Mişcarea, noiembrie 1910 (Anul 2, nr. 240-263)

1910-11-02 / nr. 240

ţi-s dragi, şi poate cea mai bună parte din viaţa ta ţi-o petreci la mijlocul lor. Le-ai scris—nu mai sunt ale tale. Devin proprietatea noastră. Şi prin ele ne fa­cem stăpâni pe-o parte din sufletul tău, din fiinţa ta. Poate că şi grija aceasta o fi stăpânind pe unii scriitori de a lie da tot ce ne-ar putea da. Despre Caragiale se poate spune că ne-a dat foarte mult, în foarte puţine vorbe. Un avar, care a străns pentru noi. Să-i fim recunoscători. Că i-a plăcut să pue în opera lui, mai mult scăderile şi ridicolul societăţii noastre, că l-a impresionat mai profund amăgirile de­cât speranţele grăbitei noastre civilizaţii—cine poate să-i facă o vină din aceasta ? La urma urmei, din moment ce eşti sincer, nici nu e de ales, nici nu poţi alege între un fel sau altul de a-ţi înfăţişă lumea în care tră­ieşti. Şi Caragiale, in orice atitudine su­fletească s’ar afla, e tot-deauna sincer. De aceea și sunt așa de vii tipurile lui. (Va urma). «||*|Mișcarea literară și artistica] Tolstoi, despre care ziarele au anun­țat mai zilele trecute că e grav bolnav, a dispărut de la... domiciliul conjugal. Intr’adevăr Contele Tolstoi Joi dimi­neață la orele 5 a dat ordin vizitiului să pună caii la trăsură. Peste un sfert de oră Tolstoi împre­ună cu medicul său, Makovitzi, a ple­cat la gară. Era foarte întuneric, încît un călăreț a luminat drumul cu o faclă. Sosind la gară, Tolstoi a scos două bilete de tren până la gara cea mai a­­propiată. Rudele lui Tolstoi care au sosit cu trenul cel mai apropiat la Iasuaia Po­­liana, nu l-au mai găsit acasă. Tolstoi a lăsat soţiei sale o scrisoare prin care-i face cunoscut că nu mai poate duce viaţa în lux, şi va imita via­ţa mai multor bătrlni cari duc viaţă re­trasă. Roagă pe soţia lui să nu-1 caute, iar dacă se va afla unde s’a retras, familia să nu-1 viziteze. Cere iertare pentru du­rerea care­­­o cauzează, dar să nu-l caute, căci nu se mai întoarce in sinul familiei. P­remiul Nobel pentru literatură, precum se anunţă din Stokholm, se va decerne cu toata siguranţa lui Paul Heyse. Concurentul său cel mai se­rios este Gerhart Hauptmann, care se bucură de multa simpatie la Academia suedeza. U­n portret în care maestrul Gara­­giale e zugrăvit in culorile cele mai vii, e acela pe care îl -a făcut poe­tul Alexandru Vlăhuţa, apărut in Uni­versul“ de astăzi—şi reprodus in nu­mărul de faţâ. Interesant e de ştiut că Intre ambii aceşti mari scriitori a domnit multa vreme o receala —cu o­­cazia unei anecdote ţărăneşti apărute in «Vatra» —şi comentata cu ironie în „Viaţa“. Revistele aceste cari numărau pe scriitorii noştri­, au disparut, pole­mica Caragiale-Vlahuţă a rem­as ne­cunoscută generaţiei actuale, iar prie­tenia dintre foştii polemici a reînviat în anii din urmă cu şi mai multa sin­ceritate. Vom« Revistă Română continua as­­­­s­tăzi articole semnate de d-nii I. Simionescu, N. Ştefănescu-Iasciul, G. V. Haneş, Th. D. Speranţă, E. Marinescu, Gh. Aslan, şi alţii. Societatea „Unirea Educatoarelor Române“ face cunoscut că in ziua de 2 Noembre orele 4 p. m. des­­chide cursurile sale de menaj, cu care ocazie se va ţinea şi o con­­ferenţa.