Mişcarea, noiembrie 1910 (Anul 2, nr. 240-263)
1910-11-26 / nr. 260
tria şi Germania văzând, că produsele industriei artistice franceze (cari atrăsese atenţiunea întregii lumi prin fineţa şi prin gustul lor) dominează pieţele tuturor ţărilor, au început a înfiinţa în ţările lor şcoale pentru industria artistică. Deja prin veacul al 18 şi la începutul veacului al 19 înfiinţându-se academii, şcoale de desemn şi şcoale de industrie s’a căutat a se da atenţie şi desemnului artistic. De aseminea numeroasele societăţi industriale şi politechnice, ce s’au Înfiinţat în anii 1820 şi 1830 au pus în programul lor şi cultivarea industriei artistice. Anglia trase primele învăţături din expoziţia de la 1851, înfiinţînd la Londra departamentul ştiinţelor şi artelor şi muzeul Suth-Kensigton spre a cultiva şi înainta industria artistică pe o bază naţională independentă. Acest scop se atinge prin o colecţiune de obiecte modele ale industriei artistică, prin ţinerea de conferinţe cu conţinut artisti technologic, prin ateliere, prin un învăţământ extins al desemnului şi a modelajului, prin premiarea lucrărilor celor mai bune şi prin alte asemenea mijloace. Pe asemenea baze s’au înfiinţat mai târziu toate muzeele de artă industriale de pe continent şi institutele de industrie artistică unite cu ele, mai întâiu la Viena (1863), Berlin (1867), apoi în München, Nürnberg, Karlsruhe, Dresda, Lipseu, Düsseldorf şi altele. La muzeul industrial din Stuttgart s’a pus baza deja în anul 1850 prin înfiinţarea unui depozit de mostre. Şcoalele industriale artistice se împart de regulă în clase preparatoare şi în clase speciale. In clasele preparatoare se predă învăţământul preparator, care se mărgineşte la desemnarea de ornamente după modele plane şi plastice, la desemnarea şi pictarea după obiecte din regnul vegetal, animal şi mineral, la modelajul de ornamente şi de obiecte figurate, teoria proecţiunilor, construirea umbrei, anatomia, istoria artelor, metodica învăţăturii desemnului. Clasele speciale (în cari sunt primiţi numai acei elevi, cari au absolvit clasele preparatoare sau cari şi-au însuşit în alt mod instrucţiunea artistică trebuitoare) ca de obiceiu caracterul de ateliere şi adeseori se împart în mai multe grupe principale, după cum se ocupă mai mult cu architectura, sculptura, pictura şi cu diferite feluri ale artelor mici, etc. Numărul lor variează după trebuinţa. Sunt clase pentru desemnul architectonic, ciselare, gravat, sculptat, pictura decorativă (ornamentală şi figurata), desemnul de modele de tot felul, lucru artistic de mână, dantelăria ') 1) Recomand în special d-nilor profesori de desemn de la școalele de arte și meserii importanta scriere „Les écoles profesionnelles et les écoles d’art industriel en Allemagne et en Autriche“ par Omer Buys. Schaerbeek—Bruxelles 1896. D-nul Buys, profesor de desemn la 4 şcoala de desemn şi industrie din Schaerbeek a fost trimis de statul belgian în o misiune de studii in Germania şi Austria. D-sa a vizitat şcoalele de arte şi meserii din Hamburg, Hanovera, Iserlohn, Remscheid (Vestfalia), Viena, Dresda, München, Düsseldorf, Berlin şi Leipsig. In scrierea d-sale se află reproduse toate programele analitice pentru desemnul industrial dela şcoalele pe care le-a vizitat, arătând metodele, ce se intrebuinţază In predarea desemnului, colecţiunile de modele, întocmirea salelor de desemn, iluminatul lor etc. nu se ridicăniciodată la o concepţie». Cuvîntul fiind prea profund, ţinem a-l comenta: Poate un actor, prin puterea talentului său să ne ofere o «concepţie» într’un rol ? Atunci curi ar fi distincţia dintre creaţie şi concepţie ? Noi credem că cea mai înaltă misiune a actorului e să creeze : creaţiunea este partea artistului dramatic, —concepţia