Mişcarea, noiembrie 1910 (Anul 2, nr. 240-263)
1910-11-02 / nr. 240
ţi-s dragi, şi poate cea mai bună parte din viaţa ta ţi-o petreci la mijlocul lor. Le-ai scris—nu mai sunt ale tale. Devin proprietatea noastră. Şi prin ele ne facem stăpâni pe-o parte din sufletul tău, din fiinţa ta. Poate că şi grija aceasta o fi stăpânind pe unii scriitori de a lie da tot ce ne-ar putea da. Despre Caragiale se poate spune că ne-a dat foarte mult, în foarte puţine vorbe. Un avar, care a străns pentru noi. Să-i fim recunoscători. Că i-a plăcut să pue în opera lui, mai mult scăderile şi ridicolul societăţii noastre, că l-a impresionat mai profund amăgirile decât speranţele grăbitei noastre civilizaţii—cine poate să-i facă o vină din aceasta ? La urma urmei, din moment ce eşti sincer, nici nu e de ales, nici nu poţi alege între un fel sau altul de a-ţi înfăţişă lumea în care trăieşti. Şi Caragiale, in orice atitudine sufletească s’ar afla, e tot-deauna sincer. De aceea și sunt așa de vii tipurile lui. (Va urma). «||*|Mișcarea literară și artistica] Tolstoi, despre care ziarele au anunțat mai zilele trecute că e grav bolnav, a dispărut de la... domiciliul conjugal. Intr’adevăr Contele Tolstoi Joi dimineață la orele 5 a dat ordin vizitiului să pună caii la trăsură. Peste un sfert de oră Tolstoi împreună cu medicul său, Makovitzi, a plecat la gară. Era foarte întuneric, încît un călăreț a luminat drumul cu o faclă. Sosind la gară, Tolstoi a scos două bilete de tren până la gara cea mai apropiată. Rudele lui Tolstoi care au sosit cu trenul cel mai apropiat la Iasuaia Poliana, nu l-au mai găsit acasă. Tolstoi a lăsat soţiei sale o scrisoare prin care-i face cunoscut că nu mai poate duce viaţa în lux, şi va imita viaţa mai multor bătrlni cari duc viaţă retrasă. Roagă pe soţia lui să nu-1 caute, iar dacă se va afla unde s’a retras, familia să nu-1 viziteze. Cere iertare pentru durerea careo cauzează, dar să nu-l caute, căci nu se mai întoarce in sinul familiei. Premiul Nobel pentru literatură, precum se anunţă din Stokholm, se va decerne cu toata siguranţa lui Paul Heyse. Concurentul său cel mai serios este Gerhart Hauptmann, care se bucură de multa simpatie la Academia suedeza. Un portret în care maestrul Garagiale e zugrăvit in culorile cele mai vii, e acela pe care îl -a făcut poetul Alexandru Vlăhuţa, apărut in Universul“ de astăzi—şi reprodus in numărul de faţâ. Interesant e de ştiut că Intre ambii aceşti mari scriitori a domnit multa vreme o receala —cu ocazia unei anecdote ţărăneşti apărute in «Vatra» —şi comentata cu ironie în „Viaţa“. Revistele aceste cari numărau pe scriitorii noştri, au disparut, polemica Caragiale-Vlahuţă a remas necunoscută generaţiei actuale, iar prietenia dintre foştii polemici a reînviat în anii din urmă cu şi mai multa sinceritate. Vom« Revistă Română continua asstăzi articole semnate de d-nii I. Simionescu, N. Ştefănescu-Iasciul, G. V. Haneş, Th. D. Speranţă, E. Marinescu, Gh. Aslan, şi alţii. Societatea „Unirea Educatoarelor Române“ face cunoscut că in ziua de 2 Noembre orele 4 p. m. deschide cursurile sale de menaj, cu care ocazie se va ţinea şi o conferenţa. Cursurile vor fi predate tot la Externatul „Oltea-Doamna“ deD-na Palade noua profesoară de menaj numită de stat. Societatea spera că vâzîndu-se importanța acestor cursuri. o-rele se vor înscri cu plăcere. 8 MIŞCAREA Statuia lui Cuza-Vodă -*-+-•— Adunarea generală a’membrilor comitatului pentru ridicarea statuei Cuza-Vodă.— Cuvinte file d-lor Gr. Ghica Deleni, Cons . Cumescu, A. D. Heiban, N. Iorga, A. C. Cuza, Gh. Șerban, Al. Bădărău, A. Xenopol.Unde va fi așezată statuia ?—Clnd va avea loc inaugurarea monumentului.—Moţiunea.