amintite, organizațiile de bază ale P.C.R. și-au înscris și măsuri detaliate, repartizate pe fiecare comunist, salariat al Consiliului popular. Au fost avuți in vedere medicii veterinari, întregiri personal sanitar veterinar ce deservește circumscripțiile. Aportul acestora a putut ieși apoi ușor in evidență, reflectind întelegerea, interesul lor simțitor sporit în direcția desfășurării unor ample acțiuni profilactice și educative. Gică Arghiroiu, secretarul Consiliului popular Cotești, ne exemplifică participarea susținută a medicului veterinar din comună, Magdalena Grămescu, iar vicepreședintele Vasile Stancu de la Garoafa afirmă că „tehnicienii veterinari Victoria Țirlea și N. Vetrescu sunt mai prezenți, mai activi pe teren, în gospodăria fiecărui crescător de animale“. De la Nistorești dorim să știm dacă medicul de circumscripție veterinară Năruja, Aurel Scăunaș, își programează acțiuni și în satele acestei comune. „Pînă spre sfîrșitul trimestrului I, ne spune vicepreședintele Ion Iuga, tovarășul Scăunaș a fost ocupat cu vaccinările, ti așteptăm în săptămânile ce urmează“. Așteptăm și noi, la rîndHu ne, să aflăm ce anume s-a rezolvat la Nistorești, practic și eficient. Continuînd Consemnarea preocupărilor comitetelor executive, adăugăm că la nivelul comunelor au fost constituite echipe repartizate pe sate, cu mobilizarea membrilor comitetelor executive a președinților consiliilor sătești F.U.S., a secretarilor organizațiilor P.C.R. de la sate, a unor deputați și crescători fruntași de animale. Astfel, la Nistorești, trei asemenea colective, se deplasează zilnic în satele componente, iar rezultatele, la data documentării noastre, înscriu evidente creșteri a numărului de contractanți. „Nu este insă suficient să formăm numai echipe și comandamente, declară Stancu, să irosim timpul tovarășul unor salariați și persoane. Aceste eccipe trebuie să fie prin ele însele exemple demne de urmat, alcătuite din fruntași, din oameni cu o ridicată pregătire. La noi s-a pornit de la realitățile exclusive ale comunei. Nevoia de relua, ori de cite ori se simțea a necesar, popularizarea Hotărîrii din 13 iulie 1973 a partidului și statului nostru, de a explica convingător marile avantaje oferite producătorilor, a devenit la Garoafa un instrument de accelerare a ritmului de realizare de noi contracte în special la tineretul bovin". Din cele opt echipe active reținem că pînă în prezent la joc de frunte se situează cele din care fac parte, aici la Garoafa, și Toader Macovei, Gheorghe H. Stancu, Gh. Ursu. Și la Cotești, teritoriul Pavel Barbu achizitorul primește un real ajutor din partea organelor comunale de conducere. Cunoașterea cu exactitate a posibilităților de valorificăare surplusurilor de produse de către fiecare gospodărie a stat în atenția comitetelor executive din cele trei comune, ele fiind aduse la cunoștința achizitorilor teritoriali ai întreprinderii de industrializare a cărnii. Căminele culturale au organizat la rîndul lor manifestări de popularizare, demonstrative, de la care n-au lipsit producători fruntași ani de-a rîndul. La Garoafa, și-au spus cuvînt’ul,’ faptic, N. Cristea, Sandu Ștefan...Vasile Chirițescu, Oancea Chitaru, Gh. Cristian , la Cotești, Manolache Donciu, Fotache Ciobotaru, Aurel Huzuneanu, iar la Nistorești — Ion Turcu, Simion Bahnă, Neculai Ciută, Toader Șt. Brație ș.a. Asigurarea terenurilor pășunabile pentru anul în curs se desfășoară în aceste zile intr-un ritm susținut la nivelul fiecărei comune. nămistoreștenii au preluat o duparte din cantitatea de îngrășăminte chimice repartizate de întreprinderea de pajiști din Panciu, deși în această direcție se întîmpină și dificultăți. Cele 90 tone urmînd a fi administrate pe întreaga suprafață cuprinsă în planul de fertilizare în punctul Izvoarele Nărujei, iar sătenii participă la curățirea suprafeței de 40 ha de teren pășunabil. Sectorul de exploatare forestieră Năruja acordă consiliului popular Nistorești un prețios ajutor prin oferirea mijloacelor