Mişcarea, octombrie 1910 (Anul 2, nr. 215-239)

1910-10-14 / nr. 226

rei mortului. M’am grăbit s’o cetesc. Pe cînd ii tăiam foile am avut o nedume­rire : cum a putut să lase marele Has­­deu netipărită „cea mai de căpetenie o­­peră” a sa? Totuşi am avut încredere în domnul luliu Dragomirescu, prieten şi descoperitor al Ursitei, şi In două ceasuri de răgaz am cetit opera pos­tumă. Mărturisesc că Ursita nu m’a făcut sâ-mi schimb părerea asupra postume­lor. Mai întăi e un fragment, al doilea mi se pare că Hasdeu a ştiut mai bine de cit domnul Dragomirescu, care tre­­bue să fie soarta acestui opuscul al ti­nerelei. Bine­înţeles că cele o sută şi mai bine de pagini poartă pecetea lui Hasdeu, dar se vede uşor că sunt rodul unor zile tihnite de vacanţă, în care scriitorul s’a distrat, lăsând condeiul să rătăcească pe foile albe da hârtie. Când au început a cădea cele dintâi frunze, condeiul s’a o­­prit, scriitorul s’a reîntors la munca o­­bişnuită, caetul a rămas închis şi uitat într’un fund de saltar. Acum d. Iuliu Dragomirescu l’a răs­foit şi l’a dat la lumină. I-aşi fi mulţu­mit, ca cetitor, pentru o mică curiozi­tate literară; nu pot să fac aceasta, insă pentru că domnia sa n’a tipărit cu a­­devărat Ursita, ci şi-a tipărit iscălitura Dumisale In jurul unei prefeţe, lângă care a anexat fragmentul postum pe care a uitat să-l ia cu el. — Nu pot să mâ opresc fără să a­­daug că şi rămăşiţele scriitorilor mari işi au rostul lor, şi uneori chiar strălu-­ cirea lor. Nu înţeleg însă ce caută prie­tenii aceştia funebri, de ce umplu lumea cu numele lor, de ce pun între noi şi intre lucrurile acestea ultime, de, umbra lor încovoiată, de ce se ră­dică pe mormânt şi se arată lumei in toată mărimea micimei lor, de ce nu lasă să crească flori pe liniştea mormîn­­tului, de ce nu pun preţuri de intrare , când noi, adevăraţi prieteni, voim să cercetăm fără Cicerone, rămăşiţele scum­pe tuturor. („ Viata Romîneascâ“), S. S. carea literara şi artistica! Fluturul Morţii. Sub titlul acesta poetul D. Anghel publică o admi­rabilă poemă în proză în care adie o poesie mistică superioară, unică in lite­ratura noastră. O recomandăm cu plă­cere iubitorilor de literatură, r­ăr­i apărute în editura „ Vie­ţei Ro­­mâneşti“. I. Al. Brătescu-Voineşti. —„In Lumea Dreptăţei“, în 8°, 290 pag. Lei 1.50. A. P'hilippide.— „Specialistul Român“, format mare, 90 pag. Lei 1 . 10. M. Lermontov.—­«Demonul», traducere în versuri de I. R. Rădulescu, 04 pag. Lei 0.75. St. O. Iosif şi D. Anghel.-„Legenda Funigeilor", Poem dramatic, 00 pag. Lei 0.75. G. Ibrăilean.—„Spiritul critic în Cul­tura Românească“ 20­ pag. Lei 1.50. G. Ibrăileanu.—„Scriit­ori şi Curente“ 320 pag. Lei 1.50. D. D. Patraşcanu.—«Schiţe şi amintiri» 292 pag. Lei 1.50. A. Stavri.