—Alte amănunte. Ori după amiază la orele 3, a avut loc în salonul camerei de comerţ, adunarea generală a membrilor comitetului executiv pentru ridicarea statuei marelui nostru Domnitor Cuza-Vodă, sub preşidenţia dlui Grigorie Ghica Deleni, la ordinea zilei fiind, fixarea definitivă a locului unde urmează să fie aşezată statuia.tt Şedinţa se deschide la orele 3 luni. Participă d-nii : Gr. Ghica Deleni, Al. Gheorghiu, Gr. Buicliu, Al. A. Bădârău, Const. Climescu, A. D. Helban, I. Ralet, A. C. Cuza, N. Iorga, A. D. Xenopol, C. Şumuleanu, Xenofon Gheorghiu, N. Cananău, D. Gheorghiu, consilier comunal, tir. Rusu, dr. Brăescu, Abgar Buicliu, I. Motăş, Gh. D. Şerban, colnel Mladian Manolescu, avocat Cristofor, Ermacov, părintele Carp, Preotul Gotcu și Părintele Vereanu.* Cel întăi care ia cuvintul e d. Grigore Ghica Deleni, preşedintele comitetului, care cere aprobarea şi asistenţa admite, numirea d lui N. Iorga, ca membru în comitetul general. Dl casier Gh. D. Şerban, face apoi o dare de seamă a situaţiei fondurilor adunate pentru statue. Dl. Gr. Gh ca Deleni luind din nou cuvintul, propune ca preşedinte al şedinţei pe d. I. Ralet , aceasta pentru ca să poată fi unu liber in discuţiile ce vor avea loc. Relevează meritele d lor C. Climescu, A. D. Heiban, Gh. Şerban şi Gr. Buţureanu, acum decedat, pentru activitatea depusă la adunarea fondurilor necesare statuei.* D. Const. Climescu arată că comitetul general, a delegat odată un comitet executiv care să ia toate dispoziţiunile pentru ca ridicarea statuei să devie fapt îndeplinit. Acest comitet, zicea sa, şi-a făcut datoria şi cind a venit timpul numai să se aşeze monumentul, s’au găsit persoane care să pue pedici, cerînd Piaţa Unirei. D-sa protestează contra acestei atitudini, şi în special contra atitudine! d-lui Xenopol zicînd că d-sa agită spiritele. D. Climescu termină cerînd ca adunarea să aprobe decizia comitetului executiv ca statuia să fie aşezată în piaţa nouă. . * D. N. Cananău luind cuvintul, dă citire unui proces verbal încheiat de către comitetul central, din care reesă că numai acest comitet general poate să aprobe locul unde se va aşeza statuia, şi niici de cum comitetul executiv. D-l N. Iorga se asociază la părerea d lui Cananau, şi arată că în ceia ce priveşte fondurile necesare pentru lucrarea postamentului in Piaţa Unirei, d-sa e gata să adune acel fond. Dl Gh. Şerban arata că lucrarile aceste necesiteaza suma de 20.000 lei, şi că statuia ar trebui să fie aşezată in piaţa nouă, unde fundaţia e gata şi cheltuelile făcute. D-sa zice că nu e in contra Pieţei Unirea’, nu a adauga ca dacă e vorbe de a nu se mai amina ridicarea statuei şi de a se evita noi cheltueli, atunci monumentul trebue să fie pus în piaţa nouă.* D-l A. C. Cuza susţine necesitatea bunei înţelegeri a tuturor membrilor in aceasta chestie. Contestă competenţa atit a comitetului executiv de a fixa locul unde trebue să se aşeze statuia, cit şi a comitetului general, care nu-i în drept să dea vreo hotărâre contra voinţei opiniei publice. Susţine apoi că comitetul a lucrat ilegal şi fără a încheia procesele verbale necesare In ceia ce priveşte adunarea fondurilor necesare, d-l Cuza arată că domnii Xenopol şi Iorga, vor aduce banii necesari. Vorbind de ziua inaugurăm statuei lui Cuza-Vodă in piaţa Unirei, d-sa propune ca inaugurarea să se facă în ziua de 19 Mai odată cu serbările jubiliare ale Universităţei şi exprimă părerea de a se interveni pe lingă M. S. Regele, pentru a prezida serbarea dezvelirei monumentului. D-l I. Motăş face apoteoza meritelor lui Cuza-Vodă şi condamnă neînţelegerile ce există în sinul comitetului cu privire la locul unde trebue să se aşeze statuia.