Milcovul, aprilie-mai 1974 (Anul 7, nr. 1461-1489)

1974-04-28 / nr. 1484

duminică 28 aprilie 1974 __ÎNTREBĂRI PE ADRESA CONSILIILOR Cum se înfăptuiesc măsurile de realizare a fondului central al statului ? Pe ce planuri se desfășoară ele ? Măsurile cuprinse in hotărîrea Com­itetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Socialiste a României și a Con­siliului de Miniștri din 13 iulie 1973 vizează mai buna cointere­sare a producătorilor agricoli în creșterea producției animaliere. Se are în vedere o dezvoltare mai accentuată a sectorului zo­otehnic în scopul asigurării apro­vizionării populației cu lapte, ouă, în condiții cît carne, mai bune. Pentru aceasta, consiliilor populare le revin sarcini de o deosebită importanță și amploa­re. Dealtfel, încă acum patru ani, în martie 1970, plenara Co­mitetului Central al P.C.R. a a­­doptat Programul național vind dezvoltarea zootehniei pri­ni creșterea producției animaliere pînă în anul 1980. Direcțiile pre­conizate în acest program oferă largi posibilități, juste și viabile, de a se aplica necontenit un întreg ansamblu de practici me­nite să dezvolte baza furajeră, să ducă la ameliorarea raselor de animale, să antreneze cadre­le la o mai intensă creștere a producțiilor. Contribuția producătorilor agri­coli, crescători de animale, la realizarea fondului central al sta­tului presupune respectarea și a­­plicarea amănunțită a acestora, presupune apoi largul acord și convingerea conștientă de care ei trebuie să facă dovadă în ac­țiunea de încheiere a contracte­lor cu statul. Realizarea unor a­­semenea imperative constituie de fapt și obiectul fondurilor de fa­ță, in care am încercat să sur­prindem cine­va­,din,, preocupările actuale ale unor consilii populare comunale din județ. De la vice­președinții consiliilor populare Garoafa și Nistorești și de la primarul comunei Golești aflăm că realizarea tuturor indicatori­lor economici în profil teritorial — deci și a fondului central al statului cu produsul carne — a constituit agenda primei sesiuni desfășurate incă la începutul anului. Mai mult, problema fost reluată și în cadrul plenarei a Consiliul comunal al Frontului Unității Socialiste, iar la toate cele trei consilii populare amintite, organizațiile de bază ale P.C.R. și-au înscris și măsuri detaliate, repartizate pe fiecare comunist, salariat al Consiliului popular. Au fost avuți in vedere medicii veterinari, întregiri personal sa­nitar veterinar ce deservește circumscripțiile. Aportul acestora a putut ieși apoi ușor in eviden­ță, reflectind întelegerea, intere­sul lor simțitor sporit în direc­ția desfășurării unor ample acți­uni profilactice și educative. Gi­­că Arghiroiu, secretarul Consiliu­lui popular Cotești, ne exemplifi­că participarea susținută a me­dicului veterinar din comună, Magdalena Grămescu, iar vice­președintele Vasile Stancu de la Garoafa afirmă că „tehnicienii veterinari Victoria Țirlea și N. Vetrescu sunt mai prezenți, mai activi pe teren, în gospodăria fi­ecărui crescător de animale“. De la Nistorești dorim să știm dacă medicul de circumscripție veteri­nară Năruja, Aurel Scăunaș, își programează acțiuni și în satele acestei comune. „Pînă spre sfîr­­șitul trimestrului I, ne spune vi­cepreședintele Ion Iuga, tovară­șul Scăunaș a fost ocupat cu vaccinările, ti așteptăm în săptă­mânile ce urmează“. Așteptăm și noi, la rîndHu­ ne, să aflăm ce a­­nume s-a rezolvat la Nistorești, practic și eficient. Continuînd Consemnarea preo­cupărilor comitetelor executive, adăugăm că la nivelul comune­lor au fost constituite echipe re­partizate pe sate, cu mobilizarea membrilor comitetelor executive a președinților consiliilor sătești F.U.S., a secretarilor organiza­țiilor P.C.R. de la sate, a unor deputați și crescători