Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)
1909-11-26 / nr. 70
Parisul de eri şi de astăzi Berlinul şi Parisul.—Spiritul francez. O operă estetică.— „Aventuri galante"1.—Un profil academic.—Politicianiişi literaţii.—Figuri caracteristice. Cu toată marea diferenţiare ce există între poporul francez şi cel german—, ca spirit, temperament, cultură, viaţa socială etc.—, cu toată distanţa ce o aduce, însăşi naţionalitatea, este o apropiere destul de semnificativă între capitala Franţei şi cea a Germaniei. Berlinul a mers paralel cu Parisul, din toate punctele de vedere. Cine nu ştiecă faimoasele cabarete din Paris, se găsesc identice şi la Berlin ? Sgomotul de „oraş mare“ cum e Capitala Germaniei, nu e mai mic ca cel din capitala Franţei. Viaţa socială parisiană e aceiaşi ca cea berlineză. Rafinăria artistică ce se observă In Franţa nu lipseşte in Germania. Toate manifestările literare, artistice, muzicale par a se întrece în ambele capitale ale lumei. Cit de bine se cunoaşte Parisul la Berlin ne arată acuma un autor, Sigmund Feldman, care a dat la iveală o lucrare culturală de mare importanţă pentru Francezi şi Germani. Lucrarea e intitulată „Parisul de ieri şi de astazi“—în care par’că resună tot sgomotul din capitala Franţei. Toate activităţile mari, politice, sociale şi artistice din Paris se găsesc în acest volum. Intenţiunea autorului a fost să expue în pagini într’adevăr alese portrete culturale parisiene. „Voi să descriu Parisul prin parisieni şi cîteva figuri serioase şi ridicole, luminoase sau întunecate“. Prima parte a acestei scrieri e consacrată vieţei parisiene, bursei, extraordinarelor aventuri clasice şi moderne din timpurile lui Mapoteon al II- lea şi pînă aproape de zilele noastre. Nu lipsesc descrieri admirabile consacrate aventurilor amoroase în cari eroii sunt prinţi şi prinţese, figuri cunoscute în istoria franceză. Urmează apoi cîteva profiluri literare consacrate lui Victor Hugo, Truodose de Bauville ultimul romantic, Emde Zola, Dumas fiu, Catulle Mendes, Hi lupin şi Jules Verne. Despre toţi aceştia autorul monografiei ştie să spue cîte ceva nou şi interesant şi ceia ce ne spune e rostit intr’o formă cu desăvirşire plastică. Pe Richepin îl caracterizează astfel : „Cu membrul cel mai tinăr, cum e Jean Richepin, „Academia franceză" număra figura cea mai decorativă, poate cea mai frumoasă figură bărbătească, care a pășit vre odată podeaua ei lustruită. Cu bicornul seu cu pana albă, și cu barba-i „caracalla“ în care nu s’a ivit nici un fir argintiu, pare o adevărată figură a unui beduin.“ Expresia ochilor lui Richepin e admirabil pronunţată prin comparaţia ce o face scriitorul german : ochii aceştia ai poetului „Marthei" sunt asemuiţi cu «ochii sentimentali ai unei fiare sălbatece". Tot atît de bine e caracterizat portretul lui Jules Verne, care deşi retras la Amiens n’a fost decit un parisian prin excelenţă. Nu mai puţin interesante sunt figurile politice pe care autorul german le schiţează cu aceiaşi măestrie,arareori cu o sugestivă nuanţă de ironie. Astfel intilnim pe generalulTrochu, comandantul suprem al Parisului în timpul revoluţiei, pe Camille Pelletan, celebrul rival al tuturor politicianilor cari îi apar ca „nişte marionnete ridicule". De asemenea ni se oferă portretul lui Walddek-Rousseau o natură calmă, reflexivă, şi un orator de elită. Loubet şi Fallières, preşedinţii republicei franceze, Clemenceau şi alţii sunt cinematografiaţi intr’un stil limpede, ales şi frappant. Partea finală e consacrată femeilor parisiene cu o celebritate bine stabilită. Rind