—«Luminişuri», versuri, 192 pag- Lei 1.50 P­oesiile lui Gheorghe din Moldova, vor apare în curând în editura re­vistei „Viaţa Romînească“. Volumul va cuprinde toate poesiile apărute în vo­lumul prim, precum şi toate poesiile îm­prăştiate prin diferite publica­ţiuni din ţară. Deasemenea vor figura toate poe­siile inedite, remase pe urma lui Gheor­­ghe din Moldova. C­aruso şi-a început eri seria repre­zentaţiilor sale la opera din Ber­lin. Agenţii de bilete cumpăraseră o mare parte a biletelor de intrare pe care le-au vândut cu preţuri fabuloase. In faţa operei s’au petrecut scene tumul­toase. Agenţii de bilete au fost respinşi de poliţişti spre grădina zoologică, insă şi aci a continuat vânzarea biletelor. Se vindeau şi bilete falsificate. M­olochul piesa revoluţionară a lui Birinski care se joacă cu mare succes în streinătate, a apărut în editu­ra librăriei Egon Fleischer & Co din Berlin. O nouă publicaţiune. In curind va apare o revistă scrisă în dia­lectul macedo român, „Lilicea Pindului» la care vor colabora toţi scriitorii dia­­lectaţi mai de seamă. R­evista germanî „Das Literarische Echo“ (Egon Fleischer et Co, Ber­lin) cuprinde : 1 Oct.—L. Stein : „Al 3 lea Regat»; Leo Greiner: «J.J. David“; R. M. Mener : «încercări noi“; I. E. Po­­ritzky: „Demoniaci și fantastici“ ; H. Brauning Ottavio : „Literatura lui Merk" K. G. Wendriner: „Un epigon al Ro­­manticismului» ; Ecoul ziarelor ; Ecoul revistelor ; Ecouri din străinătate ; Eco­uri teatrale. MIȘCARE­A orki a isprăvit o piesă nouă «Sa­va Selesnova» în care zugrăveşte oameni noi şi curente nouă din Rusia. Giontemporanii este titlul unor po- Ar­trete literare ce vor apare in cu­­rînd, scrise de d. Vasile Savei. Volumul va cuprinde următoarele : Ion Manolache- Holda, Mihail Sadoveanu, Em. Girleanu, N. N. Beldiceanu, D. D. Pătrăşcanu, Z. Bîrsan, Sofia Nădejde, D. Anghel, St. O. Iosif, A. Mirea, T. Robeanu, G. Rotică, Lucreţia Suatu, Ion Minulescu (inedit), Ion Birseanul, P. Cerna (inedit), Gh. Diam­andi, Al. Gh. Florescu, Delavran­­cea, Il. Chendi (inedit), Eugen Lovinescu (inedit), G. Ibrăileanu. Preţul unui volum lei 2.50. R­evista Ideei No. 6, apărută­ azi con­ţine articole de P. Muşoi, Gh. Măr­­culescu, Gr. Goilav, Pavel­ Javal şi L. Corubeş. R­evista „Ramuri“, a intrat în al cincilea an de existenţă. Pornită din entuziasmul unor tineri fără multe pretenţii şi fără multă expe­rienţă, revista „Ramuri“, graţie simpa­tiei cu care a fost întimpinată de pu­blic, graţie scriitorilor cari au sprijini­t-o, s-a impus tot mai mult. Astăzi este singura revistă săptămînală din ţară. Astăzi se bucură de colaborarea tutu­ror scriitorilor noştri de valoare. Pe lingă marele merit de a fi adus mai de­parte firul tradiţiei culturale în Oltenia, această revistă—mai ales de cînd con­ducerea ei a fost luată de d-na Elena Farago—se poate mindri că reprezintă astăzi curentul care a stăpînit anii tre­cuţi o întreagă generaţie. Se poate min­dri că ceea ce epigonii n’au putut face la Bucureşti a făcut ea într’un oraş de provincie. R­EPORTAJUL POLITIC ,,Colaborarea“ la Iaşi -------------------­ Evenimentele politice. — Steaua d-nului Bădărău. — Convorbire cu un corifeu tachist— Greşala d-lui Bâdărău— Colaborare la Iaşi.—Tactica d-lui Bădărău.—Curioasia faţă de şeful carpiştilor.—Ceaiul de la d. Greceanu.