fruntași de animale. Astfel, la Nistorești, trei asemenea colective, se depla­sează zilnic în satele componen­te, iar rezultatele, la data docu­mentării noastre, înscriu eviden­te creșteri a numărului de con­tractanți. „Nu este insă suficient să formăm numai echipe și co­mandamente, declară Stancu, să irosim timpul tovarășul unor salariați și persoane. Aceste e­­cc­ipe trebuie să fie prin ele însele exemple demne de urmat, alcătuite din fruntași, din oameni cu o ridicată pregătire. La noi s-a pornit de la realitățile exclu­sive ale comunei. Nevoia de relua, ori de cite ori se simțea a necesar, popularizarea Hotărîrii din 13 iulie 1973 a partidului și statului nostru, de a explica convingător marile avantaje o­­ferite producătorilor, a devenit la Garoafa un instrument de accelerare a ritmului de realiza­re de noi contracte în special la tineretul bovin". Din cele opt echipe active reținem că pînă în prezent la joc de frunte se si­tuează cele din care fac parte, aici la Garoafa, și Toader Maco­­vei, Gheorghe H. Stancu, Gh. Ursu. Și la Cotești, teritoriul Pavel Barbu achizitorul primește un real ajutor din partea orga­nelor comunale de conducere. Cunoașterea cu exactitate a posibilităților de v­alorificăare surplusurilor de produse de că­­­tre fiecare gospodărie a stat în atenția comitetelor executive din cele trei comune, ele fiind aduse la cunoștința achizitorilor terito­riali ai întreprinderii de industri­alizare a cărnii. Căminele culturale au organizat la rîndul lor manifestări de popu­larizare, demonstrative, de la care n-au lipsit producători frun­tași ani de-a rîndul. La Garoafa, și-au spus cuvîn­t’ul,’­ faptic, N. Cristea, Sandu Ștefan...Vasile Chi­­rițescu, Oancea Chitaru, Gh. Cristian , la Cotești, Manolache Donciu, Fotache Ciobotaru, Au­rel Huzuneanu, iar la Nistorești — Ion Turcu, Simion Bahnă, Ne­­cu­lai Ciută, Toader Șt. Brație ș.a. Asigurarea terenurilor pășuna­­bile pentru anul în curs se des­fășoară în aceste zile intr-un ritm susținut la nivelul fiecărei comune. nă­mistoreștenii au preluat o du­parte din cantitatea de îngrășăminte chimice repartiza­te de întreprinderea de pajiști din Panciu, deși în această di­recție se întîmpină și dificultăți. Cele 90 tone urmînd a fi admi­nistrate pe întreaga suprafață cu­prinsă în planul de fertilizare în punctul Izvoarele Nărujei, iar să­tenii participă la curățirea su­prafeței de 40 ha de teren pă­­șunabil. Sectorul de exploatare forestieră Năruja acordă consi­liului popular Nistorești un pre­țios ajutor prin oferirea mijloa­celor de transport. La Cotești, a fost repartizată pentru prafața de 100 hectare 1974 su­pădure pășunabilă din patrimoniul D.G.A.I.A.A. Pe alte 65 hectare, din fondul funciar comunal se execută operații de ameliorări și fertilizare, cu o largă participare a gospodarilor. La Garoafa, toate organizațiile de masă și obștești din satele comunei antrenează sătenii la acțiunile de redare în circuitul pășunabil a 120 hecta­re în satele Stăjescu, Ciușlea și Bizighești. Crescătorii din Făurei și-au reînsămînțat alte 50 hecta­re, iar pe încă 100 hectare se lucrează la reamenajări și ferti­lizări. Peste 10 hectare vor fi irigate. Așadar, pretutindeni măsuri de îmbunătățire a bazei pășunabile, largă participare civică, interes pe măsura cerințelor țării, ac­tivitate neîntreruptă. Evident, ac­țiunea nu e încheiată, interlocuto­rii noștri ne-au asigurat că vor face totul pentru ca și la sfir­­șitul acestui an contribuția co­munelor la realizarea fondului central al statului, la furni­zarea pentru piață, a cantităților de carne stabilite în plan, în pro­porție de sută la sută și chiar peste. Gh. PROD­AN 3 695 000 lei suplimentar Colectivul de muncitori, in­gineri și tehnicieni din cadrul întreprinderii județene