­­ Cursurile vor fi predate tot la Externatul „Oltea-Doamna“ deD-na Palade noua profesoară de menaj numită de stat. Societatea spera că vâzîndu-se importanța acestor cur­suri. o-rele se vor înscri cu plăcere. 8 MIŞCAREA Statuia lui Cuza-Vodă -*-+-•— Adunarea generală a’membrilor comitatului pentru ridicarea statuei Cuza-Vodă.— Cu­vinte file d-lor Gr. Ghica Deleni, Cons . Cu­mescu, A. D. Heiban, N. Iorga, A. C. Cuza, Gh. Șerban, Al. Bădărău, A. Xenopol.­Unde va fi așezată statuia ?—Clnd va avea loc inaugurarea monumentului.—Moţiunea.—Alte amănunte. Ori după amiază la orele 3, a avut loc în salonul camerei de comerţ, adu­narea generală a membrilor comitetului executiv pentru ridicarea statuei mare­lui nostru Domnitor Cuza-Vodă, sub pre­­şidenţia d­lui Grigorie Ghica Deleni, la ordinea zilei fiind, fixarea definitivă a locului unde urmează să fie aşezată sta­tuia.­­tt Şedinţa se deschide la orele 3 luni. Participă d-nii : Gr. Ghica Deleni, Al. Gheorghiu, Gr. Buicliu, Al. A. Bădârău, Const. Climescu, A. D. Helban, I. Ralet, A. C. Cuza, N. Iorga, A. D. Xenopol, C. Şumuleanu, Xenofon Gheorghiu, N. Ca­­nanău, D. Gheorghiu, consilier comunal, tir. Rusu­, dr. Brăescu, Abgar Buicliu, I. Motăş, Gh. D. Şerban, co­lnel Mladian Manolescu, avocat Cristofor, Ermacov, părintele Carp, Preotul Gotcu și Părin­tele Vereanu.* Cel întăi care ia cuvintul e d. Grigore Ghica Deleni, preşedintele comitetului, care cere aprobarea şi asistenţa admite, numirea d lui N. Iorga, ca membru în comitetul general. D­l casier Gh. D. Şerban, face apoi o dare de seamă a situaţiei fondurilor a­­dunate pentru statue. Dl. Gr. Gh ca Deleni luind din nou cuvintul, propune ca preşedinte al şe­dinţei pe d. I. Ralet , aceasta pentru ca să poată fi un­u liber in discuţiile ce vor avea loc. Relevează meritele d lor C. Climescu, A. D. Heiban, Gh. Şerban şi Gr. Buţureanu, acum decedat, pentru ac­tivitatea depusă la adunarea fondurilor necesare statuei.* D. Const. Climescu arată că comite­tul general, a delegat odată un comitet executiv care să ia toate dispoziţiunile pentru ca ridicarea statuei să devie fapt îndeplinit. Acest comitet, zice­a sa, şi-a făcut datoria şi cind a venit timpul nu­mai să se aşeze monumentul, s’au găsit persoane care să pue pedici, cerînd Piaţa Unirei. D-sa protestează contra acestei atitudini, şi în special contra atitudine! d-lui Xenopol zicînd că d-sa agită spi­ritele. D. Climescu termină cerînd ca aduna­rea să aprobe decizia comitetului exe­cutiv ca statuia să fie aşezată în piaţa nouă. . * D. N. Cananău luind cuvintul, dă ci­tire unui proces verbal încheiat de că­tre comitetul central, din care reesă că numai acest comitet general poate să aprobe locul unde se va aşeza statuia, şi niici de cum comitetul executiv. D-l N. Iorga se asociază la părerea d lui Cananau, şi arată că în ceia­ ce priveşte fondurile necesare pentru lucra­rea postamentului in Piaţa Unirei, d-sa e gata să adune acel fond. D­l Gh. Şerban arata că lu­crarile a­­ceste necesiteaza suma de 20­.000 lei, şi că statuia ar trebui să fie aşezată in piaţa nouă, unde fundaţia e gata şi chel­­tuelile făcute. D-sa zice că nu e in con­tra Pieţei Unirea’, nu a adauga ca dacă e vorbe de a nu se mai amina ridica­rea statuei şi de a se evita noi cheltu­eli, atunci monumentul trebue să fie pus în piaţa nouă.