e a dramaturgului, a poetului. Aşa fiind trebue să recunoaştem că artistul Momuleanu, care de altfel nu se bucură numai de simpatia noastră şi de a autorilor şi traducătorilor, ci mai ales de aceia a publicului,—cel mai competent critic de artă—zic, trebue să recunoaştem că artistul Momuleanu pe care l-am văzut timp de aproape două decenii în peste trei sute de roluri, are la activul seu creaţiuni distinse. Nu putem uita pe Momuelanu în rolul lui „Zytophanes“ din „Marthra" lui Richepin, sau în comediile lui Sardou—mai ales în „Nos intimes"—pentru a cita în fuga... creionului unele din „creaţiunele" sale. Dar despre artistul Momuleanu vom vorbi pe larg—la cea dintâi ocaziune. \Nonumentul lui Tolstoi.— Deputaţii LvA octobrişti au intenţiunea să ceară Dumei votarea unui credit pentru ridicarea unui monument lui Tolstoi. Cum însă, majoritatea reacţionară e ostilă acestui proect, e probabil că nici nu va mai fi adus în discuţie. Pietro Mascagui, autorul sublimei „Cavaleria Rusticană", a terminat o nouă operă „Isabeau“, care se va reprezenta în curând la New York. Scriitorul Em. Cârleanu, anunţă pentru luna viitoare un nou volum întitulat „1910“, un jurnal de pagini intime din viaţa scriitorilor, complectat cu portrete şi desluşiri asupra împrejurărilor literare. Volumul va fi ilustrat de d-na Cecilia Cutescu Stork, şi d-nii Hirlescu, Iser, Costin Petrescu, Murnu, Ressu, Satmary, Steriade şi alţii. Revista „1907", cuprinde în numărul de astăzi : I. Gr. Păucescu.—Intimidarea Coroanei. Ion Vlasceanul.—Aforisme politice. Gh. Coasă.—Renele şi ţăranii. Vamă mare.Pentru „Viitorul“. St. Antim.—Armonia între clase. N. Basilescu.—Regele şi poporul. Cato.— Impăcarea româno-maghiară. «g^Mişcarea literar^tTartTstica. ly/Tomureanu. — Cronicarul nostru ■B"-*- teatral EnricFurtună, f'aducLcrilica dramatică a representaţiei de Duminică «Guérin Notarul» şi vorbind de artistul Momuleanu care a ţinut rolul prim, a înţeles că acest neobosit actor Ho închiriat de astăzi cunoscutul nenumiei locai din oraşul nostru : Vechea Boltă Rece (Iaşi, Str. Rece No. 6) Clădire spaţioasă, cu pivniţă renumită. Localul, cu totul renovat, poate fi des, tinat şi pentru fabrici, atelier, şcoală, etc. A se adresa la proprietar, Iaşi—Str. de Sus 132. De vânzare CASELE din Str. Lascar Catargiu No. 5 (foastă str. Română) compusă din 4 apartamente cu atenantele lor complecte. A se adresa Doamnei Jeanna Unter — Iași, str. Păcurari 37. mișcarea WSHISTWRA SKW Activitatea cercurilor culturale.—Şcolile de adulţi la sate, coloasele industriei.— Conferinţa dlui Sevastian la cercul cultural No. XII din Bivolari. In ziua de 21 a. c., a avut loc la cercul cultural din Bivolari o conferinţă ţinută de dl. V. Sevastian dirigintele şcoalei din Bădeni, conferinţă pe care o rezumăm în cele ce urmează . După cum vedeţi, noi învăţătorii satelor ne-am adunat şi de astă dată în acest local îndemnaţi numai de dragostea curată ce avem cătră dv., căci neam pus în gând să vă deşteptăm, să vă luminăm şi să vă înălţăm cum să trăiţi mai bine, mai bine şi mai cu mândrie. Acum, închipuindu-ne că sfaturile noastre vor fi ascultate şi păstrate, ne înfăţişăm iarăşi cu sfaturi nouă şi vă asigurăm că aceste învăţăminte folositoare nu cer chirie capului cât timp le veţi păstra. De astă dată, eu mă voiu încerca să vă vorbesc despre unele nevoi ale dv., şi împreună voiu căuta leacul acestor nevoi. Iubiţi Săteni ! Frigul ne vesteşte că iarna a sosit, toate roadele s’au strîns de pe câmp, s’au curăţit şi s’au aşăzat toate la locul lor, rămânând să cadă omătul alb peste câmpiele ce, acum câteva luni în urmă, erau aurii de spicele galbene şi pline de rod ale griului. Deci omul muncitor este silit să lese cîmpul, unde din primăvară şi pănă în iarnă, ei curg