de gos­­podărire comunală și locativă consemnează în graficul reali­zărilor succese importante, în­­tîmpinînd ziua de 1 Mai cu substanțiale sporuri de pro­ducție față de prevederi. După cum ne-a informat e­conomistul Mihai Șerbu planul pe cele 4 luni s-a realizat cu ■circa 25 de zile mai devreme, dîndu-se în plus peste preve­derile planului 3 695 000 lei. Se cuvine a sublinia faptul că numai în luna aceasta s-au asfaltat și reparat străzi suprafață de 10 000 mp și la în zonal 13 000 mp spații verzi. UN CÎNTAREI CE NU SE UITA: Toader Pătulea Din îndepărtatele vremuri au răsărit, și răsar încă, meșteri cîntăreți din inima neamului ro­mânesc, ademenitoare flori pe în­tinsul pajiștilor patriei noastre, ar­sul pajiștilor patriei noastre, ar­tiști nemuritori, unii rămași pen­tru totdeauna în anonimat, ca cel care a zămislit neîntrecuta bala­dă a „Mioriței"­, răsădită de sute de ani, pe meleagurile Țării Vrancei. Unul din aceștia a fost și ves­titul fluierar Toader Pătulea din cătunul Podu­ Nărujei, care a fă­cut faima Vrancei din trecut — fiind cel mai meșter cîntăreț din fluier de la începutul acestui se­col. Un cioban înalt, voinic, cu chipul ca dăltuit din stîncile munților în care a trăit, un ade­vărat dac uitat parcă pe aceste meleaguri din timpurile cele vechi. Cînd începea el să-i „zică“ o doi­nă, se spune că nu numai oame­nii, ci și mioarele pe care le a­­vea în pază, stau în loc să as­culte duioasa unduire a cînte­­cului său fără pereche, plin de un farmec irezistibil, ex­­primînd parcă ceva din duioșia și tristețea vremurilor de pe a­­tunci... Toader Pătulea nu era numai un interpret și continuator a cîntece­­lor strămoșești, ci și un iscusit creator de doine și jocuri pe care le însăila cu înlesnire de ar­tist din murmurul izvoarelor, versurile dulci ale mierlelor din și privighetorilor. In anul 1939, cînd am mers cu uncheșul Toader Pătulea și alți instrumentiști ai Vrancei, și s-a prezentat la Radio—București „Ora Vrancei", crainicul a amin­tit cînd i-a venit rîndul bătrânu­lui cioban „acum veți auzi dom­­ind pe vrednicul fluierat al Vrancei, moș Toader Pătulea, 'nalt cu­ bradul!", cuvinte ce par­că răsună și azi în urechile mele, ca o licărire a trecutului. Și cu demnitatea cunoscută vrînceanu­­lui, el dă viers melodios și dulce fluierului său fermecat, făcind să răsune în toată țara o doină pli­nă de duioșie, apoi „Hora mare a Vrancei“, terminînd cu renumi­ta „Sârba lui Pătulea", creația lui preferată, care mai îmbogățește și în prezent programele artistice de pe scenele căminelor cultura­le. Melodia frumoasei balade „Mi­orița“, cîntată din fluier de moș Pătulea, a fost înregistrată pe cilindri, în toamna anului 1931, de marele muzicolog Constantin Brăiloiu, socotind-o „exemplar li­nie din întreg repertoriul româ­nesc cunoscut pînă atunci I". Pe Toader Pătulea a avut plăcu­ta ocazie să-l admire, în 1935, și marele prozator Mihail Sadovea­­nu, cu ocazia călătoriei sale prin Vrancea și a rămas uimit, reflec­­tînd că, niciodată nu mai auzise o melodie așa de răscolitoare, de tainică și de lină, ca o culme domoală de plai moldovenesc !... ne spune distinsul profesor Ion Diaconu, în lucrarea sa de studiu „Ținutul Vrancei“ Editura pentru literatură, 1969, vol. I, pag. 76, cu singura scăpare că prenume­le acestui cântăreț de frunte, a fost înscris greșit Neculai in loc de Toader Pătulea din satul Podu- Nărujei. Acesta a fost renumitul cîntăreț din fluier Toader Pătulea, care a trecut pragul vieții înaintea ce­lui de al doilea război mondial, dar care a inițiat pe mulți tineri în mînuirea minunatului instru­ment, folosit de ciobanii noștri, din cele mai îndepărtate timpuri. Urmașii acestui vrednic cîntăreț, între care nepotul său Alexandru Pomană, ca și Ion Mereuță au