* D-l A. C. Cuza susţine necesitatea bu­nei înţelegeri a tuturor membrilor in a­­ceasta chestie. Contestă competenţa a­­tit a comitetului executiv de a fixa lo­cul unde trebue să se aşeze statuia, cit şi a comitetului general, care nu-i în drept să dea vre­o hotărâre contra vo­inţei opiniei publice. Susţine apoi că comitetul a lucrat i­­legal şi fără a încheia procesele verbale necesare­ In ceia ce priveşte adunarea fonduri­lor necesare, d-l Cuza arată că domnii Xenopol şi Iorga, vor aduce banii nece­sari. Vorbind de ziua inaugurăm statuei lui Cuza-Vodă in piaţa Unirei, d-sa pro­pune ca inaugurarea să se facă în ziua de 19 Mai odată cu serbările jubiliare ale Universităţei şi exprimă părerea de a se interveni pe lingă M. S. Regele, pentru a prezida serbarea dezvelirei mo­numentului. D-l I. Motăş face apoteoza meritelor lui Cuza-Vodă şi condamnă neînţelege­rile ce există în sinul comitetului cu privire la locul unde trebue să se aşeze statuia.* Dl. Al. Bădârău propune a se ex­prima mulţumiri comitetului executiv pen­tru activitatea depusă, arătând tot­odată că acest comitet a fost de cea mai bună credinţă în toate actele făcute pînă acum. Arată că acum cind administraţia co­munală a pus la dispoziţia comitetului Piaţa Unirei, ar fi o greşală neertată să nu se primească acest loc p­entru aşeza­rea monumentului, cu atât mai mult cu cât nu se poate desconsidera sentimen­tul public favorabil acestei pieţe. Arată că piaţa Unirei este legată prin tradiţii , actul unirei, şi cum menirea unei statui este de a făce educaţia spiritului public al poporului, ca atare locul sta­rei nu poate fi altul de­cit această piaţă. D-sa termină fâcând apel la comitetul executiv să rămână la post, fugind tot­odată ca acest Comitet să contribue la adunarea fondurilor necesare. In privinţa datei înaugurărei statuei dl. Bădârău e de părere că această de­cizie nu se poate lua de pe acum. * Dl. A. D. Heiban arată pe larg greu­tăţile îndurate de comitetul executiv pînă cind a putut aduce chestiunea ridicărei statuei la situaţia de astăzi. Face istoricul împrejurărilor care au determinat ca co­m­­­etul executiv să aprobe în cea mai buna cre­dinţa piaţa nouă, şi protestează contra acelor membrii din comitet care au bănuit această bună credinţă. Arată apoi că motive tehnice băneşti şi mai cu seamă estetice au pledat în favoarea pieţei nouă -A termină zicând că D sa n’are nimic contra Pieţei Unirea. 1­1. N euwpol, declară că în ceea ce priveşte adunarea fondurilor necesare lucrărilor fundaţiei în Piaţa Unirei, d-sa e gata să dea tot sprijinul, şi în caz când această sumă nu s’ar putea aduna, o va complecta din banii­­ sale şi anu­me din venitul de 20.000 lei realizat în urma lucrărei asupra vieţei şi domniei lui Cuza Vodă. Cel din urmă care ia cuvintul e dl. Grigore Ghica Deleni, care critică ati­tudinea unor membri din comitet, zi­când că dacă s-a lucrat fără procese­­ver­bale, după cum au zis unii, în schimb s’a lucrat din inimă pentru ca ridicarea statuei lui Cuza Vodă să devie un fapt îndeplinit. Arată greutăţile indurate de comitet pentru adunarea fondurilor, critică fap­tul că în jurul acestei chestiuni s’au năs­cut banueli caii au pus la îndoială bu­na credinţă a comitetului şi termină ni­­ciod, că d-sa se demite pe viitor din prezidenţia acestui comitet. Adunarea respinge demisia d-lui Gr. Ghica-Deieni.