* Dl. Al. Bădârău propune a se exprima mulţumiri comitetului executiv pentru activitatea depusă, arătând totodată că acest comitet a fost de cea mai bună credinţă în toate actele făcute pînă acum. Arată că acum cind administraţia comunală a pus la dispoziţia comitetului Piaţa Unirei, ar fi o greşală neertată să nu se primească acest loc pentru aşezarea monumentului, cu atât mai mult cu cât nu se poate desconsidera sentimentul public favorabil acestei pieţe. Arată că piaţa Unirei este legată prin tradiţii , actul unirei, şi cum menirea unei statui este de a făce educaţia spiritului public al poporului, ca atare locul starei nu poate fi altul decit această piaţă. D-sa termină fâcând apel la comitetul executiv să rămână la post, fugind totodată ca acest Comitet să contribue la adunarea fondurilor necesare. In privinţa datei înaugurărei statuei dl. Bădârău e de părere că această decizie nu se poate lua de pe acum. * Dl. A. D. Heiban arată pe larg greutăţile îndurate de comitetul executiv pînă cind a putut aduce chestiunea ridicărei statuei la situaţia de astăzi. Face istoricul împrejurărilor care au determinat ca cometul executiv să aprobe în cea mai buna credinţa piaţa nouă, şi protestează contra acelor membrii din comitet care au bănuit această bună credinţă. Arată apoi că motive tehnice băneşti şi mai cu seamă estetice au pledat în favoarea pieţei nouă -A termină zicând că D sa n’are nimic contra Pieţei Unirea. 11. N euwpol, declară că în ceea ce priveşte adunarea fondurilor necesare lucrărilor fundaţiei în Piaţa Unirei, d-sa e gata să dea tot sprijinul, şi în caz când această sumă nu s’ar putea aduna, o va complecta din banii sale şi anume din venitul de 20.000 lei realizat în urma lucrărei asupra vieţei şi domniei lui Cuza Vodă. Cel din urmă care ia cuvintul e dl. Grigore Ghica Deleni, care critică atitudinea unor membri din comitet, zicând că dacă s-a lucrat fără proceseverbale, după cum au zis unii, în schimb s’a lucrat din inimă pentru ca ridicarea statuei lui Cuza Vodă să devie un fapt îndeplinit. Arată greutăţile indurate de comitet pentru adunarea fondurilor, critică faptul că în jurul acestei chestiuni s’au născut banueli caii au pus la îndoială buna credinţă a comitetului şi termină niciod, că d-sa se demite pe viitor din prezidenţia acestui comitet. Adunarea respinge demisia d-lui Gr. Ghica-Deieni.* La sfirşitul întrunirei, se votează următoarea moţiune : Membrii comitetului pentru ridicarea statuei marelui domnitor Cuza Vodă, întruniţi in şedinţa generală de astăzi 31 octombrie, după dezbaterile făcute, decide : Aduce omagii de recunoştinţă d-lui preşedinte Gr. Ghica Deleni şi întregului comitet executiv pentru munca ce a pus-o până în prezent şi îl roagă să continue lucrarea pănă la terminarea ei, prin inaugurarea statuei pe Piaţa Unirei. Aduce mulţumiri administraţiei comunale, care a pus la dispoziţia comitetului Piaţa Unirei pentru ridicarea statuei. Aprobă în totul raportul făcut de d. casier Gh. D. Şerban atît în privirea încasărilor în sumă de..........cît și a cheltuelilor făcute pănă astăzi în sumă de ... . Şedinţa a luat sfirşit la orele 6 juni. Al. Putun. Informaţiuni ■ Ultimul raport telegrafic al d-lui Papiniu ministru plenipotenţiar al ţării la Constantinopol, ne permite a spera că încheerea convenţiei comerciale cu Turcia nu mai este decât o chestiune de câteva zile, punctele litigioase fiind aproape definitiv rezolvate. D-l A. Djuvara, ministru al afacerilor străine, va sosi toui la Berlin, unde va sta patru zile. In acest interval d-sa va fi primit în audienţă de împăratul Wilhelm şi va avea întrevederi cu d. Bethmann Holweg cancelar al imperiului şi Kinderlen-Waechter, ministru de externe. O circulară , Ministerul instrucţiunei publice a trimes revizorilor şcolari precum şi diriginţilor şcoalelor de agricultură, o circulară cu privire la lucrările practice ale elevilor. Această circulară a fost motivată pe faptul că Ministerul a fost informat că unii diriginţi ţin pe elevi prea mult în aceleaşi servicii. Dispoziţiile privesc următoarele puncte: 1) La împărţirea muncilor se va avea în vedere puterile fizice şi intelectuale de care dispune elevul, avînd să nu se dea şcolarilor lucrări peste forţele lor sau prea obositoare. 