fost cei care au inițiat echipa de fluierași a căminului cultural Năruja, ducând faima cîntecelor strămoșești nu numai în cuprin­­sul patriei noastre, dar și peste hotare: Simion HÎRNEA, Năruja Copaci cu creștere rapidă Laboratorul silvic de lângă Edinburg face experiențe reușite în domeniul selecționării copaci­lor cu creștere rapidă care dau intr-un termen scurt mai mult material lemnos decit copacii o­­bișnuiți. Uneori, pentru a depista exemplarul necesar este necesar să fie cercetați peste 50 000 de copaci. Oamenii de știință sco­țieni au reușit deja să cultive un brad care este bun tot felul de construcții și pentru dă cu 25 la sută mai mult material lemnos decit copacii din aceeași specie și de aceeași vîrstă. Re­zultate minunate s-au obținut din încrucișarea iarb­ei europene cu cea japoneză — volumul de material lemnos a putut fi mărit astfel cu 180 la sută. Cauzele profunde ale îmbătrînirii Un colocviu asupra mecanis­­­melor moleculare și celulare ale îmbătrînirii a reunit recent la Centrul de cercetări geronto­­logice, la Paris, numeroși cerce­tători, dintre care 40 de specia­liști din Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Ger­mania și Suedia, în cadrul acestei reuniuni, or­ganizate de Institutul național pentru sănătate și cercetări me­dicale (INSFRM), au fost exami­nate cinci teme: îmbătrînirea ce­lulelor în cultură , argumentele pledînd în favoarea programării genetice a îmbătrînirii țesuturi­lor , rolul eventual al accidente­lor survenind la întîmplare în sinteza moleculelor de neînlocuit, raporturile între diferenție­rea celulară și îmbătrînire ; în sfîrșit, rolul matricei intercelula­­re în determinismul îmbătrînirii celulelor. Din schimburile de pă­reri a reieșit necesitatea absolu­tă a continuării si dezvoltării cercetărilor privind îmbătrînirea la nivel celular. Tehnicile actua­le de cultură a țesuturilor permit verificarea ipotezelor de lucru noi emise pe baza recentelor des­coperiri ale biologiei moleculare. In ce privește cauzele profun­de ale îmbătrînirii, partizanii adversarii determinismului gene­­i­tic sau al îmbătrînirii „stocasti­­ce", datorate întîmplării sau a­­cumulării de „erori catastrofice , și-au comparat argumentele și au arătat că, în final, cele două puncte de vedere nu sunt atît de inconciliabile cum se credea. Un lucru este sigur și încă pen­tru mult timp: dacă se poate spera să crească numărul de ani de-a lungul cărora ființele uma­ne să poată beneficia de o anu­mită calitate a vieții, trebuie să se admită concomitent ideea că durata maximă a vieții era umană nu depășește la s pe­limita de 120 de ani și că nici omul, nici celulele sale nu sunt nemu­ritoare. Compararea proiectelor între americani și europeni a arătat necesitatea unei mai bune coor­donări a programelor și a mij­loacelor de cercetare preconiza­te de diferitele națiuni. MILCOVUL nr. 1­4/4­3 ...Pe unul din marile platouri interioare ale Studioului cinema­tografic București s-a dat pri­­mul­ tur de manivelă la „Cante­­mir" (scenariu — Mihnea Gheor­­ghiu, regia — Gh. Vitanidis). Am prilejul să fiu martor la primul... atenție, motor ! Se fil­mează interioare ale Palatului Cantemirilor din Constantinopol, așa cum care, locul arăta el acum trei se­unde marele bărbat român a conceput și realizat Is­toria Imperiului Otoman, alte opere; decorul păstrează stilul arhitectonic bizantino-oriental, reconstituit cu fidelitatea și mă­iestria unui bijutier. „Developez“ cîteva secvențe ale periplului în studioul de la Buftea, fără a crea ad-hoc epi­soade de senzație, apoi să nu uităm că succesul la public constituie surpriza. Diverse peri­pi­cule se află pe masa de mon­taj, în finisare sau chiar în a­­v­anpremieră. O întilnire neașteptată și plă­cută ne este rezervată de actorul Emanoil Petruț, aflat în cabine­le postsînctron, unde-și „așează” dialogul pe banda de celuloid a peliculei „De bună voie și ne­silit de nimeni“. In laborator se retușează acum serialul TV „Un August în flăcări" (13 episoa­de), care urmează a fi proiectat pe micul ecran. Tot în lucru mai sînt „Trei scrisori secrete“ (sce­nariu­l Platon Pardău) și „Fiul risipitor" (de Marin Preda). Dar activitatea pare ceva mai rarefiată aici, comparativ cu ce „ATENȚIE, SE FILMEAZĂ!