* La sfirşitul întrunirei, se votează ur­mătoarea moţiune : Membrii comitetului pentru ri­dicarea statuei marelui domnitor Cuza Vodă, întruniţi in şedinţa generală de astăzi 31 octombrie, după dezbaterile făcute, decide : Aduce omagii de recunoştinţă d-lui preşedinte Gr. Ghica Deleni şi întregului comitet executiv pen­tru munca ce a pus-o până în prezent şi îl roagă să continue lucrarea pănă la terminarea ei, prin inaugurarea statuei pe Piaţa Unirei. Aduce mulţumiri administraţiei comunale, care a pus la dispozi­ţia comitetului Piaţa Unirei pen­tru ridicarea statuei. Aprobă în totul raportul făcut de d. casier Gh. D. Şerban atît în privirea încasărilor în sumă de..........cît și a cheltuelilor fă­cute pănă astăzi în sumă de ... . Şedinţa a luat sfirşit la orele 6 juni. Al. Putun. Informaţiuni ■ Ultimul raport telegrafic al d-lui Papiniu ministru plenipotenţiar al ţă­rii la Constantino­pol, ne permite a spe­ra că încheerea convenţiei comerciale cu Turcia nu mai este de­cât o chestiune de câte­va zile, punctele litigioase fiind a­­proape definitiv rezolvate. D-l A. Djuvara, ministru al aface­rilor străine, va sosi toui la Berlin, unde va sta patru zile. In acest interval d-sa va fi primit în audienţă de împăratul Wilhelm şi va a­­vea întrevederi cu d. Bethmann Holweg cancelar al imperiului şi Kinderlen-Wa­echter, ministru de externe. O circulară , Ministerul instrucţiu­­nei publice a trimes revizorilor şcolari precum şi diriginţilor şcoalelor de agri­cultură, o circulară cu privire la lucră­rile practice ale elevilor. Această circulară a fost motivată pe faptul că Ministerul a fost informat că unii diriginţi ţin pe elevi prea mult în aceleaşi servicii. Dispoziţiile privesc următoarele puncte: 1) La împărţirea muncilor se va avea în vedere puterile fizice şi intelectuale de care dispune elevul, avînd să nu se dea şcolarilor lucrări peste forţele lor sau prea obositoare. 2) In­cl. I elevii îşi vor face novicia­tul. Şefii de cultură vor avea grijă să-i deprindă, încetul cu încetul, cu lucrările practice. 3) Cl. II şi III.—Elevii din aceste cla­se, mai ales cei din cl. III, vor avea de îndeplinit lucrările mai delicate. 4) Elevii nu vor putea fi puşi de­cit două săptâmîni la aceiaşi lucrare şi o singură săptămînă la magazii sau la vite. 5) Se vor putea face excepţiuni nu­mai în cazul cind vor fi lucrări de prea mare importanţă. 6) Elevii nu vor fi întrebuinţaţi de­cit la curăţat sau la serviciile destinate pentru argaţi. 7) Fiecare elev va avea un carnet de lucrări care va fi notat zilnic de către şeful de cultură respectiv.­­ Direcţiunea generală a căilor ferate a fost autorizată să sporească liniile de garaj din staţiunea Podu Iloaei, precum şi să facă şi alte instalaţiuni în limitele sumei de 200.000 lei.