2) Incl. I elevii îşi vor face noviciatul. Şefii de cultură vor avea grijă să-i deprindă, încetul cu încetul, cu lucrările practice. 3) Cl. II şi III.—Elevii din aceste clase, mai ales cei din cl. III, vor avea de îndeplinit lucrările mai delicate. 4) Elevii nu vor putea fi puşi decit două săptâmîni la aceiaşi lucrare şi o singură săptămînă la magazii sau la vite. 5) Se vor putea face excepţiuni numai în cazul cind vor fi lucrări de prea mare importanţă. 6) Elevii nu vor fi întrebuinţaţi decit la curăţat sau la serviciile destinate pentru argaţi. 7) Fiecare elev va avea un carnet de lucrări care va fi notat zilnic de către şeful de cultură respectiv. Direcţiunea generală a căilor ferate a fost autorizată să sporească liniile de garaj din staţiunea Podu Iloaei, precum şi să facă şi alte instalaţiuni în limitele sumei de 200.000 lei. Dna Maria Vivoschi cunoscuta propagandistă pentru limba esperanto, a ţinut ieri o conferinţă la cercul „Unirei" din Paşcani, unde a vorbit despre „Portul nostru naţional**. A asistat un public numeros. Atragem atenţiunea deosebită a cetitorilor noştri asupra admirabilului studiu, scris în formă de nuvelă( ce publicăm în foiletonul nostru de pe prima pagină, întitulat Poţi comite adulterul! Această mică capodoperă artistică este „O isterie morală dedicată tuturor bărbaţilor Însuraţi" ceia ce va face ca şi cetitoarele noastre să urmărească foiletonul cu intens. Urmărească-l deci fiecare, că va avea o lectură literară de înaltă morală. Nuvela aceasta este datorită scriitorului Herbert Eulenberg şi apărută la librăria „Erich Reiss“ din Berlin, a obţinut un enorm succes. . Ministerul de domenii a fost autorizat să închee contract cu d-nii ingineri Sâpunaru, A. A. Maxim şi S. Pomponiu pentru executarea lucrărilor abatorului-frontieră de la Burdujeni, în limitele sumei de 731.483 lei. ♦ La şedinţa de azi a societăţii Medicilor şi Naturalişti, vor avea loc următoarele comunicări : D. dr. Anghel despre : „Contribuţiuni la studiul rupturei vaginului prin coif". D. dr. Anghel despre : «Un aparat protetic pentru fracturi». D. dr. Hortolomei despre: «Calcul al vesiculei biliare». ♦ Astăzi la orele 5 p. m. se întruneşte consiliul profesoral al Facultăţei de Ştiinţe pentru recomandarea unui conferenţiar în locul d-lui Stoienescu- Dunăre. X xxxx xxs Iaşi—Str. Stefan cel Mare No. 18 X Xx X XX1I $[ Anunciu Liceul particular de bâeţiia\Mac î)ame D-soate = Modele noi, ultima creatiune ===== Asortiment în Blănărie, Pluşuri, Nopeuri şi Pluş deKarakil ---- MANŞOANE ŞI COLEU DE BLANA — — - „IIA PARISIANA“ -str. Mitropoliei No. 10 (în curte) Iaşi Aducem la cunoştinţa tuturor, că, în urma amenajărilor făcute, mai dispunem de câteva locuri libere în clasele I-a, Il-a, precum şî la cursurile serale. Direcţiunea liceului particular de băeţi Sfi pOlitA un tinăr romÎDa‘ viKsOi CtJCki vind puţine cunoştinţi de comptabilitate la fabrica de scaune „Fortuna din str. Pavlov (Metoc.) Şcolare.—D-nu Natalia Popovici, a fost transferată pe ziua de 1 Noembrie de In şcoala din com.Slobozia—Roznov jud. Neam ca învăţătoare, in postul al 11-lea la şcoala din com. Cepleniţa jud. Iaşi. Tot pe acea dată d-sa trece ca detaşată la şcoala din Andrieşeni in postul al Il-lea. — D. Cornescu revizor cl. II-a a judedeţului Dorohoi, a demisionat pe ziua de 1 Noembrie şi îşi reia catedra de la şcoala din oraşul Herţa, ca director şi institutor. — învăţătorul Sandu din corn. Mînjeşti, se transferă pe ziua de 1 Noembrie în postul al II-lea şi diriginte la şcoala din corn. Bucium. — D-na Natalia Lascar se detaşază de la şcoala din Ruginoasa jud. Suceava