de transport. La Cotești, a fost repartizată pentru prafața de 100 hectare 1974 supădure pășunabilă din patrimoniul D.G.A.I.A.A. Pe alte 65 hectare, din fondul funciar comunal se execută operații de ameliorări și fertilizare, cu o largă participare a gospodarilor. La Garoafa, toate organizațiile de masă și obștești din satele comunei antrenează sătenii la acțiunile de redare în circuitul pășunabil a 120 hectare în satele Stăjescu, Ciușlea și Bizighești. Crescătorii din Făurei și-au reînsămînțat alte 50 hectare, iar pe încă 100 hectare se lucrează la reamenajări și fertilizări. Peste 10 hectare vor fi irigate. Așadar, pretutindeni măsuri de îmbunătățire a bazei pășunabile, largă participare civică, interes pe măsura cerințelor țării, activitate neîntreruptă. Evident, acțiunea nu e încheiată, interlocutorii noștri ne-au asigurat că vor face totul pentru ca și la sfirșitul acestui an contribuția comunelor la realizarea fondului central al statului, la furnizarea pentru piață, a cantităților de carne stabilite în plan, în proporție de sută la sută și chiar peste. Gh. PRODAN 3 695 000 lei suplimentar Colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii județene de gospodărire comunală și locativă consemnează în graficul realizărilor succese importante, întîmpinînd ziua de 1 Mai cu substanțiale sporuri de producție față de prevederi. După cum ne-a informat economistul Mihai Șerbu planul pe cele 4 luni s-a realizat cu ■circa 25 de zile mai devreme, dîndu-se în plus peste prevederile planului 3 695 000 lei. Se cuvine a sublinia faptul că numai în luna aceasta s-au asfaltat și reparat străzi suprafață de 10 000 mp și la în zonal 13 000 mp spații verzi. UN CÎNTAREI CE NU SE UITA: Toader Pătulea Din îndepărtatele vremuri au răsărit, și răsar încă, meșteri cîntăreți din inima neamului românesc, ademenitoare flori pe întinsul pajiștilor patriei noastre, arsul pajiștilor patriei noastre, artiști nemuritori, unii rămași pentru totdeauna în anonimat, ca cel care a zămislit neîntrecuta baladă a „Mioriței", răsădită de sute de ani, pe meleagurile Țării Vrancei. Unul din aceștia a fost și vestitul fluierar Toader Pătulea din cătunul Podu Nărujei, care a făcut faima Vrancei din trecut — fiind cel mai meșter cîntăreț din fluier de la începutul acestui secol. Un cioban înalt, voinic, cu chipul ca dăltuit din stîncile munților în care a trăit, un adevărat dac uitat parcă pe aceste meleaguri din timpurile cele vechi. Cînd începea el să-i „zică“ o doină, se spune că nu numai oamenii, ci și mioarele pe care le avea în pază, stau în loc să asculte duioasa unduire a cîntecului său fără pereche, plin de un farmec irezistibil, exprimînd parcă ceva din duioșia și tristețea vremurilor de pe atunci... Toader Pătulea nu era numai un interpret și continuator a cîntecelor strămoșești, ci și un iscusit creator de doine și jocuri pe care le însăila cu înlesnire de artist din murmurul izvoarelor, versurile dulci ale mierlelor din și privighetorilor. In anul 1939, cînd am mers cu uncheșul Toader Pătulea și alți instrumentiști ai Vrancei, și s-a prezentat la Radio—București „Ora Vrancei", crainicul a amintit cînd i-a venit rîndul bătrânului cioban „acum veți auzi domind pe vrednicul fluierat al Vrancei, moș Toader Pătulea, 'nalt cu bradul!", cuvinte ce parcă răsună și azi în urechile mele, ca o licărire a trecutului. Și cu demnitatea cunoscută vrînceanului, el dă viers melodios și dulce fluierului său fermecat, făcind să răsune în toată țara o doină plină de duioșie, apoi „Hora mare a Vrancei“, terminînd cu renumita „Sârba lui Pătulea", creația lui preferată, care mai îmbogățește și în prezent programele artistice de pe scenele căminelor culturale. Melodia frumoasei balade „Miorița“, cîntată din fluier de moș Pătulea, a fost înregistrată pe cilindri, în toamna anului 1931, de marele muzicolog Constantin Brăiloiu, socotind-o „exemplar linie din întreg repertoriul românesc cunoscut pînă atunci I". Pe Toader Pătulea a avut plăcuta ocazie să-l