pe rînd cunoaştem destul de caracteristic pe Louise Michel, tînăra anarhistă, pe celebra Cléo de Merode şi pe prinţesa „de Trinida“ fiica unui petrolist trustier şi soţia aşa numitului baron „Harden-Hikei“, a acestui aventurier tragi-comic care s-a întitulat singur „prinţul de trinidad“ şi care împărţia legiuni de onoare în schimbul unor anumite lumi. Toate aceste portrete sunt scrise în mod briliant, într’un stil în care se găsesc o serie de „pointuri" antiteze, peradoxe, glume şi ironii cari antrenează din pagină în pagină. „Parisul de ieri si de astăzi“ este o operă instructiva şi în acelaşi timp estetică, care va avea resunet nu numai în ţările germane, dar și în orașul căreia este consacrată. Fidelio. ||| Mișcarea literari şi artistici] Agatha Bîrsescu-Radovici ilustra -^noastră tragediană care va juca la Iaşi de la 1 Ianuarie pănă la închiderea stagiunei, va apare pentru prima oară într’o creaţiune senzaţională, în Hamlet. Ilustra artistă a studiat în ultimii ani rolul celebrului prinț filosof al Danemarcei, căruia îi dă o interpretare cu totul deosebită. „Evenimentul“ într’un articol de reportaj publică o serie de fantezii privitoare la Întrunirea membrilor clubului liberal. „Evenimentul“ a fost întotdeauna slab în chestiile de reportaj. 11 sfătuim să se menţie la criticele de revistă care au fost apreciate de toată lumea. MIȘGAREA Diferite dispoziţiiini Procesele verbale dresate de persoanele notate în anul precedent, se vor înainta judecătorului de pace care va pronunța amenda în mod sumar, nici o probă contrară nefiind admisă. Contravenienții se vor pedepsi cu amendă de la 20—200 lei, cînd recidiva va fi trecut de 4 ori, amenda va fi dublă maximum de 200 lei. Amenzile se vor varsa în folosul camerei de comerciu respective. Camerile vor plăti o diurnă de la 10 la 20 lei pe zi acelora care a constatat contravenţiile. Ziua de Paşti şi de Crăciun şi Auul nou, precum şi sărbătorile naţionale nu intra în excepțiile din prezenta lege. Reporter Arhiva apărută astăzi cuprinde următorul sumar: Oh. Chibănescu.— Breasla Armenilor din Roman, VI. Mironescu. — Note de călătorii făcute prin Bucovina, călăuzit de dicţionarul geografic de Em. Grigorovitza, T. T. Burada— Teatrul în Moldova, stagiunea 1853—1854, Mihail Lungianu.—.& nişte Rusalii, Arhier. Narcis Creţulescu!—THa inscripţiile M-rei Neamţ. Cronici: G. Pascu.—Lucrări filologice la Academie, Valeriu Hulubei.—Biblioteca pentru toţi, Kogălniceanu, Acte, scrieri, etc., Odobescu, Pseudo-chinagheticos, Edmonde de Amicis, inimă de copil. OEra e întitulată o farsă admirabilă care a obţinut maresucces pe scena Burgtheatrului din Viena. Farsa scrisă de Wilhelm Wolters se petrece în Franţa: tipurile sunt franceze, numele personagiilor idem şi acţiunea, dialogurile, apropourile, galanteria, totul pur parisian. Rlahab e titlul unei opere într’un act scrisă de Oskar Mayer, muzica de Frankenstein, care s’a cîntat la opera din Budapesta şi care a fost primită cu multă simpatie. Leo Fall, componistul operetelor „Prinţesa Dolarilor“ şi a „Femeei divorţite“ a scris o nouă operetă întitulată’ « Brüder Lin Fein» carea a obţinut un formidabil succes la premieră. Stane de piatră, drama lui Suderman se joacă în astă seară la circul Sidoli de câtre compania Davila cu următoarea distribuie : Ziru.k. meşter pietrar, d. A. Davila; Mail.?, fiea sa, (Va Ana Lira ; D-na llonn yer, manageră, d-na Elvas ; fenisch coi bl. d. N. Kauner; Eu bolz, păzitor de noi-pîr, R. Bulfimky ; Laura, lira s*, dna Vuiculesc‘ti ; Lenta, copila ei, Mira Clio Pann ; Wifig, contramaistru, d