—Carpiştii şi colaborarea. In ultimul timp Iaşul a fost teatrul unor evenimente politice de oare care importanţă. Trecînd peste chestiunea locului unde trebuia să se aşeze statuia lui Cuza- Vodă, chestiune care a dat într’un spec­tacol detestabil politica pe care înţeleg a o face cele două grupări conserva­toare locale, la Iaşi s’au petrecut o se­rie de fapte care au avut ecou în lu­mea politică a ţarei. In partidul conservator-democrat, d-l Bădărău are pretenţiunea de a fi sufle­tul acestei grupări şi mentorul şefului ei. De aceea ori­ce gest al d-lui Bădă­rău işi are consecinţa lui, pentru că este credinţa că ceea ce face d. Bădărău, face d. Tache Ionescu. In situaţiunea extrem de critică in care se găsesc cele două grupări con­servatoare, d. Bădărău a crezut că poate fi educatorul cuvîntului de inlotuire şi purtatorul ramurei de măslin. D. Bădărău a propus „colaborarea“ e­­lementelor conservatoare, in folosul ideii conservatoare şi pentru a pune bazele unei politici economice specific conser­vatoare. Cuvitstul d-lui Bădărău a răsunat in pustiu. Soluţia colaborărei a fost pri­mită cu un dispreţ aristocratic de car­­pişti, cu răceală de o parte dintre con­servatorii democraţi şi cu o adevărată indignar­e de majoritatea grupărei ta­­chiste. Ceea ce a fost mai costisitor pentru d. Bădărău şi ceea ce a contribuit mult la scăderea acţiunilor sale politice, a fost faptul că dl. Tache Ionescu, despre care se credea că este mediul politic al d-lui Bădărău, a tratat cu o indiferenţa absolut jignitoare, soluţia propusa de şe­ful tachiştilor ieşeni. Steaua d-lui Bădărău a început să pălească. O convorbire Un membru marcant al grupărei con­­servator-democrate din localitate, ne de­clara următoarele in privinţa situaţiun nei d-lui Bădărău : — Bădărău, care este omul celui mai miticulos calcul politic, a făcut o mare imprudenţă cînd a propus in public so­luţia colaborărei. O aseminea soluţie tre­buia pusă mai întâi In sinul partidului şi numai după ce s’ar fi luat asentimen­tul partidului şi al şefului, putea fi a­­dusă în discuţiune publică. Aşa cum a procedat Bădărău—ne spune corifeul ta­chist—el a adus un îndoit neajuns par­tidului ; în primul loc ne-a umilit faţă de carpişti, cărora li s’a întins o mină pe care ei ne-au făcut ofensa de a o re­fuza şi în al doilea loc, ne-a dat în spec­tacol dezarmonia ce există între mem­brii partidului în privinţa soluţiei cola­­borarei. Propunind colaborarea, Bădărău a dat să se înţeleagă că noi nu avem sufici­entă încredere în forţele de care dis­punem. Şi intr’o asemenea situaţiune, este foarte explicabilă atmosfera de răceală ce s’a creat în ultimul timp in jurul şe­fului nostru“. După cum vedem, d. Bădărău va a­­vea de suferit consecinţi foarte consti­­sitoare de pe urma încercarei ce a fă­cut-o pentru a realiza o apropiere intre grupările conservatoare. Tactica d-lui Bădărău In unele cercuri politice insă, se a­­firmă că d. Bădărău nu se dă aşa de uşor învins şi că ar voi să facă dovadă că colaborarea este posibilă. Se pun in legătură o serie de fapte pentru a se ajunge la această concluzie. In primul loc se interpretează atitu­dinea plină de curtuoasie pe care ziarul grupărei tachiste locale a avut-o faţă de d. Matei Cantacuzino, fostul şef al gru­­parei carpiste, cu ocaziunea scrisorei pe care a publicat-o acesta în chestiunea aşezărei monumentului lui Cuza-Vodă. Se ştie că „Opinia“ a publicat acea