“ se petrece în exterior , în țară transpunîndu-se numeroase idei cinematografice. Garderobele, ar­­murăriile, depozitele de recuzită s-au golit, epopeea sadoveniană „Frații Jderi" fiind ecranizată, mai întîi sub denumirea „Ștefan cel Mare" (regizorul Mircea Dra­gan are o echipă de 92 actori, mii de figuranți și 25 000 obiecte întrebuințate în bătălia de la Vaslui). Toate aceste filme adună zeci de profesii, „inghit* kilometri întregi de peliculă, smulg reali­zatorilor și interpreților zile și nopți pline de efort și nesomn, o muncă ce se desfășoară non­stop. Șeful producției și studiou­lui remarca semnificativ că un film artistic obișnuit (2 500—2 700 m) necesită pînă la 18 000 m pe­liculă ; dacă filmările propriu­­zise durează trei luni, apoi cu prospecte, pregătiri, finisaje se consumă aproape trei sferturi din an. După „Proprietarii", „Păcală", „Un comisar acuză" — ca să amintim numai cîteva premiere din afișul cinematografic al începutului de 1974 — vom a­sista și la alte realizări din am­bițioasa sarcină de 25 filme pe an, ce vor spori considerabil bătaia tirului celei de a șaptea arte. Al. CRIHANA A - Cusăturile și țesăturile, iile și fetele, o artă străveche care și la Străoane a înflorit prin vreme. Pămîntul are Curînd după lansarea primilor sateliți artificiali ai Pămîntului, din analiza orbitelor lor s-a ajuns la constatarea că Pămîntul are forma asemănătoare cu o pară. Înainte se admitea, ca formă Pămîntului, aceea a unui sferoid a turtit cu umflătură la ecuator și turtit la polul Nord și la polul Sud, datorită mișcării de rotație. Dar orbitele lui Sputnik 2 și Vanguard 1 nu au confirmat forma de sferoid a Pămîntului. S-a constatat că Pămîntul nu are simetrie față de ecuator, avînd o ușoară tendință spre forma de pară, cu o ridicătură la polul Nord. Nivelul mării la polul Nord este cu aproximativ 40 m mai depărtat de ecuator decit nivelul mării la polul Sud. în prezent, doi geodezi englezi D.G. King­ Hele și G.E. Cook au analizat orbitele a 27 sateliți și forma de pară au descoperit că Pămîntul are cu aproximativ 10 la sută mai mult forma de pară decit se presupunea. După cum au indicat datele anterioare diferența din­tre raza polului Nord și raza po­lului Sud este de aproximativ 40 m. Noile date sunt în acord cu vechile valori de pe întreg geoidul cu o aproximație de 1 m. Insă în regiunea polului Nord există diferente mai mari pînă la 2,3 m după cum au ară­tat King-Hele și Cook. Drept consecință tendința spre forma de pară este mai ma­re, 44,7 m în loc de 40 m. In raport cu sferoidul cu turtirea de 1­­208,25 m ridicătura de la polul Nord ar trebui să fie de 18,9 m deasupra sferoidului, în timp ce depresiunea polului Sud este de 25,8 m sub sferoid. ipostaze cromatice ORIZONTAL : 1. Roșu la fată ; 2. ...