admire, în 1935, și marele prozator Mihail Sadoveanu, cu ocazia călătoriei sale prin Vrancea și a rămas uimit, reflectînd că, niciodată nu mai auzise o melodie așa de răscolitoare, de tainică și de lină, ca o culme domoală de plai moldovenesc !... ne spune distinsul profesor Ion Diaconu, în lucrarea sa de studiu „Ținutul Vrancei“ Editura pentru literatură, 1969, vol. I, pag. 76, cu singura scăpare că prenumele acestui cântăreț de frunte, a fost înscris greșit Neculai in loc de Toader Pătulea din satul Podu- Nărujei. Acesta a fost renumitul cîntăreț din fluier Toader Pătulea, care a trecut pragul vieții înaintea celui de al doilea război mondial, dar care a inițiat pe mulți tineri în mînuirea minunatului instrument, folosit de ciobanii noștri, din cele mai îndepărtate timpuri. Urmașii acestui vrednic cîntăreț, între care nepotul său Alexandru Pomană, ca și Ion Mereuță au fost cei care au inițiat echipa de fluierași a căminului cultural Năruja, ducând faima cîntecelor strămoșești nu numai în cuprinsul patriei noastre, dar și peste hotare: Simion HÎRNEA, Năruja Copaci cu creștere rapidă Laboratorul silvic de lângă Edinburg face experiențe reușite în domeniul selecționării copacilor cu creștere rapidă care dau intr-un termen scurt mai mult material lemnos decit copacii obișnuiți. Uneori, pentru a depista exemplarul necesar este necesar să fie cercetați peste 50 000 de copaci. Oamenii de știință scoțieni au reușit deja să cultive un brad care este bun tot felul de construcții și pentru dă cu 25 la sută mai mult material lemnos decit copacii din aceeași specie și de aceeași vîrstă. Rezultate minunate s-au obținut din încrucișarea iarbei europene cu cea japoneză — volumul de material lemnos a putut fi mărit astfel cu 180 la sută. Cauzele profunde ale îmbătrînirii Un colocviu asupra mecanismelor moleculare și celulare ale îmbătrînirii a reunit recent la Centrul de cercetări gerontologice, la Paris, numeroși cercetători, dintre care 40 de specialiști din Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Germania și Suedia, în cadrul acestei reuniuni, organizate de Institutul național pentru sănătate și cercetări medicale (INSFRM), au fost examinate cinci teme: îmbătrînirea celulelor în cultură , argumentele pledînd în favoarea programării genetice a îmbătrînirii țesuturilor , rolul eventual al accidentelor survenind la întîmplare în sinteza moleculelor de neînlocuit, raporturile între diferențierea celulară și îmbătrînire ; în sfîrșit, rolul matricei intercelulare în determinismul îmbătrînirii celulelor. Din schimburile de păreri a reieșit necesitatea absolută a continuării si dezvoltării cercetărilor privind îmbătrînirea la nivel celular. Tehnicile actuale de cultură a țesuturilor permit verificarea ipotezelor de lucru noi emise pe baza recentelor descoperiri ale biologiei moleculare. In ce privește cauzele profunde ale îmbătrînirii, partizanii adversarii determinismului geneitic sau al îmbătrînirii „stocastice", datorate întîmplării sau acumulării de „erori catastrofice , și-au comparat argumentele și au arătat că, în final, cele două puncte de vedere nu sunt atît de inconciliabile cum se credea. Un lucru este sigur și încă pentru mult timp: dacă se poate spera să crească numărul de ani de-a lungul cărora ființele umane să poată beneficia de o anumită calitate a vieții, trebuie să se admită concomitent ideea că durata maximă a vieții era umană nu depășește la s pelimita de 120 de ani și că nici omul, nici celulele sale nu sunt nemuritoare. Compararea proiectelor între americani și europeni a arătat necesitatea unei mai bune coordonări a programelor și a mijloacelor de cercetare preconizate de diferitele națiuni. MILCOVUL nr. 14/43 ...Pe unul din marile platouri interioare ale Studioului cinematografic București s-a dat primul tur de manivelă la „Cantemir" (scenariu — Mihnea Gheorghiu, regia — Gh. Vitanidis). Am prilejul să fiu martor la primul... atenție, motor ! Se filmează interioare ale Palatului Cantemirilor din