Mişcarea, noiembrie 1909 (Anul 1, nr. 50-73)

1909-11-26 / nr. 70

Parisul de eri şi de astăzi Berlinul şi Parisul.—Spiritul francez. O operă estetică.— „Aventuri ga­lante"1.—Un profil academic.—Poli­ticianii­­şi literaţii.—Figuri carac­teristice. Cu toată marea diferenţiare ce există între poporul francez şi cel german—, ca spirit, temperament, cultură, viaţa socială etc.—, cu toată distanţa ce o a­­duce, însăşi naţionalitatea, este o apro­piere destul de semnificativă între ca­pitala Franţei şi cea a Germaniei. Berlinul a mers paralel cu Parisul, din toate punctele de vedere. Cine nu ştie­­că faimoasele cabarete din Paris, se găsesc identice şi la Berlin ? Sgomo­­tul de „oraş mare“ cum e Capitala Ger­maniei, nu e mai mic ca cel din capi­tala Franţei. Viaţa socială parisiană e aceiaşi ca cea berlineză. Rafinăria artistică ce se observă In Franţa nu lipseşte in Germa­nia. Toate manifestările literare, artis­tice, muzicale par a se întrece în am­bele capitale ale lumei. Cit de bine se cunoaşte Parisul la Ber­lin ne arată acuma un autor, Sigmund Feldman, care a dat la iveală o lucrare culturală de mare importanţă pentru Francezi şi Germani. Lucrarea e intitulată „Parisul de ieri şi de asta­zi“—în care par’că resună tot sgomotul din capitala Franţei. Toate activităţile mari, politice, soci­ale şi artistice din Paris se găsesc în acest volum. Intenţiunea autorului a fost să expue în pagini într’adevăr alese por­trete culturale parisiene. „Voi să descriu Parisul prin parisieni şi cîte­va figuri serioase şi ridicole, lu­minoase sau întunecate“. Prima parte a acestei scrieri e consa­crată vieţei parisiene, bursei, extraordi­­narelor aventuri clasice şi moder­ne din timpurile lui M­apoteon al II- lea şi pînă aproape de zilele noastre. Nu lipsesc descrieri admirabile consacrate aventu­rilor amoroase în cari eroii sunt prinţi şi prinţese, figuri cunoscute în istoria franceză. Urmează apoi cîte­va profiluri literare consacrate lui Victor Hugo, Truodose de Bauville ultimul romantic, Emde Zola, Dumas fiu, Catulle Mendes, Hi lu­pin şi Jules Verne. Despre toţi aceştia autorul monogra­fiei ştie să spue cîte ceva nou şi inte­resant şi ceia­ ce ne spune e rostit in­tr’o formă cu desăvirşire plastică. Pe Richepin îl caracterizează ast­fel : „Cu membrul cel mai tinăr, cum e Jean Richepin, „Academia franceză" număra figura c­ea mai decorativă, poate cea mai frumoasă figură bărbătească, care a pă­șit vre­ odată podeaua ei lustruită. Cu bicornul seu cu pana albă, și cu bar­­ba-i „caracalla“ în care nu s’a ivit nici un fir argintiu, pare o adevărată figură a unui beduin.“ Expresia ochilor lui Richepin e admi­rabil pronunţată prin comparaţia ce o face scriitorul german : ochii aceştia ai poetului „Marth­ei" sunt asemuiţi cu «o­­chii sentimentali ai unei fiare sălbatece". Tot atît de bine e caracterizat portre­tul lui Jules Verne, care deşi retras la Amiens n’a fost de­cit un parisian prin excelenţă. Nu mai puţin interesante sunt figurile politice pe care autorul german le schi­ţează cu aceiaşi măestrie,­arare­ori cu o sugestivă nuanţă de ironie. Astfel intilnim pe generalul­­Trochu, comandantul suprem al Parisului în tim­pul revoluţiei, pe Camille Pelletan, ce­lebrul rival al tuturor politicianilor cari îi apar ca „nişte marionnete ridicule". De asemenea ni se oferă portretul lui Walddek-Rousseau o natură calm­ă, re­flexivă, şi un orator de elită. Loubet şi Fallières, preşedinţii repu­blicei franceze, Clemenceau şi alţii sunt cinematografiaţi intr’un stil limpede, ales şi frappant. Partea finală e consacrată femeilor pa­risiene cu o celebritate bine stabilită. Rind