G. Sîorin ; Göllu gk. pietrar, d. T. Bulandra; Iacob Beifiler, d. I. Manolescu ; Reitmaier, comisar, V. Romano . Lucratorii : Lehmann, I. Morton, Sprengel, A. Economu ; Stiuve, d. Niculescu-Buzeu. Sculptori, pietrari, lucratori. O catedră de aviaţiune s’a înfiinţat de curind la Viena la „Şcoala lecnică superioară". Austria a ţinut să aibă şi ea o asemenea catedră, care în Franţa şi Germania există de mai mulţi ani. Cursurile acestea erau făcute pănă acum în mod facultativ de profesorul Budán. Acum, după crearea catedrei de aviatică, a fost numit profesor pentru această specialitate de Richard Knoller. Săptămîna viitoare el îşi începe cursurile la cari, afară de studenţii din anul al patrulea de la politechnică, s’au înscris foarte mulţi absolvenţi ai diferitelor şcoale technice. Profesorul Richard Knoller s’a născut la anul 1869 în Viena. A studiat in Germania, Franţa şi Anglia. Urupa Malorusă remîne într’adevăr •* partea cea mai atractivă pentru iubitorii de musică şi de artă. Pe lingă că ieşenii vor asculta pentru prima oară genul operetei ruseşti, vor avea prilejul să admire un cor excelent—cum a fost corul celebrei Slavianski—şi un balet care va uimi ! Prima reprezentaţie are loc Duminică 29 Noembrie la teatrul naţional. Locaţiunea la agenţia „Carmen Sylva“ (librăria Iliescu). Concertul violoncelistului N. Teodorescu, profesor de conservator, are loc Vineri 27 Noembrie a. c. la Teatrul Naţional, cu următorul program ales: 1. Cezar Frank, Trio exec. de d-nii Theodorescu, Teodorini și Sibianu. 2. C. Saint Saëns, Concert d-1 Theodorescu. 3. D. Popper, Andante, Spinnlied D-1 Theodorescu. 4. Morceau de concert, d. Sibianu. 5. Saraste Zigeunerweisen Chopin Nocturna No. 2 Op. 9 d. Teodorini. II 6. Chopin Nocturne, Vals d. Sibianu. 7. Ch. Davido. Concert d. Theodorescu. 8. C. Dimitrescu Serenada rom. Schumann Reverie d. Theodorescu. 9. Bach Arne, Popper Vitto d. Theodorescu. La ordinea zilei CAMERA DE COMERŢ şi Legea Repausului Duminical întrunirea Camerei de comerţ.—Chestiunea fabricelor.—Funcţionarii comerciali şi lucrătorii—Sărbătorile prevăzute.—Excepţiuni.—Repaosul In comunele rurale.— Rolul Camerei de comerţ.—Diferite dispoziţiuni. După cum am anunţat la timp, d-nul Alex. Djuvara actualul ministru al departamentului externelor, în timpul cît a stat la departamentul comerţului şi industriei, a studiat mai de aproape chestiunea legei repausului duminical şi convins de necesitatea ei imperioasă, a întocmit un proect de lege pentru extinderea rapaosului complect în zilele de sărbători. Proectul acesta va fi supus chiar în actuala sesiune parlamentară. El a fost trimis la timp tuturor Camerelor de comerţ din ţară ca să-l studieze şi să supue observaţiunele ce vor crede de cuviinţă că sunt de făcut. Camera de comerţ din Iaşi întrunită zilele trecute în chestiea acestui proect de lege, a adresat Ministerului comerţului următoarea propunere cu privire la extinderea repaosului duminical. Chestiunea fabricelor 1. Fabricile, industriile mari sau mici, atelierele în care se practică o meserie, orice lucrări de construcţie interioare sau exterioare, zidiri, reparaţiuni interioare sau exterioare, magazinele, prăvăliile, depourile şi in genere orice localuri în care se practică un comerciu, o meserie, industrie sau orice altă lucrare sau activitate în comunele urbane sau rurale, vor suspenda şi înceta orice lucrare sub orice denumire cu toate Duminicele şi sărbătorile prevăzute in prezenta lege ziua întreagă socotită de la oara 10 din noaptea ce precede sărbătoarea pănă la oara 6 în dimineaţa