Constantinopol, așa cum care, locul arăta el acum trei seunde marele bărbat român a conceput și realizat Istoria Imperiului Otoman, alte opere; decorul păstrează stilul arhitectonic bizantino-oriental, reconstituit cu fidelitatea și măiestria unui bijutier. „Developez“ cîteva secvențe ale periplului în studioul de la Buftea, fără a crea ad-hoc episoade de senzație, apoi să nu uităm că succesul la public constituie surpriza. Diverse peripicule se află pe masa de montaj, în finisare sau chiar în avanpremieră. O întilnire neașteptată și plăcută ne este rezervată de actorul Emanoil Petruț, aflat în cabinele postsînctron, unde-și „așează” dialogul pe banda de celuloid a peliculei „De bună voie și nesilit de nimeni“. In laborator se retușează acum serialul TV „Un August în flăcări" (13 episoade), care urmează a fi proiectat pe micul ecran. Tot în lucru mai sînt „Trei scrisori secrete“ (scenariul Platon Pardău) și „Fiul risipitor" (de Marin Preda). Dar activitatea pare ceva mai rarefiată aici, comparativ cu ce „ATENȚIE, SE FILMEAZĂ!“ se petrece în exterior , în țară transpunîndu-se numeroase idei cinematografice. Garderobele, armurăriile, depozitele de recuzită s-au golit, epopeea sadoveniană „Frații Jderi" fiind ecranizată, mai întîi sub denumirea „Ștefan cel Mare" (regizorul Mircea Dragan are o echipă de 92 actori, mii de figuranți și 25 000 obiecte întrebuințate în bătălia de la Vaslui). Toate aceste filme adună zeci de profesii, „inghit* kilometri întregi de peliculă, smulg realizatorilor și interpreților zile și nopți pline de efort și nesomn, o muncă ce se desfășoară nonstop. Șeful producției și studioului remarca semnificativ că un film artistic obișnuit (2 500—2 700 m) necesită pînă la 18 000 m peliculă ; dacă filmările propriuzise durează trei luni, apoi cu prospecte, pregătiri, finisaje se consumă aproape trei sferturi din an. După „Proprietarii", „Păcală", „Un comisar acuză" — ca să amintim numai cîteva premiere din afișul cinematografic al începutului de 1974 — vom asista și la alte realizări din ambițioasa sarcină de 25 filme pe an, ce vor spori considerabil bătaia tirului celei de a șaptea arte. Al. CRIHANA A - Cusăturile și țesăturile, iile și fetele, o artă străveche care și la Străoane a înflorit prin vreme. Pămîntul are Curînd după lansarea primilor sateliți artificiali ai Pămîntului, din analiza orbitelor lor s-a ajuns la constatarea că Pămîntul are forma asemănătoare cu o pară. Înainte se admitea, ca formă Pămîntului, aceea a unui sferoid a turtit cu umflătură la ecuator și turtit la polul Nord și la polul Sud, datorită mișcării de rotație. Dar orbitele lui Sputnik 2 și Vanguard 1 nu au confirmat forma de sferoid a Pămîntului. S-a constatat că Pămîntul nu are simetrie față de ecuator, avînd o ușoară tendință spre forma de pară, cu o ridicătură la polul Nord. Nivelul mării la polul Nord este cu aproximativ 40 m mai depărtat de ecuator decit nivelul mării la polul Sud. în prezent, doi geodezi englezi D.G. King Hele și G.E. Cook au analizat orbitele a 27 sateliți și forma de pară au descoperit că Pămîntul are cu aproximativ 10 la sută mai mult forma de pară decit se presupunea. După cum au indicat datele anterioare diferența dintre raza polului Nord și raza polului Sud este de aproximativ 40 m. Noile date sunt în acord cu vechile valori de pe întreg geoidul cu o aproximație de 1 m. Insă în regiunea polului Nord există diferente mai mari pînă la 2,3 m după cum au arătat King-Hele și Cook. Drept consecință tendința spre forma de pară este mai mare, 44,7 m în loc de 40 m. In raport cu sferoidul cu turtirea de 1208,25 m ridicătura de la polul Nord ar trebui să fie de 18,9 m deasupra sferoidului, în timp ce depresiunea polului Sud este de 25,8 m sub sferoid. ipostaze cromatice ORIZONTAL : 1. Roșu la fată ; 2. ...