pe rînd cunoaştem destul de ca­racteristic pe Louise Michel, tînăra anar­histă, pe celebra Cléo de Merode şi pe prinţesa „de Trinida“ fiica unui petro­list trustier şi soţia aşa numitului baron „Harden-Hikei“, a acestui aventurier tragi-comic care s-a întitulat singur „prin­ţul de trinidad“ şi care împărţia legiuni de onoare în schimbul unor anumite lumi. Toate aceste portrete sunt scrise în mod briliant, într’un stil în care se gă­sesc o serie de „pointuri" antiteze, pe­radoxe, glume şi ironii cari antrenează din pagină în pagină. „Parisul de ieri si de astăzi“ este o operă instructiva şi în acelaş­i timp es­tetică, care va avea resunet nu numai în ţările germane, dar și în orașul că­reia este consacrată. Fidelio. ||| Mișcarea literari şi artistici] A­gatha Bîrsescu-Radovici ilustra -^­noastră tragediană care va juca la Iaşi de la 1 Ianuarie pănă la închiderea stagiunei, va apare pentru prima oară într’o creaţiune senzaţională, în Hamlet. Ilustra artistă a studiat în ultimii ani rolul celebrului prinț filosof al Dane­marcei, căruia îi dă o interpretare cu totul deosebită. „Evenimentul“ într’un articol de reportaj publică o serie de fantezii privitoare la În­trunirea membrilor clubului liberal. „Evenimentul“ a fost în­totdeauna slab în chestiile de reportaj. 11 sfătuim să se menţie la criticele de revistă care au fost apreciate de toată lumea. MI­Ș­G­A­RE­A Diferite dispoziţiiini Procesele verbale dresate de persoa­nele notate în anul precedent, se vor înainta judecătorului de pace care va pronunța amenda în mod sumar, nici o probă contrară nefiind admisă. Contravenienții se vor pedepsi cu a­­mendă de la 20—200 lei, cînd recidiva va fi trecut de 4 ori, amenda va fi du­blă maximum de 200 lei. Amenzile se vor varsa în folosul ca­merei de comerciu respective. Camerile vor plăti o diurnă de la 10 la 20 lei pe zi acelora care a constatat contravenţiile. Ziua­­ de Paşti şi de Crăciun şi A­­uul nou, precum şi sărbătorile naţio­nale nu intra în excepțiile din prezenta lege. Reporter Arhiva apărută astă­zi cuprinde ur­mătorul sumar: Oh. Chibănescu.— Breasla Armenilor din Roman, VI. Mironescu. — Note de călătorii făcute prin Bucovina, călăuzit de dicţionarul geografic de Em. Grigoro­­vitza, T. T. Burada— Teatrul în Mol­dova, stagiunea 1853—1854, Mihail Lun­­gianu.—­.& nişte Rusalii, Arhier. Nar­cis Creţulescu!­—THa inscripţiile M-rei Neamţ. Cronici: G. Pascu.—Lucrări filologice la Academie, Valeriu Hulubei.—Biblio­teca pentru toţi, Kogălniceanu, Acte, scrieri, etc., Odobescu, Pseudo-china­­gh­eticos, Edmonde de Amicis, inimă de copil. OEra­­ e întitulată o farsă admi­rabilă care a obţinut mare­­succes pe scena Burgtheatrului din Viena. Far­sa scrisă de Wilhelm Wolters se petrece în Franţa: tipurile sunt franceze, nu­mele personagiilor idem şi acţiunea, dialogurile, apropourile, galanteria, totul pur parisian. Rl­ahab e titlul unei opere într’un act scrisă de Oskar Mayer, muzica de Frankenstein, care s’a cîntat la opera din Budapesta şi care a fost primită cu multă simpatie. Leo Fall, componistul operetelor „Prinţesa Dolarilor“ şi a „Femeei divorţite“ a scris o nouă operetă înti­tulată’ « Brüder Lin Fein» carea a obţi­nut un formidabil succes la premieră. Stane de piatră, drama lui Suder­man se joacă în astă seară la cir­cul Sidoli de câtre compania Davila cu următoarea distribuie : Ziru.k­. meşter pietrar, d. A. Davila; Mail.?, fiea sa, (Va Ana Lira ; D-na llonn yer, manageră, d-na Elvas ; fenisch coi­­ bl. d. N. Kauner; Eu bolz, păzitor de noi-pîr, R. Bulfimky ; Laura, lira s*, d­na Vuiculesc‘ti ; Lenta, copila ei, Mira Clio Pann­ ; Wifi­g, contramaistru, d G. Sîorin ; Gö­llu gk. pietrar, d. T. Bulan­dra; I­acob Beifiler, d. I. Manolescu ; Reitmaier, comisar, V. Romano . Lucra­torii : Lehmann, I. Morton, Sprengel, A. Econom­u ; Sti­uve, d. Niculescu-Buzeu. Sculptori, pietrari, lucratori. O catedră de aviaţiune s’a înfiinţat de curind la Viena la „Şcoala lec­­nică superioară". Austria a ţinut să aibă şi ea o ase­menea catedră, care în Fran­ţa şi Ger­mania există de m­ai mulţi ani. Cursu­rile acestea erau făcute pănă acum în mod facultativ de profesorul Budán. A­cum, după crearea catedrei de aviatică, a fost numit profesor pentru această specialitate de Richard Knoller. Săptămîna viitoare el îşi începe cursu­rile la cari, afară de studenţii din anul al patrulea de la politechnică, s’au în­scris foarte mulţi absolvenţi ai diferite­lor şcoale technice. Profesorul Richard Knoller s’a născut la anul 1869 în Viena. A studiat in Ger­mania, Franţa şi Anglia. U­­rupa Malorusă remîne într’adevăr •*­ partea cea mai atractivă pentru iu­bitorii de musică şi de artă. Pe lingă că ieşenii vor asculta pentru prima oară genul operetei ruseşti, vor avea prilejul să admire un cor excelent—cum a fost corul celebrei Slavianski—şi un balet care va uimi ! Prima reprezentaţie are loc Duminică 29 Noembrie la teatrul naţional. Locaţiunea la agenţia „Carmen Sylva“ (librăria Iliescu). Concertul violoncelistului N. Teodo­­rescu, profesor de conservator, are loc Vineri 27 Noembrie a. c. la Teatrul Naţional, cu următorul program ales: 1. Cezar Frank, Trio exec. de d-nii Theodorescu, Teodorini și Sibianu. 2. C. Saint Saëns, Concert d-1 Theo­dorescu. 3. D. Popper, Andante, Spinnlied D-1 Theodorescu. 4. Morceau de concert, d. Sibianu. 5. Saraste Zigeunerweisen Chopin Noc­turna No. 2 Op. 9 d. Teodorini. II 6. Chopin Nocturne, Vals d. Sibianu. 7. Ch. Davido­. Concert d. Theodorescu. 8. C. Dimitrescu Serenada rom. Schu­mann Reverie d. Theodorescu. 9. Bach Arne, Popper Vitto d. Theo­dorescu. La ordinea zilei CAMERA DE COMERŢ şi Legea Repausului Duminical întrunirea Camerei de comerţ.—Chestiunea fabricelor.—Funcţionarii comerciali şi lu­crătorii—Sărbătorile prevăzute.—Excep­­ţiuni.—Repaosul In comunele rurale.— Rolul Camerei de comerţ.—Diferite dis­­poziţiuni. După cum am anunţat la timp, d-nul Alex. Djuvara actualul ministru al de­partamentului externelor, în timpul cît a stat la departamentul comerţului şi industriei, a studiat mai de aproape ches­tiunea legei repausului duminical şi con­vins de necesitatea ei imperioasă, a în­tocmit un proect de lege pentru extin­derea rapaosului complect în zilele de sărbători. Proectul acesta va fi supus chiar în actuala sesiune parlamentară. El a fost trimis la timp tuturor Camerelor de co­merţ din ţară ca să-l studieze şi să su­­pue observaţiunele ce vor crede de cu­viinţă că sunt de făcut. Camera de comerţ din­­ Iaşi întrunită zilele trecute în chestiea acestui proect de lege, a adresat Ministerului comer­ţului următoarea propunere cu privire la extinderea repaosului duminical. Chestiunea fabricelor 1­. Fabricile, industriile mari sau mici, atelierele în care se practică o meserie, ori­ce lucrări de construcţie interioare sau exterioare, zidiri, reparaţiuni inte­rioare sau exterioare, magazinele, pră­văliile, depourile şi in genere ori­ce lo­caluri în care se practică un comerciu, o meserie, industrie sau ori­ce altă lu­crare sau activitate în comunele urbane sau rurale, vor suspenda şi înceta ori­ce lucrare sub ori­ce denumire cu toate Duminicele şi sărbătorile prevăzute in prezenta lege ziua întreagă socotită de la oara 10 din noaptea ce precede săr­bătoarea pănă la oara 6 