zilei ce urmează sărbâtoarei sau Duminicei. In zilele de lucru oarele de încetarea lucrului prin prăvălii vor fi de la 10 oare sara pănă la 6 oare dimineaţă vara,iar iarna de la 9 oare sara pănă la 7 dimineaţa. Lucrătorii, ucenicii, funcţionarii comerciali şi în genere toţi acei ce muncesc, sau lucrează în fabrice, ateliere, magazii, prăvălii etc. se vor bucura de repaus complect în oarele şi zilele indicate prin articolul precedent. Patronii fiind obligaţi a le acorda acest repaos, sub pedepsele prevăzute în legea de faţă. Sărbătorile prevăzute 3) Sărbătorile în care urmează a se face repaosul sunt: Duminicele, Anul Nou, Botezul Domnului, 24 Ianuar, Prima şi a doua zi de Paşti, Sf. Gheorghe, 10 Mai, Inalţarea Domnului, Sf. Apostoli, Diminrie, Intăia şi a doua zi de Crăciun. ExcepţiaMi 4) Fac excepţii şi pot fi deschise în comunele urbane Duminicele şi sărbătorile numai pănă la oara 12 din zi băcăniile care avînd în detail pieţile publice, Lumînărăriile speciale, pentru luminări bisericeşti, brutăriile, oboarele, magazinele speciale de brinzeturi, fructe, legume şi bărbieriile. Pot fi deschise ziua Întreagă Duminicele şi sărbătorile in orice comune urbane sau rurale farmaciile, hotelurile, birturile speciale, grădinile publice, berăriile, panoramele, circurile, teatrele şi cofetăriile. Repaosul din comunele rurale In comunele rurale pot fi deshhise Duminicele şi sărbătorile, cârciumile în care se debitează numai vin sau numai vin şi bere şi anume de la 1 April la 1 Octombrie de la oarele 5 p. m. pînă la oarele 10 sara. Iar de la 1 Octombrie pănă la 1 Aprilie de la oarele 2 p. m. până la oarele 8 sara. Pe timpul verei conform uzului, cârciumile cu vin şi bere care vor avea scrănciobe leagăne sau dulapuri, vor putea fi In funcţiune pănă la oarele 9 seara. In fiecare comună urbană, fie sau nu reşedinţe de judeţ, se va ţinea zi de tîrg Sâmbătă pe tot cursul anului. Rolul Camerei de Comerţ Camerile de comerciu şi industrie vor putea acorda suspendarea repaosului Duminical şi serbătorile ajun de Paşti, de Crăciun sau de Anul nou, fie că ar fi o sărbătoare chiar în mijlocul săptămînei precum şi Duminica Floriilor. Constatarea contravenţiilor se va face în comunele urbane de către preşedinţii şi vice-preşedinţii Camerilor de comerciu sau delegaţiilor asistaţi de secretarii camerilor de comerciu sau delegaţii tor. In comunele rurale sau unde nu sunt camere de comerciu constatarea se va face de primar asistat de notarul comunei. Informaţiuni „Opinia“ de aseară vorbind de întrunirile de la clubul liberal constată cu o desplăcere foarte firească că liberalii se mişcă. „Opinia" crede, insă, în inferioritatea candidatului liberal faţă de cei conservatori numai pentru faptul că aceşti din urmă şi-ar fi terminat vizitele electorale—d. O. Lascar toate, d. C. Meissner pe jumătate. Credem şi noi că numai din acest punt de vedere candidatul liberal ar putea fi inferior candidaților conservatori. Dar este ceva ce „Opinia“ nua trebue să uite. Candidatul partidului liberal nu va fi niciodată un inoportuni în casa vreunui alegător; el n’are nevoe să termine repede vizitele pentru a le reîncepe din nou, pentru a le face Cit mai des.... Pentru vizitele prea dese românul are o vorbă „ce dracu se bagă ăla în sufletul meu“. Cam acesta e cazul d-lui O. Lascar. Liberalii n’au nevoe să se bage în sufletul oamenilor, a smulge voturile lor prin constrîngerea conştiinţelor. ■ Serviciul veterinar din ţară a vaccinat săptămina trecută, împotriva vărsatului, aproape patru mii de oi, în 10 judeţe unde există această epizootie. ♦ Direcţiunea generală a vămilor a trimis o circulară biurourilor vamale prin care le atrage atenţiunea ca să nu mai scutească de vamă decît materialele ce vin direct pe numele şi adresa exploatatorilor sau fabricanţilor de petrol, materiale cari urmează să fie transportate direct la schelele sau stabilimentele respective. Societatea de medicină veterinară a luat In discuţie Intr’o şedinţă specială proectul legei sanitare, şi în unanimitate a aprobat noua reformă în ceea ce priveşte organizarea serviciului veterinar din ţară. Ziarele tachiste au publicat că guvernul a contractat un împrumut la Paris Ştirea este absolut falsă. Guvernul n’a contractat nici un împrumut şi nici că poate să negocieze vreunul pănă nu se vor vota două legi privitoare la căile ferate judeţiene şi la complectarea materialului şi construcţiunilor întregei reţeli de căi ferate. Mai este clar timp pănă să fia vorba de contractarea unui împrumut şi sumele foarte însemnate ce stau disponibile in cassa tezaurului exclud orice urgenţă. Cînd momentul va fi venit, guvernul va şti să găsească resurse acolo unde această chestiune pur financiară va putea fi tratată în afară de orice consideraţiune politică precum şi în afară de orice obligaţiuni străine operaţiunei în sine, precum, de pildă, angajamente de furnituri şi alte pretenţiuni pe cari statul român nici n’ar putea să le tolereze. In urma rapoartelor medicilor veterinari din ţară prin cari se constată că unii crescători de oi şi ciobani îşi inoculează singuri cu virus variolic turmele de oi sănătoase, creînd astfel focare de boli in localităţile unde nu există, direcţiunea generală a serviciului sanitar a intervenit pe lingă prefecturile din ţară spre a nu se mai permite practica acestui obiceiu, decit In anumite cazuri şi numai după o prealabilă autorizare a ministerului de interne în baza avizului comisiunei veterinare. ° Ministerul instrucţiei a comunicat direcţiunilor de şcoale că, în caz cînd mai mulţi elevi se îmbolnăvesc, localul să fie bine desinfectat, iar suspendarea cursurilor să dureze numai in timpul strict necesar acestei desinfecţiuni. ♦ Ecouri tachiste.— Cursivele bombasatului de la „ Opinia“ plac foarte lui Caiman de la „Ordinea“, după cum compactele şi smalurile acestuia plac şi mai mult lui Cc. Alecu. De aicea tot ce se scrie la foaia tachistă locală, se reproduce în cea bucureşteană şi vice-versa. Aşa armonie de... idei mai rar,—va zice oratorul Naiman ♦ Maiorul! Cetim In „Ordinea“ de astăzi : „Amicii noştrii din culoarea de galben se Întrunesc asta-seara la o masă intimă la restaurantul Maiorul Mura“! Kneazul-candidat va apare în ţinută de... maior şi va dubla creaţiunea artistică a lui Nacobscu-Buzeu. Se ştie discursul solemn ţinut în Cameră de d. Tache Ionescu cu privire la legea pentru monopolul vânzărei băuturilor spirtuoase. Se ştie de asemene declaraţiunea solemnă ce a făcut pentru desfiinţarea acestei legi. Se ştie, iarăşi gălăgia mare ce au făcut-o d-nii I. Brătescu, I. Th. Florescu, B. Paltineanu etc. în contra acestei legi cu prilejul campaniei electorale din anul trecut de la col. II-lea de Cameră din Bucureşti. Se ştie iarăşi şi iarăşi, atitudinea ziarului „Ordinea“ în această chestiune. Iată, acum, ce citim In „Ordinea" de Sâmbătă, 21 Noembrie, într’o dare de samă a congresului agricol: «D. A. D. Xenopol... laudă legea ,circi ii vnilor care de şi tăcută cu miuzicul ca statul să piardă, dă rezultante natislăcătoare, ţărmurind efectele alcoolismului“. E util de ştiut că d. A. D. Xenopol e membru al grupărei conservator-democrate, unul din