ca învăţătoare in postul al II lea la şcoala din Cepleniţa jud. Iaşi* ♦ Următorii studenţi ai facultăţii de ştiinţi, au fost proclamaţi licenţiaţi in chimie: Avocat V. G. Vrănceanu, Al. Stănescu, E. Sebastian, C. Botez, A. Pacurariu, G. Gheorghiu şi B. Feldstein. Banca Iaşilor.Peri dimineaţă la orele 9 juni , a avut loc in localul camerei de comerţ, adunarea generală a membrilor acţionari ai băncei Iaşilor. Şedinţa a fost prezidată de către dl. C. Climescu. Au participat 80 acţionari. In urma discuţiilor urmate, capitalul social, a fost fixat la suma de 1 milion lei , s’au complectat statutele societăţei şi s’a verificat vărsămintul celor trei zecimi din capitalul social, reducindu se suma de 31 mii lei din suma de 1 milion 31 de mii lei, capital subscris, reducere care s’a făcut din vârsâmintele mai mari de 10 mi lei. Celelalte chestiuni, precum şi alegerea comitetului de administraţie a băncei, a censorilor şi supleanţilor, se va discuta în şedinţa viitoare, care s’a fixat pentru ziua de Duminecă 7 Noembrie. Tăiat de tren.Trenul care a plecat aseară la orele 9 spre Bucureşti, a dat in dreptul rampei Trei-canci peste un car cu boi, condus de către un ţaran a cărui indentitate nu au putut fi stabilită. Boii au rămas neatinşi, carul a fost complect sfarmat, iar conducătorul a fost lovit la cap şi aruncat la o distanţă de peste 5 metrii de linie. Lovitura a fost atît de puternică incît victima acestui accident, a încetat din viaţă instantaneu. Inşliinţîndu-se autorităţile au sosit la faţa locului d-nii Procuror Vincler şi comisarul Ştiubei, care au dispus transportarea cadavrului la morga spitalului Sf. Spiridon, unde i se va face autopsia. * Sâmbătă 0 Noembrie 1910 va avea loc la Teatrul Naţional o Şezătoare literară Artistică, dată de câtr. Scriitorii români din Iaşi cuconcursul Societăţii Ştiinţifice şi literare (Arhiva) şi cu binevoitului concurs al: D-rii Joanne I. Kogâlnbu vnu pianistă, laureată a Conservatorului din Viena, cu al maestrului Eduard Caudella şi al d-lui Th. T. Burada. Program: Partea 1) D-nii M. Codreanu, Gh. V. Botez-Gordon, Al. Gh. Doinaru, Eugeniu Borneanul şi C. Doboş vor citi din lucrânle d-lor literare 2) Schuman.Davidsbrndler, executat la pian de D-ra Jeanne I. Kogâlniceanu 3) Th. T. Burada.—Rapsodie româneasca, executată pe violina de dl. Th. T. Burada. Patea II 1) Dl. Gh. Ghibânescu. Personalitatea şi societăţile literare, conferină. Partea III 1) D-nii Mihai Codreanu Gh. V. Botez-Gordon, Al. Gh. Doinaru, Eugeniu Boureanul* și C. Doboș, lecturi. 2) Chopin.—Etude la major, executat la piano de D-ra Jeanne I. Kogălniceanu l) Th. T. Burada. —Cântec de leagăn, executat pe violina de dl. Th. T. Burada. Diverse — Lucrătorul Costachi Rusu a încetat subit din viaţâ, pe cind trecea astăzi dimineaţă pe str. Mizil. — Trenul de Bucureşti a sosit astăzi în localitate cu o intîrziere de 15 minute. — De astăzi s’a început încorporarea 48 tinerilor recruţi din contingentul 911. — I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei s’a reîntors astăzi dimineaţă în localitate pentru a participa la conferinţele pastorale. — Lista noilor licenţiaţi in drept, precum şi rezultatul celor reuşiţi la examenul din anul I şi II de licenţă, le vom publica în numărul de mini a ziarului nostru. Către Onor, Public, Clienţi şi Amici Pe ziua de 26 Octombrie 1910 urmînd a-mi strămuta definitiv domiciliul şi prăvălia din strada Anastasie Panu 72, în noua şi eleganta prăvălie de frizerie, din Piaţa Unirei No. 3 (alăturea de băcănia Ermacov“) rog cu insistenţă, a mi se da preţiosul concurs, promiţind, că se va găsi, in această branşă un desâvirşit serviciu, prompt, antiseptic şi expeditiv. In aşteptare, salut cu deosebită stimă şi respect. GH. NICOLAU, Coafor bărbătesc Iaşi-Slănie Piaţa Unirei, No. 3. V 4 #*.. er