în dimineaţa zilei ce urmează sărbâtoarei sau Dumi­­nicei. In zilele de lucru oarele de înce­tarea lucrului prin prăvălii vor fi de la 10 oare sara pănă la 6 oare dimineaţă vara,­­iar iarna de la 9 oare sara pănă la 7 dimineaţa. Lucrătorii, ucenicii, funcţionarii comer­ciali şi în genere toţi acei ce muncesc, sau lucrează în fabrice, ateliere, maga­zii, prăvălii etc. se vor bucura de re­paus complect în oarele şi zilele indi­cate prin articolul precedent. Patronii fiind obligaţi a le acorda acest repaos, sub pedepsele prevăzute în legea de faţă. Sărbătorile­ prevăzute 3) Sărbătorile în care urmează a se face repaosul sunt: Duminicele, Anul Nou, Botezul Domnului, 24 Ianuar, Pri­ma şi a doua zi de Paşti, Sf. Gheor­­ghe, 10 Mai, Inalţarea Domnului, Sf. Apostoli, Diminrie, Intăia şi a doua zi de Crăciun. ExcepţiaMi 4) Fac excepţii şi pot fi deschise în comunele urbane Duminicele şi sărbă­torile numai pănă la oara 12 din zi bă­căniile care avînd în detail pieţile pu­blice, Lumînărăriile speciale, pentru lu­minări bisericeşti, brutăriile, oboarele, magazinele speciale de brinzeturi, fructe, legume şi bărbieriile. Pot fi deschise ziua Întreagă Dumini­cele şi sărbătorile in orice comune ur­bane sau rurale farmaciile, hotelurile, birturile speciale, grădinile publice, be­răriile, panoramele, circurile, teatrele şi cofetăriile. Repaosul din comunele rurale In comunele rurale pot fi deshhise Du­minicele şi sărbătorile, cârciumile în care se debitează numai vin sau numai vin şi bere şi anume de la 1 April la 1 Octombrie de la oarele 5 p. m. pînă la oarele 10 sara. Iar de la 1 Octom­brie pănă la 1 Aprilie de la oarele 2 p. m. până la oarele 8 sara. Pe timpul ve­rei conform uzului, cârciumile cu vin şi bere care vor avea scrănciobe lea­găne sau dulapuri, vor putea fi In func­ţiune pănă la oarele 9 seara. In fie­care comună urbană, fie sau nu reşedinţe de judeţ, se va ţinea zi de tîrg Sâmbătă pe tot cursul anului. Rolul Camerei de Comerţ Camerile de comerciu şi industrie vor putea acorda suspendarea repaosului Du­minical şi serbătorile ajun de Paşti, de Crăciun sau de Anul nou, fie că ar fi o sărbătoare chiar în mijlocul săptămînei precum şi Duminica Floriilor. Constatarea contravenţiilor se va face în comunele urbane de către preşedin­ţii şi vice-preşedinţii Camerilor de co­merciu sau delegaţii­lor asistaţi de se­cretarii camerilor de comerciu sau de­legaţii tor. In comunele rurale sau unde nu sunt camere de comerciu constatarea se va face de primar asistat de notarul comunei. Informaţiuni „Opinia“ de aseară vorbind de întru­nirile de la clubul liberal constată cu o desplăcere foarte firească că liberalii se mişcă. „Opinia" crede, insă, în inferio­ritatea candidatului liberal faţă de cei conservatori numai pentru faptul că a­­ceşti din urmă şi-ar fi terminat vizitele electorale—d. O. Lascar toate, d. C. Meissner pe jumătate. Credem şi noi că numai din acest punt de vedere candidatul liberal ar pu­tea fi inferior candidaților conservatori. Dar este ceva ce „Opinia“ nua trebue să uite. Candidatul partidului liberal nu va fi nici­odată un inoportuni în casa vre­unui alegător; el n’are nevoe să ter­mine repede vizitele pentru a le reîn­cepe din nou, pentru a le face Cit mai des.... Pentru vizitele prea dese românul are o vorbă „ce dracu se bagă ăla în sufletul meu“. Cam acesta e cazul d-lui O. Lascar. Liberalii n’au nevoe să se bage în su­fletul oamenilor, a smulge voturile lor prin constrîngerea conştiinţelor. ■ Serviciul veterinar din ţară a vac­cinat săptămina trecută, împotriva văr­satului, aproape patru mii de oi, în 10 judeţe unde există această epizootie. ♦ Direcţiunea generală a vămilor a trimis o circulară biurourilor vamale prin care le atrage atenţiunea ca să nu mai scutească de vamă de­cît materialele ce vin direct pe numele şi adresa exploa­tatorilor sau fabricanţilor de petrol, ma­teriale cari urmează să fie transportate direct la schelele sau stabilimentele res­pective.