fruntaşii clubului d-lui A. A. Bădărău. E util de reamintit că d. Bădărău a pisat apa în piuă, la clubul din piaţa Unirei, timp de două ore pentru a dovedi că reformele partidului naţional-liberal sunt fără efect. D. A. D. Xenopol îi dă dezminţirea cea mai categorică cu privire la legea cârciumilor. Ce-am mai putea adăuga noi? Aşa este ! Zicem şi noi impreună cu d. A. D. Xenopol: „legea etreiumilor dă «rezultate satisfăcătoare, ţormu„rind eledele alcoolismului". Aceasta e bine de reţinut de alegătorii d-lui G. Lascar, care, probabil, va cere... desfiinţarea legei cârciumilor. ♦ Ministerul instrucţiei a trimis directorilor de şcoale o circulara cu privire la modul cum trebue să procedeze in cazuri de epidemie. Şcolarul bolnav va fi izolat la casa părinţilor săi, ferindu-i de fraţii şi de surorile sale. Şcoala nu va fi închisă, deoarece cu modul acesta să previn mai cu înlesnire cazurile de boală. In caz clnd numărul bolnavilor este prea mare de director va cere avizul consiliului local de igienă şi numai în caz clnd răspunsul va fi favorabil şcoala se va Închide. ♦ Ante-proiectul de lege pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea organică a Curţei de Casaţie, a fost elaborat în urma conferinţelor pe care dl. ministru al justiţiei Toma Stelian le-a avut încă de anul trecut, le-a reluat în toamna asta, cu numeroşi membri ai înaltei Curţi. Kin ante-proectul a fost trimis Curţei de Casaţie, care va avea să îşi arăte vederile ei asupra lui, precum şi asupra îmbunătăţirilor ce s’ar mai putea Introduce in legea înaltei Curţi, spre ase asigura nu numai o cît mai bună, dar şi o cit mai grabnică resolvire a pricinelor venite în Casaţie. ♦ Comenduirea pieţei interzice gradelor inferioare de a circula prin piaţa Unirei şi str. Lăpuşneanu. Cum această măsură a comenduirei pieţei este un isvor insecabil de umor invităm pe cetitorii noştri să citească observaţiunile judicioase ale lui Cric-Crae. ♦ Astăzi a fost înaintată parchetului femeia Anica lui Vasile Bofrone din Tirgul frumos, care ademenind o fetiţă orfană de 12 ani, a aruncat-o in braţele unui homar din localitate. Fetiţa se află internată la spitalul „Dumitru Borş" din Tirgul Frumos. ♦ Simbătă, 28 c., se împlinesc 32 de ani de la căderea Plevnei, cînd armata romînă şi-a consfinţit vitejia în gloriosul războiu pentru independenţa ţarei. Această memorabilă aniversare se va sărbători in toată ţara cu ceremonialul cuvenit. Deasemenea se vor da serbări militare la toate regimentele din ţară. Zilele acestea se va face o importantă mişcare în personalul tehnic superior. ♦ Astăzi dimineaţă a sosit In localitate d. M. Ferechide, preşidintele camerei deputaţilor, avind a pleda Intr’un proces la curtea de apel din Iaşi. ♦ Direcţiunea generală a serviciului sanitar a făcut cunoscut Casei centrale a băncilor populare că, in urma inspecţiunilor sanitare, s’au găsit la unele societăţi cooperative de consum alimente improprii spre a fi puse în consumaţiune. Din această cauză unii preşedinţi şi vînzători ai magazinelor de consum au fost daţi judecăţei. Pentru a se evita pe viitor asemenea fapte, cari aduc o lovitură mişcărei cooperative, casa centrală a sfătuit pe preşedinţii societăţilor cooperative de consum să pue în vinzare numai alimente preparate şi păstrate in cele mai bune condiţiuni igienice. ® Astăzi după amiază, s’au întrunit membrii societăţei viticole sub preşidenţia d-lui Gh. Şerban. ♦ In locul d-lui căpitan Roşeanu, a fost numit ca membru In consiliul de răsboi, dl. căpitan Ionescu din Reg. 13, funcţionarii comerciali şi lucrătorii