­­ D­na Maria Vivoschi cunoscuta pro­pagandistă pentru limba esperanto, a ţi­nut ieri o conferinţă la cercul „Unirei" din Paşcani, unde a vorbit despre „Por­tul nostru naţional**. A asistat un public numeros. Atragem atenţiunea deosebită a ceti­torilor noştri asupra admirabilului stu­diu, scris în formă de nuvelă( ce­­ pu­blicăm în foiletonul nostru de pe prima pagină, întitulat Poţi comite adulterul! Această mică capodoperă artistică este „O isterie morală dedicată tutu­ror bărbaţilor Însuraţi" ceia­ ce va face ca şi cetitoarele noastre să urmă­rească foiletonul cu intens. Urmărească-l deci fie­care, că va avea o lectură literară de înaltă morală. Nuvela aceasta este datorită scriito­rului Herbert Eulenberg şi apărută la librăria „Erich Reiss“ din Berlin, a obţinut un enorm succes. . Ministerul de domenii a fost auto­rizat să închee contract cu d-nii ingi­neri Sâpunaru, A. A. Maxim şi S. Pom­­poniu pentru executarea lucrărilor aba­­torului-frontieră de la Burdujeni, în li­mitele sumei de 731.483 lei. ♦ La şedinţa de azi a societăţii Me­dicilor şi Naturalişti, vor avea loc ur­mătoarele comunicări : D. dr. Anghel despre : „Contribuţiuni la studiul rupturei vaginului prin coif". D. dr. Anghel despre : «Un aparat protetic pentru fracturi». D. dr. Hortolomei despre: «Calcul al vesiculei biliare». ♦ Astăzi la orele 5 p. m. se întru­neşte consiliul profesoral al Facultăţei de Ştiinţe pentru recomandarea unui conferenţiar în locul d-lui Stoienescu- Dunăre. X xxxx xxs Iaşi—Str. Stefan cel Mare No. 18­­ X Xx X XX1I $[ Anunciu Liceul particular de bâeţi­­ia\M­ac î)ame D-soate = Modele noi, ultima creatiune ===== Asortiment în Blănărie, Pluşuri, Nopeuri şi Pluş deKarakil ---- MANŞOANE ŞI COLEU DE BLANA — — - „IIA PARISIANA“ -str. Mitropoliei No. 10 (în curte) Iaşi Aducem la cunoştinţa tuturor, că, în urma amenajărilor făcute, mai dispunem de câteva locuri libere în clasele I-a, Il-a, precum şî la cursurile serale. Direcţiunea liceului particular de băeţi Sfi pOlitA un tinăr romÎDa‘ vi­KsOi Ct­­JCki vind puţine cunoş­­tinţi de comptabilitate la fabrica de scaune „Fortuna din str. Pavlov (Metoc.) Şcolare.—D-nu Natalia Popovici, a fost transferată pe ziua de 1 Noembrie de In şcoala din com­.­Slobozia—Roznov jud. Neam ca învăţătoare, in postul al 11-lea la şcoala din com. Cepleniţa jud. Iaşi. Tot pe acea dată d-sa trece ca de­taşată la şcoala din Andrieşeni in pos­tul al Il-lea. — D. Cornescu revizor cl. II-a a jude­­deţului Dorohoi, a demisionat pe ziua de 1 Noembrie şi îşi reia catedra de la şcoala din oraşul Herţa, ca director şi institutor. — învăţătorul Sandu din corn. Mîn­­jeşti, se transferă pe ziua de 1 Noem­brie în postul al II-lea şi diriginte la şcoala din corn. Bucium. — D-na Natalia Lascar se detaşază de la şcoala din Ruginoasa jud. Suceava ca învăţătoare in postul al II lea la şcoa­la din Cepleniţa jud. Iaşi* ♦ Următorii studenţi ai facultăţii de ştiinţi, au fost proclamaţi licenţiaţi in chimie: Avocat V. G. Vrănceanu, Al. Stănes­­cu, E. Sebastian, C. Botez, A. Pacura­­riu, G. Gheorghiu şi B. Feldstein.