scri­soare, cu o lună de zile înainte de ra­­liarea d-lui Bădărău la mişcarea d­lor Cuza şi Xenopol, însoţind-o de cele mai elogioase calificative pentru d. Matei Cantacuzino. Dl. Matei Cantacuzin nu s’a retras încă în mod oficial din şefia grupărei car­­piste locale, în cu­ curiuoasia ziarului d-lui Bădărău, este interpretată ca o curtuoasie de la şef la şef. Ceaiul de la dl. Greceanu In al doilea loc, se comentează pre­zenţa d-lui Bădărău la ceaiul de la dl. Greceanu. Unii pretind că prezenţa d-lui Bădă­rău la acel ceai fiu era imperioasă, în­tru­cit d-sa nu era nici autoritate şi nici macar membru al Jockei Club­lui. Şi faptul acesta se interpretează ca un nou pas pe care dl. Bădărău ar fi voit să-l facă spre realizarea unei îndul­ciri a relaţiunilor dintre cele două gru­pări conservatoare de la Iaşi. De altfel se ştie că între d-hii Greceanu şi Băd­rău există o veche şi ireductibilă duş­mănie, ceea ce contribue tocmai ca să se deie gestului d-lui Bădărău o semni­ficaţie deosebită. Acestea sunt svonurile şi comentariile cari circulă în anumite cercuri politice şi pe care noi ne mărginim a le înre­gistra, rămînind ca un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat să desvălue şi mai complect intenţiunile ce le nutreşte şeful tachiştilor ieşeni. In ori­ce caz, se poate uşor întreve­dea că dl. Bădărău continuă a fi agitat şi adine nemulţumit de soarta pe care a avut-o ideea de mîntuire a ideei con­servatoare, pe care a lansat-o cu o de­zinvoltură pe care astăzi poate o re­gretă. Cu această ocaziune trebue să mai re­levam şi faptul că in cercurile carpiste din localitate ideea colaborărei este pri­vită cu o profundă antipatie, date fiind relaţiunile personale extrem de încor­date ce exista între membrii celor două grupări conservatoare. Intr’un viitor articol vom arata în ce situațiune se găsește gruparea carpistă de la Iași. Indiscret. = TEATRUL NATIONAL Sîm­'bă­tă, 16 Octombre DESCHIDEREA STAGIUNEI C O V I D I U Piesă în cinci acte de V. Alexandri. Dr. L. RUSS junior Intorcînduse din Slănic (Moldova) şi-a reluat consultaţiunele 2—3p.ro. Boli de piept şi interne _____ Str. Neculai Gane 3 ____ D-rul DEMETRIADE Profesor la facultatea de Medicină Intorcîndu-se în localitate, anunţă onor. sale clientele că şi-a reluat ocupaţiunele. Consultaţiuni de la 1—4 p.m. şi 7 seara. Iaşi - Piaţa Unirei 3 CRONICA VESELA Amintiri din viligiatură S’a dus căldura şi răcoarea Şi pacea zilelor de vară Pe capul meu, de la o vreme Necazuri multe s’adunară. Răsuflă toamn­a fără milă Prin pomii jumătate^goi Ducind departe, mai departe. Tristeţea galbenelor foi. Ca mîine bate iarna ’n uşă Ca miine frigul e colea.... Palton, chirie şi alte celea- - Sunt luxuri, nu sunt grija mea... Precum flegmatici, aşteptară Romanii antici pe barbari, Aşa aştept să vină iarna Ce face casele gheţari. Voiu sta visind la gura sobii, Cu fruntea ’n palme, gînditor, La gura sobei, unde focul, Se stinse de vr’un anişor... Şi gîndu-mi va pluti alene Spre ţări cu cerul însoţit, Spre mări albastre ’n care luna Işi varsă aurul topit. Mă voiu gîndi cum străluceşte Un munte falnic din Tyrol Pe care soarele-l sărută Iar vulturii îi dau ocol. îmi voi aduce aminte Tibrul In raza soarelui apus.