­­ Societatea de medicină veterinară a luat In discuţie Intr’o şedinţă specială proectul legei sanitare, şi în unanimitate a aprobat noua reformă în ceea ce pri­veşte organizarea serviciului veterinar din ţară. Ziarele tachiste au publicat că guver­nul a contractat un împrumut la­ Paris Ştirea este absolut falsă. Guvernul n’a contractat nici un împrumut şi nici că poate să negocieze vre­unul pănă nu se vor vota două legi privitoare la căile fe­rate judeţiene şi la complectarea mate­rialului şi construcţiunilor întregei re­­ţeli de căi ferate. Mai este clar timp pănă să fia vorba de contractarea unui împrumut şi sumele foarte­ însemnate ce stau disponibile in cassa tezaurului ex­clud orice urgenţă. Cînd momentul va fi venit, guvernul va şti să găsească resurse acolo unde această chestiune pur financiară va pu­tea fi tratată în afară de orice conside­­raţiune politică precum şi în afară de orice obligaţiuni străine operaţiunei în sine, precum, de pildă, angajamente de furnituri şi alte pretenţiuni pe cari sta­tul român nici n’ar putea să le tolereze.­­ In urma rapoartelor medicilor ve­terinari din ţară prin cari se constată că unii crescători de oi şi ciobani îşi ino­culează singuri cu virus variolic turmele de oi sănătoase, creînd astfel focare de boli in localităţile unde nu există, di­recţiunea generală a serviciului sanitar a intervenit pe lingă prefecturile din ţară spre a nu se mai permite practica aces­tui obiceiu, decit In anumite cazuri şi numai după o prealabilă autorizare a ministerului de interne în baza avizului comisiunei veterinare. ° Ministerul instrucţiei a comunicat direcţiunilor de şcoale că, în caz cînd mai mulţi elevi se îmbolnăvesc, localul să fie bine desinfectat, iar suspendarea cursurilor să dureze numai in timpul strict necesar acestei desinfecţiuni. ♦ Ecouri tachiste.— Cursivele bombasa­­tului de la „ Opinia“ plac foarte lui Caiman de la „Ordinea“, după cum compactele şi smalurile acestuia plac şi mai mult lui Cc. Alecu. De aicea tot ce se scrie la foaia tachistă locală, se reproduce în cea bucureşteană şi vice-versa. Aşa armonie de... idei mai rar,—va zice oratorul Naiman ♦ Maiorul! Cetim In „Ordinea“ de as­tăzi : „Amicii noştrii din culoarea de galben se Întrunesc asta-seara la o masă intimă la restaurantul Maiorul Mura“! Kneazul-candidat va apare în ţinută de... maior şi va dubla creaţiunea artistică a lui Nacob­scu-Buzeu. Se ştie discursul solemn ţinut în Ca­meră de d. Tache Ionescu cu privire la legea pentru monopolul vânzărei băutu­rilor spirtuoase. Se ştie de asemene de­­claraţiunea solemnă ce­ a făcut pentru desfiinţarea acestei legi. Se ştie, iarăşi gălăgia mare ce au făcut-o d-nii I. Bră­­tescu, I. Th. Florescu, B. Paltineanu etc. în contra acestei legi cu prilejul campa­niei electorale din anul trecut de la col. II-lea de Cameră din Bucureşti. Se ştie iarăşi şi iarăşi, atitudinea ziarului „Or­dinea“ în această chestiune. Iată, acum, ce citim In „Ordinea" de Sâmbătă, 21 Noembrie, într’o dare de samă a congresului agricol: «D. A. D. Xenopol... laudă legea ,circi ii vnilor care de şi tăcută cu mi­­uzicul ca statul să piardă, dă rezulta­nte natislăcătoare, ţărmurind e­­­fectele alcoolismului“. E util de ştiut că d. A. D. Xenopol e membru al grupărei conservator-demo­­crate, unul