­­ Banca Iaşilor.Peri dimineaţă la orele 9 juni , a avut loc in localul ca­merei de comerţ, adunarea generală a membrilor acţionari ai băncei Iaşilor. Şedinţa a fost prezidată de către dl. C. Climescu. Au participat 80 acţionari. In urma discuţiilor urmate, capitalul social, a fost fixat la suma de 1 milion lei , s’au complectat statutele societăţei şi s’a verificat vărsămintul celor trei ze­cimi din capitalul social, reducindu se suma de 31 mii lei din suma de 1 mi­lion 31 de mii lei, capital subscris, re­ducere care s’a făcut din vârsâmintele mai mari de 10 mi lei. Celelalte chestiuni, precum şi alege­rea comitetului de administraţie a băn­cei, a censorilor şi supleanţilor, se va discuta în şedinţa viitoare, care s’a fixat pentru ziua de Duminecă 7 Noembrie. Tăiat de tren.­Trenul care a ple­cat aseară la orele 9 spre Bucureşti, a dat in dreptul rampei Trei-can­ci peste un car cu boi, condus de către un ţaran a cărui indentitate nu au putut fi sta­bilită. Boii au rămas neatinşi, carul a fost complect sfarmat, iar conducătorul a fost lovit la cap şi aruncat la o dis­tanţă de peste 5 metrii de linie. Lovi­tura a fost atît de puternică in­cît vic­tima acestui accident, a încetat din viaţă instantaneu. Inşliinţîndu-se autorităţile au sosit la faţa locului d-nii Procuror Vincler şi comisarul Ştiubei, care au dis­pus transportarea cadavrului la morga spitalului Sf. Spiridon, unde i se va face autopsia. * Sâmbătă 0 Noembrie 1910 va avea loc la Teatrul Naţional o Şezătoare li­terară Artistică, dată de câtr. Scriitorii români din Iaşi cu­­concursul Societăţii Ştiinţifice şi literare (Arhiva) şi cu bine­voitului concurs al: D-rii Joanne I. Ko­­gâlnb­u vnu pianistă, laureată a Conser­vatorului din Viena, cu al maestrului E­­duard Caudella şi al d-lui Th. T. Burada. Program: Partea 1­­) D-nii M. Co­­dreanu, Gh. V. Botez-Gordon, Al. Gh. Doinaru, Eugeniu Bornea­nul şi C. Doboş vor citi din lucrânle d-lor literare 2) Schuman.­Davidsbr­ndler, executat la pian de D-ra Jeanne I. Kogâlniceanu 3) Th. T. Burada.—Rapsodie româneasca, executată pe violina de dl. Th. T. Bu­rada. Pa­tea II 1) Dl. Gh. Ghibânescu. Personalitatea şi societăţile literare, con­­ferină. Partea III 1) D-nii Mihai Codreanu Gh. V. Botez-Gordon, Al. Gh. Doinaru, Eugeniu Boureanul* și C. Doboș, lecturi. 2) Chopin.—Etude la major, executat la piano de D-ra Jeanne I. Kogălniceanu l­) Th. T. Burada. —Cântec de leagăn, executat pe violina de dl. Th. T. Burada. Diverse — Lucrătorul Costachi Rusu a înce­tat subit din viaţâ, pe cind trecea as­tăzi dimineaţă pe str. Mizil. — Trenul de Bucureşti a sosit astă­zi în localitate cu o intîrziere de 15 minute. — De astăzi s’a început încorporarea 48 tinerilor recruţi din contingentul 911. — I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei s’a reîntors astă­zi dimineaţă în localitate pentru a participa la con­ferinţele pastorale. — Lista noilor licenţiaţi in drept, pre­cum şi rezultatul celor reuşiţi la exa­menul din anul I şi II de licenţă, le vom publica în numărul de mini a ziarului nostru. Către Onor, Pu­b­lic, Clienţi şi Amici Pe ziua de 26 Octombrie 1910 urmînd a-mi strămuta definitiv domiciliul şi pră­­vălia din strada Anastasie Panu 72, în noua şi eleganta prăvălie de frizerie, din Piaţa­ Unirei No. 3 (alăturea de băcănia Er­macov“) rog cu insistenţă, a mi se da pre­ţiosul concurs, promiţind, că se va găsi, in această branşă un desâvirşit servi­ciu, prompt, antiseptic şi expeditiv. In aşteptare, salut cu deosebită stimă şi respect. GH. NICOLAU, Coafor bărbătesc Iaşi-Slănie Piaţa Unirei, No. 3. V 4 #*.. er

Next