rîuri de sudoare şi să se stringă acasă lingă nevastă şi copilaşii sei. Dar şi acasă pe omul gospodar nu îl aşteaptă hodina şi somnul, ei o altă muncă. Mai ai tăi uneltele de muncă, cu care s’a servit, trebuesc grijite, cele stricate drese şi pe urmă puse la locul lor, astfel ca primăvara, cînd începe acea nouă şi veselă viaţă de la cîmp, omul să le ia de-a gata, ca să se apuce de lucru, ne mai perzindu şi timp pentru a le curaţi sau drege atunci. După aceasta sunt vitele, care-s tovarăşele nedespărţite de muncă ale omului, şi acestora le trebue dată o Îngrijire bună, ca : adăpostul bun, hrănire şi adăpare la timp, ţinere in curăţănie, astfel ca ele iarna să se înfiripeze, să se mai întărească, pentru ca la începutul muncei să fie mai puternice şi totodată mai spornice. Tot în vremea aceasta, cînd afară viscoleşte, plugarul cuminte îşi alege sămînţa pentru anul viitor şi işi face socotelele împreună cu nevasta, cum ar face, şi cum ar drege, doar ar putea eşie mai bine, pentru ca să scape odată de I datoria cătră boier sau mai ştiu eu cătră cine. Dar toate ce v’am spus pănă acum nu pot ocupa tot timpul urii şi lung al iernei, dacă omul n’are şi altă ocupaţiune şi toate se pierd, dacă mintea nu este şi ea hrănită, cu învăţăminte folositoare şi pentru aceasta gospodarii înţelepţi trebue să alerge la preot sau la învăţător , să se ducă la ei să ceara sfat şi cu ei să pună afacerile la cale, căci ei sunt luminătorii şi mingăitorii soţilor. Nopţile de iarnă sunt mari şi pe cînd afară viscoleşte, în sobă tocul arde şi nu simţi nevoia frigului, atunci cît de frumos, cît de folositor ar fi, dacă ar citi fiecari din gospodari care ştiu carte, iar cei nu ştiu să se adune pe la cei ce ştiu, să asculte cum citeşte unul din vre’o carte, care ne învaţă cum şi în ce fel să trăim, cum să lucrăm pămîntul, cum să ţinem vitele şi ce să facem ca să ne aducă mai mare foloase. Dar poate veţi zice : „N’avem cărţi". Tocmai aceasta am dorit s’o ziceţi şi atunci iarăş vâ trimet la preot sau la învăţător şi aceştia vă vor da bucuroşi tot ce doriţi. Nu uitaţi că tot pentru hrana minţei cu învăţăminte folositoare, guvernul s'a interesat şi’a dat poruncă învăţătorului să facă şcoală cu d-stră cei mari, ori cum vă zice adulţi, iar şcoala se cheamă Şcoala de adulţi ; aceste cursuri se ţin mai cu seamă seara, de două ori pe septămînă, in timpul iernei. Ce lucruri frumoase se învaţă la aceste cursuri ! La aceste cursuri vi se spune cum să vă iubiţi acea treime sfîntă şi nedespărţită, care este legea, limba şi moşia strămoşească, cum să vă creşteţi copiii pentru a face din ei oameni de ispravă, vrednici de strămoşii lor, cinstiţi şi viteji ; la aceste cursuri vi se spune multe lucruri folositoare, vi se dau multe staturi binefăcătoare, dintre care unul ar fi poate îndemnul, cătră meşteşuguri, despre care, vă rog să-mi daţi ascultare, voesc să vă spun şi eu cîteva cuvinte. Tot Românul cu dragoste de neam şi cu chibzuinţă adevărată, trebue să fie încredinţat că noi înşine suntem pricina cea mare a durerei şi a greutaţei in care trăim. Vremea noastră este vremea durerei şi a greutăţei, tocmai fiindcă nu îndeplinim cu fapta lucrurile bune, pe care le spunem cu vorba. Noi uităm că, dacă nu vom îndeplini cu fapta lucrurile Drion-RangeseMart DIN IAȘI VINDEVENTARE de toate felurile, precum : locomobile, motoare cu benzină, pompe centrifugale și motrice, şine, vagonete, macarale de 1500 — 3000 kig. cronici mari rotative, berbeci, fer rotund prpriu pentru beton armat, garnituri și scule diferite pentru executarea de conducte de apă, harabale solide pentru transport etc., etc., în stare perfectă şi cu preţuri foarte avantajoase. A se adresa Direcţiunei societatea Union-Baugesellschaft, Iaşi. Peşte proaspăt zilnic