din fruntaşii clubului d-lui A. A. Bădărău. E util de reamintit că d. Bădărău a pisat apa în piuă, la clubul din piaţa Unirei, timp de două ore pentru a do­vedi că reformele partidului naţional-li­­beral sunt fără efect. D. A. D. Xenopol îi dă dezminţirea cea mai categorică cu privire la legea cârciumilor. Ce-am mai putea adăuga noi? Aşa este ! Zicem şi noi impreună cu d. A. D. Xenopol: „legea etreiumilor dă «rezultate satisfăcătoare, ţormu­­„rind eledele alcoolismului". Aceasta e bine de reţinut de alegăto­rii d-lui G. Lascar, care, probabil, va cere... desfiinţarea legei cârciumilor. ♦ Ministerul instrucţiei a trimis di­rectorilor de şcoale o circulara cu pri­vire la modul cum trebue să procedeze in cazuri de epidemie. Şcolarul bolnav va fi izolat la casa părinţilor săi, ferindu-i de fraţii şi de surorile sale. Şcoala nu­ va fi închisă, de­oare­ce cu modul acesta să previn mai cu înles­nire cazurile de boală. In caz clnd numărul bolnavilor este prea mare de director va cere avizul consiliului local de igienă şi numai în caz clnd răspunsul va fi favorabil şcoala se va Închide. ♦ Ante-proiectul de lege pentru mo­dificarea unor dispoziţiuni din legea or­ganică a Curţei de Casaţie, a fost ela­borat în urma conferinţelor pe care dl. ministru al justiţiei Tom­a Stelian le-a avut încă de anul trecut, le-a reluat în toamna asta, cu numeroşi membri ai înaltei Curţi. Kin ante-proectul a fost trimis Curţei de Casaţie, care va avea să îşi arăte vederile ei asupra lui, precum şi asupra îmbunătăţirilor ce s’ar mai putea Intro­duce in legea înaltei Curţi, spre a­­se a­­sigura nu numai o cît mai bună, dar şi o cit mai grabnică resolvire a pricine­­lor venite în­ Casaţie. ♦ Comenduirea pieţei interzice grade­lor inferioare de a circula prin piaţa U­­nirei şi str. Lăpuşneanu. Cum această măsură a comenduirei pieţei este un is­­vor insecabil de umor invităm pe ceti­torii noştri să citească observaţiunile ju­dicioase ale lui Cric-Crae. ♦ Astăzi a fost înaintată parchetului femeia Anica lui Vasile Bofrone din Tir­­gul frumos, care ademenind o fetiţă or­fană de 12 ani, a aruncat-o in braţele unui homar din localitate. Fetiţa se a­­flă internată la spitalul „Dumitru Borş" din Tirgul Frumos. ♦ Simbătă, 28 c., se împlinesc 32 de ani de la căderea Plevnei, cînd armata romînă şi-a consfinţit vitejia în gloriosul războiu pentru independenţa ţarei. Această memorabilă aniversare se va sărbători in toată ţara cu ceremonialul cuvenit. Deasemenea se vor da serbări militare la toate regimentele din ţară.­­ Zilele acestea se va face o impor­tantă mişcare în personalul tehnic su­perior. ♦ Astă­zi dimineaţă a sosit In locali­tate d. M. Ferechide, preşidintele came­rei deputaţilor, avind a pleda Intr’un proces la curtea de apel din Iaşi. ♦ Direcţiunea generală a serviciului sanitar a făcut cunoscut Casei centrale a băncilor populare că, in urma inspec­­ţiunilor sanitare, s’au găsit la unele so­cietăţi cooperative de consum alimente improprii spre a fi puse în consumaţiune. Din această cauză unii preşedinţi şi vîn­­zători ai magazinelor de consum au fost daţi judecăţei. Pentru a se evita pe viitor asemenea fapte, cari aduc o lovitură mişcărei coo­perative, casa centrală a sfătuit pe pre­şedinţii societăţilor cooperative de con­sum să pue în vinzare numai alimente preparate şi păstrate in cele mai bune condiţiuni igienice. ® Astăzi după amiază, s’au întrunit membrii societăţei viticole sub preşiden­ţia d-lui Gh. Şerban. ♦ In locul d-lui căpitan Roşeanu, a fost numit ca membru In consiliul de răsboi, dl. căpitan Ionescu din Reg. 13, funcţionarii comerciali şi lucrătorii

Next