— Tot locuri unde astă vară Am vrut să merg, dar nu m’am dus. Delucurcii. Informaţiuni * Societatea Clerului Român „ Bi­nefacerea“ din Iaşi, împlinind 30 ani de la fondarea ei. Joi 14 cu­rent la oarele 10 jumătate se va oficia un parastas la Biserica Cu­vioasa Paraschiva (de Sus) pen­tru membrii donatori şi ordinari răposaţi, iar la ora 0 p. m. se va ţine întrunirea membrilor so­cietari la domiciliul Sf. Sale Pi­con. Al. Serban, Biserica Golia. ® D. maior Racovitză, inspectorul cir­cumscripţiei IV al jandarmiăriei a inspec­tat alaltăeri compania de jandarmi Ro­man comandata de d. locotenent Ştefâ­­nescu. ® Camera de comerţ a înaintat mi­nisterului de comerţ lista principalilor proprietari de vite cari pot deveni ex­portatori pentru Austria şi Franţa. Holera lu Stalin.—Iată după şti­rile primite de la legaţiunea noastră elin Italia, cari sunt noile provincii infectate de holeră : Bari, Caserto, Foggia, Na­poli, Salerno şi Sassari. Direcţiunea serviciului sanitar a co­municat medicilor din“diferite puncte de vamă ale ţarei aceste noui provincii spre a se lua măsuri sanitare pentru mărfurile şi călătorii ce sosesc din a­­ceste regiuni. Ioiu Hîrlău.—Ni se comunică din Birlău ca preotul Gheorghe Vasiliu a în­cetat ori din viaţă în vrîstă de 112 ani. Corpul defunctului a fost depus în bise­rica sf. Dumitru. Mine se va face înmor­­mîntarea la care vor lua parte mai mulţi preoţi de prin împrejurimi.­­ Inaugurarea noului spital construit la Hirlău de către epitropia spitalelor Sf. Spiridon, se va face în ziua de 1 Noembrie. ■ Curtea de casaţie s. N­ a respins ori re­cursul lui Haim Rosenberg din T.­Frumos condamnat la 15 zile închisoare pentru faptul că luind la batae pe femeia Hana Sternhell, care era însărcinată, aceasta a avortat în urma loviturilor primite. ■ Mine se va serba cu o deosebită solemnitate hramul sf. Paraschiva. Anul acesta moaştele sfintei, nu vor mai fi scoase în curtea bisericei Trei Erarhi, ci în curtea Mitropoliei. Boiangerie. Spălătorie chimică şi spălătorie de lenturi cu aburi MARTIN BUCHOLZER Iaşi—Str. Păcurari 105 Instalată din nou cu aparate moder­­ne, curăţă petele şi desinfectează hainele Maşini moderne speciale. Aparate de des­­infectare. Rufele se spală fără clor. Specialitate unică în Iaşi . ATELIER DE BOIANGERIE Iaşi—Str. Lăpuşneanu 25 Sucursale. Iaşi: Str. Anastasie Panu Str. Goliei. Vaslui: Str. Palatului. Huşi: Str. Ştefan cel Mare. Bârlad: Str. Prin­cipală. Paşcani: lângă gară. Şcoala de corecţie.­­ Comitetul pentru înfiinţarea şi organizarea şcoalei de corecţie pentru copii, se va întruni zilele aceste, pentru a discuta şi lua ultimile dispoziţiuni cu privire la înfiin­ţarea acestei şcoli. La consfătuirea care a avut loc zilele trecute la Mitropolie, sub prezidenţia I. P. S. S. Mitropolitului Pimen, consfă­tuire la care au participat d-nii profe­sori I. T. Burada, Const. Meisner şi Iu­lian Teodorescu, nu s’a discutat de­cit asupra formarei statutelor acestei insti­­tuţiuni. * In vederea deschiderei stagiunei teatrale repetiţiile generale continuă toată săptămîna in scenă, cu piesele „O­­vidiu" şi „Bibliotecarul“. In această din urmă comedie, rolul principal va fi ţinut de artistul C. B. Penel, aict de aşteptat de admiratorii sei. „ Serviciul de Salvare al asociaţiunei medico-farmaceutice din Iaşi, strada De Sus 193, avind necesitate de o părerile de cai negri, murgi, sau roibi, 4—6 ani, robusti talia 1 m. 62—1 m. 65, primește oferte în scris, în fie­care zi la sediul asociațiunei, timp de 10 zile. * Societatea „Salvarea“ a cerut Pri­măriei să-i dea un fond pentru complec­­tarea vehiculelor de care are nevoe so­cietatea. Cinematograful Pattie cuprinde asta-seară ! Prin Fiordurile Norvegiei, pitoreştile poziţiuni ale nordului luate precis după natură. Iubire de mamă, mare piesă teatrală jucată de actori engleji. Noul program cuprinde : Max Linder se însoară, comedie compusă şi jucată de simpaticul artist Linder. ♦ Aflăm că în zia de 11 octombrie a. c. s-au deschis cursurile noului „Li­ceu particular de băeţi“ din Iaşi localul din strada Mitropolie No. 10 (in curte) a fost astfel amenajat, incit să satisfacă cu prisosinţă nevoile primelor două clase cu care funcţionează pentru moment a­­cest liceu. Profesorii cari p­edau cursu­rile şi aranjamentul şcolii ne dau pu­ternice garanţii de seriositate. Urăm, din suflet, viaţă lungă şi pros­peră noului aşezămînt cultural, pornit dintr’o iniţiativă frumoasă şi demnă de încurejat, care a căutat să umple un loc bine simţit în cultura Iaşului. ♦ Institutul Antirabic s’a mutat in strada Toma-Cozma No. 13-25 Potrivit art. 6 din legea e­­lectorală, modificată în 18 Febru­arie 1907, toate cererile de înscrie­re în listele electorale ca şi toate contestaţiile în potriva acelora care au pierdut dreptul de a­­ alegă­tori, se adresează primului-pre­­şedinte al Tribunalului de la 1 Iulie până la 30 octombrie cel mai târziu. La clubul naţional liberal se pot obţine toate lămuririle necesare . privitoare la înscrieri­le şi con­testaţiile electorale. D-nii avocaţi C. B. Pennescu, Al. Al. Gheorghiu, G. G. Mîrzescu, Xenofon Eraclide, G. Netter, C. Tom­a, D. P. Dimitriu, Iuliu Vel­­ciu, Octav Velciu, Gr. Teodoru, N. Gheorghiade, G. Dimitriu-Pău­­şeşti, se pun gratuit la dispoziţia amicilor noştri pentru toate în­scrierile şi contestaţiile electorale. Diverse — Jandarmeria rurală a reuşit să des­copere o îndrăzneaţă bandă de boţi de cai care opera de mai multă vreme în preajma com. Duraeşti. — Agenţii serviciului siguranţei au a­­restat astă nopte pe desertorul I. Staicu din Batalionul 7 vânători. — Astăzi dimineaţă a fost adus în localitate şi internat în secţia d-lui dr. If Sculi de la spitalul Sft. Spiridon, locui­torul Ion Butnariu din Corn Tipileşti Re­­diul Mitropoliei, care după cum au­ a­­nunţat eri, a fost înjunghiat în abdomen de către locuitorul Gh. Creancă cu care era iu duşmănie. Tot astăzi a fost adus în Iaşi şi îno­­tat parchetului și locuitorul Gh. Creangă autorul acestui asasinat. Remediu contra mătrei capului, redă părului luciul seu natural, întărind ră­dăcina şi omoară microbii ce distrug bulbii pârului. Costul sticlei 3 lei PREPARAT IN Laboratorul de produse farmaceutice Ioan Werner — Furnisorul Curţei Regale — Iaşi.—Piaţa I­nirei m

Next