DE TOATE SOIURILE Se vinde după tariful oficial în PIAȚA HALEI — Compartimentul 84 N. VAIDEANU. Înştiinţare Biroul electric L. PIX din str. Seulescu ţine la dispoziţia onor. public ieşan 2 Monteri pentru orice reparaţiuni de la 7 —11 seara. Adresaţi-vă prin o c. p. în curînd voiu instala Telefon. Trupa MALO-RUSA E Petersburg——, vine la Iaşi ....... — PENTRU A DA 4 REPRESENTAŢII — bune, zădarnică va rămînea truda noastră ; şi, Doamne, din fericire, de multe lucruri folositoare vi este dat a vorbi în toate zilele. Cu toţii zicem bunăoară „Meşteşugul este braţara de aur», şi o meserie plăteşte cît o moşie". Şi cînd zicem astfel noi rostim o vorbă mare, o învăţătură mîntuitoare, o înţelepciune sfîntă, rostim una din cele mai folositoare învăţături. Dar, fraţilor, este cu totul adevărat şi cu totul cinstit şi frumos : «Meşteşugul e braţară de aur» , dar care, numai cu vorba, fie ea cît de înţeleaptă şi de frumoasă, folositoare ceva ? Nu, fraţilor, căci „Numai cu vorba nu se face ciorba“. Ci prin fapte şi numai prin fapte putem folosi cu adevărat din înînţelepciunea acestor vorbe, şi iată cum : Să nu dăm copiii, după terminarea şcoalei, la meşteşuguri. Căci mai ales, meşteşugul va fi mintuirea noastră de durerile şi greutăţile de care ne plîngem azi ; mai ales, meşteşugul va fi moştenirea cea mai scumpă, pe care vom putea o lăsa copiiilor noştri, moştenire statornică, după care străinii umblă zi şi noapte să le-o răpiască cu totul. Uitaţi-vă cum s’au ales tocmai această îndelnncire, care ar trebui să fie o zestre boierită, o moştenire de mare preţ pentru copii noştrii. Noi, in nepăsarea noastră blăstămată, îi vedem cum trăesc mai uşor dintr’o muncă uşoară, dar ne mulţumim numai cu vorbele „Meşteşugul este braţară de aur“. A venit vremea fraţilor, să înţelegem odată, că meşteşugul trebue să fie nu numai pentru străini, «braţară de aur», ci şi pentru noi Romînii. A venit vremea să ne trezim rostul minţei şi să pricepem bine, că meşteşugul va fi plugul cel bun, cu cari copiii noştri vor desfunda ogorul cel întâlnit al acestei vieţi ; căci făcîndu-i meşteşugari, noi le vom lasa lor moştenire pentru viitor nu străinilor, care cîştigă sub ochii noştri „braţara de aur“ din meşteşuguri. Aşadar, dacă vrem să stăpânim ţara cu cinste şi cu dragoste, trebue să nu dăm copiii la meşteşug. Vedem că străinii huzuresc pe spinarea ţarei noastre, iar noi ce facem ? Noi răpiliiem numai cu vorba şi zicem : „Meşteşugul este ţara ţară de aur". Şi fără îndoială, cînd spunem o vorbă aşa de frumoasă, însă nu vrem să o arătăm cu fapta, ni se pare, că ne batem joc de noi înşine ; căci in loc să ne sfătuim cu părintele satului şi cu învăţătorul nostru şi al copiilor noşti, cum am putea îndemna pe copii noştri la meşteşuguri, noi ne uităm la fiii străinilor, cari iau rodul învăţăturei noastre cele bune şi ne săturam cu vorba zicînd : „Meşteşugul este braţară de aur11. Apoi pentru numele lui Dumnezeu, dacă este aşa, de ce nu dăm şi noi copiii la meşteşuguri ? N’am vrea, adecă să capete copiii noştri aceasta, „Brăţară de aur“ ? Fiecare cred, că vrea fraţilor, dar ne stăpâneşte deocamdată o nepăsare, pe care mai înainte am numit-o blestemată, însă acum, nu ştiu cum să-i mai zic. Lucru de şagă însă să nu ne pară, noi mai trăim cum dă D-zeu, dar vremile ce vor veni, vor fi poate mai aspre şi moştenirea cea mai sigură pentru copiii noştri va fi meşteşugul. Să dăm dar şi pe copiii noştri la meşteşug şi cu aceasta şi numai prin aceasta l-am putea birui pe duşmanul nostru de astăzi şi de mâni, care este nevoia ; şi numai cu aceasta vom putea face, ca copiii noştri, trăind uşor, să ne binecuvinteze. De aceea şi eu acum îndrept glasul cătră Creatorul Ceresc şi -L rog zicînd: Cum Mântuitorul Hristos a zdrobit