și un praz verde — Din pămînt, din iarbă verde ; 3. Se-n­­roșește repede — Mate­rie cenușie (pl.) ; 4. In­color — Pictor român, autorul tabloului „Domi­noul verde“ — Margini de crîng; 5. Scrieri 1 — Alb-negru — Se spune verde, în față ; 6. In­scripție pe corăbiile vi­kingilor — Rîu în URSS — A fi un curent conti­­nuu ; 7. Albă ca zăpada (mase.); 8 A­rcade — E­­roina nuvelei „Trandafi­rii roz" de Ștefan Bănu­­lescu ; 9. Fluviu în A­­merica de Sud — Galbe­nul lor strălucește în lu­mina soarelui de vară ; 10. Se vopsesc în roșu, verde, galben etc. — Se-nfurie dacă i se agită în față o eșarfă roșie; 11. Autorul valsului „Dunărea albastră“ — Tînărul­ inginer din ro­manul „Curcubeul" de Dimos Rendis. VERTICAL: 1. Albea­ță; 2. Lebăda neagră din baletul „Lacul lebe­delor“ de Ceikovski — Albul iernii; 3. Cercul luminos cu care pictorii înconjoară unele capete — Culoare la jocul de cărți ; 4. Dezbrăcați — Noroi lipicios ; 5. Armă albă, de împuns și de aruncat, folosită în evul mediu ; 6. Pense I — îndrugă verzi și uscate; 7. Rîu în Brazilia — Metal prețios, de culoare galbenă — Marius ; 8. Anotimpul întinderilor albe — Violet; 9. Lo­calitate în Suedia — „Fa­ta în albastru" din pie­sa „Celebrul 702“ de Alex. Mirodan ; 10. Cre­dule — Nuanță a unei culori (pl ); 11. înscrise în careu! — Vas gol! — Cumpărat; 12. Pes­triți — Rîu în Olanda ; 13. Feline, cu blana galben-roșcată și cu dungi negre transversa­le — Ața albă sau nea­gră, de exemplu (pl.). Cuvinte rare : AAP, DNA, DARDA, TECA, OPE, RAR. Adam STOICA încălzire centrala pentru podgorii O problemă încă nerezolvată o constituia pînă nu demult pro­tecția viilor împotriva gerului. Recent, o firmă de construcții de mașini din Oberfischbach a pre­zentat un agregat de suflante acționat de un tractor prin inter­mediul unei prize de putere, cu­plat la un generator care furni­zează curentul necesar combus­tiei. Aerul încălzit în utilaj este pompat de un ventilator intr-un sistem de conducte cu numeroase ramificații, dispuse între butucii de vie la distanțe între 8 și 10 metri, fiind evacuat în atmosfe­ră prin porii foliei de material plastic. Evacuarea uniformă a aerului încălzit elimină riscul pîrjolirii, inevitabil ș­i folosirea sobelor cu păcură. Agregatul ab­solut nepoluant care asigură în­călzirea suficientă a unei supra­fețe de un hectar aflată la tem­peraturi pînă la minus grade Celsiu­s va fi lansat patru pe piață în toamnă, la prețul de numai 8 000 mărci. . ROATA INGIMFA­TĂ Un autovehicul, (camion) Avea (din întîmplare), dragii mei, Un cauciuc fălos și filfizon Și nu modest cum a­r el a­l­te trei. Cind nu gindeai, vindea a șîșîi: „între mașini și roți îs și mai și. Capabil să transport o greutate Cu­ nu puteți voi, celelalte, toate I* Și mîndru cauciucul, da, pisălog povață, Și celula din stiigă și celora din față, Considerînd o mare nedreptate C-a fost, ca roată, instalată-n spate. Așa că roata asta șugubeață A precizat că face față-n față. Mutată-n față, roata, tindea s-o i-a pe­ alături, Pe drumuri cu noroaie și amături Simțea volanul toate, dar cu înfrigurare, iși tot spunea in sine ..S-o critic ar fi bine, Dar fiindcă nu-i în funcție de mine Și-i promovată-n funcție mai mare. Mai bine las-să facă un altul sesizare...“ Mergea el, camionul, și nu prea Și din pricina rotii adesea se oprea... Șoferul, om cu experiență Și-atent în permanență. Simțind că roata ba se-nvîrte-n loc, Ba invers, ba betehăie ca beată, A întrebat : „Ce faci, tu, roată?...“ „Păi ce să fac ? N-am aer, mă sufoc !“ El a crezut-o și vidat­ I-a dat un plus de aer comprimat Porni... Iar îngîmfata roată Prinse aprins să salte Cu mult tupeu spre celelalte : „Vedeți, acum, eu sînt cu mult mai mare. Vă sînt superioară. Și mai din cale-afară Și mai tare..." (Insă în clipa cînd a cuvîntat Această roată a și explodat!) * La cronică (sau fabulă) cum vreți, Morala nu ca nu ca-n perete va să fie . Noi cheltuim valori și frumuseți Pe drumul către marea bucurie Și-asta­ i­­ se întimplă cîte-odată, In mersul nostru, să avem o... roată Care ne cere Să-i dăm (și-și dă) prea multe atmosfere. Avînd, ca roata asta, obraz de cauciuc, Se menajează, joacă-n ax și se conservă. De aceea înainte de-a da de vreun bucluc S-o-nlocuim cu... roata de rezervă !... Aurel STANCIU

Next