și un praz verde — Din pămînt, din iarbă verde ; 3. Se-nroșește repede — Materie cenușie (pl.) ; 4. Incolor — Pictor român, autorul tabloului „Dominoul verde“ — Margini de crîng; 5. Scrieri 1 — Alb-negru — Se spune verde, în față ; 6. Inscripție pe corăbiile vikingilor — Rîu în URSS — A fi un curent continuu ; 7. Albă ca zăpada (mase.); 8 Arcade — Eroina nuvelei „Trandafirii roz" de Ștefan Bănulescu ; 9. Fluviu în America de Sud — Galbenul lor strălucește în lumina soarelui de vară ; 10. Se vopsesc în roșu, verde, galben etc. — Se-nfurie dacă i se agită în față o eșarfă roșie; 11. Autorul valsului „Dunărea albastră“ — Tînărul inginer din romanul „Curcubeul" de Dimos Rendis. VERTICAL: 1. Albeață; 2. Lebăda neagră din baletul „Lacul lebedelor“ de Ceikovski — Albul iernii; 3. Cercul luminos cu care pictorii înconjoară unele capete — Culoare la jocul de cărți ; 4. Dezbrăcați — Noroi lipicios ; 5. Armă albă, de împuns și de aruncat, folosită în evul mediu ; 6. Pense I — îndrugă verzi și uscate; 7. Rîu în Brazilia — Metal prețios, de culoare galbenă — Marius ; 8. Anotimpul întinderilor albe — Violet; 9. Localitate în Suedia — „Fata în albastru" din piesa „Celebrul 702“ de Alex. Mirodan ; 10. Credule — Nuanță a unei culori (pl ); 11. înscrise în careu! — Vas gol! — Cumpărat; 12. Pestriți — Rîu în Olanda ; 13. Feline, cu blana galben-roșcată și cu dungi negre transversale — Ața albă sau neagră, de exemplu (pl.). Cuvinte rare : AAP, DNA, DARDA, TECA, OPE, RAR. Adam STOICA încălzire centrala pentru podgorii O problemă încă nerezolvată o constituia pînă nu demult protecția viilor împotriva gerului. Recent, o firmă de construcții de mașini din Oberfischbach a prezentat un agregat de suflante acționat de un tractor prin intermediul unei prize de putere, cuplat la un generator care furnizează curentul necesar combustiei. Aerul încălzit în utilaj este pompat de un ventilator intr-un sistem de conducte cu numeroase ramificații, dispuse între butucii de vie la distanțe între 8 și 10 metri, fiind evacuat în atmosferă prin porii foliei de material plastic. Evacuarea uniformă a aerului încălzit elimină riscul pîrjolirii, inevitabil și folosirea sobelor cu păcură. Agregatul absolut nepoluant care asigură încălzirea suficientă a unei suprafețe de un hectar aflată la temperaturi pînă la minus grade Celsius va fi lansat patru pe piață în toamnă, la prețul de numai 8 000 mărci. . ROATA INGIMFATĂ Un autovehicul, (camion) Avea (din întîmplare), dragii mei, Un cauciuc fălos și filfizon Și nu modest cum ar el alte trei. Cind nu gindeai, vindea a șîșîi: „între mașini și roți îs și mai și. Capabil să transport o greutate Cu nu puteți voi, celelalte, toate I* Și mîndru cauciucul, da, pisălog povață, Și celula din stiigă și celora din față, Considerînd o mare nedreptate C-a fost, ca roată, instalată-n spate. Așa că roata asta șugubeață A precizat că face față-n față. Mutată-n față, roata, tindea s-o i-a pe alături, Pe drumuri cu noroaie și amături Simțea volanul toate, dar cu înfrigurare, iși tot spunea in sine ..S-o critic ar fi bine, Dar fiindcă nu-i în funcție de mine Și-i promovată-n funcție mai mare. Mai bine las-să facă un altul sesizare...“ Mergea el, camionul, și nu prea Și din pricina rotii adesea se oprea... Șoferul, om cu experiență Și-atent în permanență. Simțind că roata ba se-nvîrte-n loc, Ba invers, ba betehăie ca beată, A întrebat : „Ce faci, tu, roată?...“ „Păi ce să fac ? N-am aer, mă sufoc !“ El a crezut-o și vidat I-a dat un plus de aer comprimat Porni... Iar îngîmfata roată Prinse aprins să salte Cu mult tupeu spre celelalte : „Vedeți, acum, eu sînt cu mult mai mare. Vă sînt superioară. Și mai din cale-afară Și mai tare..." (Insă în clipa cînd a cuvîntat Această roată a și explodat!) * La cronică (sau fabulă) cum vreți, Morala nu ca nu ca-n perete va să fie . Noi cheltuim valori și frumuseți Pe drumul către marea bucurie Și-asta i se întimplă cîte-odată, In mersul nostru, să avem o... roată Care ne cere Să-i dăm (și-și dă) prea multe atmosfere. Avînd, ca roata asta, obraz de cauciuc, Se menajează, joacă-n ax și se conservă. De aceea înainte de-a da de vreun bucluc S-o-nlocuim cu... roata de rezervă !... Aurel STANCIU