moartea şi călcând asupra ei, ne-a adus viaţa, tot aşa să ne ajute şi nouă să zdrobim nepăsarea de astăzi şi călcând asupra ei, să dăm pe copiii noştri la meşteşuguri. Aşadar, iubiţi săteni, ascultaţi şi urmaţi , săvârşind cu hotărâre toate câte noi învăţătorii vi le spunem, numai pentru binele Dv-tră şi fericirea acestei ţări. Căci sfaturile bune sunt ca banii cei buni. Să dea bunul D-zeu că aceste cuvinte puţine dar cu urmări bune, să prindă rădăcini în sufletele Dv-tră. informaţiuni * 1 25 Azi d. C. Nacu, raportor, va citi adresa de răsspuns a Senatului la discursul Tronului. ® D. D. Al. Mancaş a fost numit secretar-controlor la corporaţia metalurgiştilor din Iaşi în locul d-luî Dobrovici, depisionat. ® La şcoala superioară de meserii din din Iaşi e vacant postul de maestru-ajutor mecanic. O casa de Economie „Hatmanuţ Nicoara“ din Tataraşi zilele în care se fac toate operaţiunile şi se admit împrumuturi sunt : Lunca, Miercurea şi Sâmbăta deja orele 6—9 seara. ♦ D-nul Colonel Berlescu inspectorul jandarmeriei, a plecat în inspecţie în jud. Dorohoi, ECOU,PDL Architect L. Nadolstki str. Lăpuşneanu 21 în anul 1900 a lucrat la transformările la casele Inginer Gberg şi Moisescu, s Vitrina colecturei Rob. Th. Schröder sucursala locală, str. Ştefan cel Mare No. 8, atrage de câteva zile deosebita atenţiune a trecătorilor prin numeroasele lozuri câştigătoare, achitate clienţilor sei de numita casă norocoasă, numai in cursul loteriei a 8-a şi expuse spre vedere tuturora. Intre aceste lozuri cităm : M No. 34304 cl. 5-a achitat cu cîştig de lei 80000. 2/s No. 4642 cl. 6-a achitat cu câştig de 100000 lei. 1 [s No. 48441 cl, s-a achitat cu câştig de 20000 lei. Cum tragerea clasei la loteria 9-a se apropie, îndemnăm publicul ieşan să-şi încerce norocul la Schröder, care achită câştigurile imediat, fără nici un scăzământ. '|ş de loz numai 1.50, % Lei 3, %. Lei 6, Vi Bei 12. Numere norocoase la ROB. TH. SCHRODER, sucursala Iaşi, str. Ştefan cel Mare No. 8, ECOU.—Doctor Leon Polingher dentist, diplomat al şcoalei dentare din Geneva, după o practică în Cabinetele dentare din Geneva şi Nyon (Elveţia), îşi va instala Cabinetul său de Dentistică în Piaţa Unirei 3, (deasupra magazinului Ermacov) cu instalaţia cea mai modernă. Diverse — Simbătă seara are loc la societatea de gimnastică balul dat în folosul centrului studenţesc. — Un icendiu a izbucnit aseară la locuinţa comerciantului Premisleaner din str. de Sus. Focul a fost localizat de pompieri. Dl Bogdan Vasiliu a cerut direcţiei serviciului sanitar autorizaţia să deschidă o distilerie de alcool la vila Manta din Bucium. CURA UST de PEŞTE IODOFERAT SIMPLU şi UNT de PEŞTE IODOFERAT en FOSFOR UNT DE PEŞTE IODOFERAT SIMPLU e recomandat cu cel mai deplin succes contra : Anemiei, inflamaţiunilor osoase, scrofuloza, ghinduri, inclinaţiuni spe tuberculoză, guta, reumatism. E un puternic nutritiv pentru persoane slăbite, precum şi un excelent tonic la reconvalescenţi sifilitici. Pentru copiii de şcoală slăbiţi prin munca intelectuală, este un neîntrecut reconfortant. Costul unei sticle de 1 kgr. 6 lei, la care se adaugă porto. UNT DE PEŞTE IODOFERAT CU FOSFOR e un medicament special pentru copii rachitici, spre a le întări oasele şi un tonic prin excelenţă in perioada creşterei copiiilor, in sările limfatice şi a studiului pubertăţei. Costul unei sticle de4 Kgr. 3 lei 75 bani, la care se adaugă porto. Depozitul gen. la frmacia X. VAT Ei RIX Ei Kt furniz. Curţei Regale Iaşi. Pentru Bucureşti: la Drogheria I. ZAHARIA, Str. Lipscani No. 35. Pentru Craiova : la Farmacia ED. KONTESCHWELLER. — Cererile din provincie se execută prompt contra ramburs ======= Cea mai raţională, de UIT DE PEŞTE pentru ADULŢI şi COPII_________ e numai aceea, cm: WERNER