Mişcarea, ianuarie 1911 (Anul 3, nr. 1-23)
1911-01-15 / nr. 10
deţe întregi şi deci multe şcoli. Incit, fii pe pace, nici odaia nu o să-mi vie gustul, să-ţi fac deosebita plăcere, de a cere rotaţia la revizorate şi inspectorate. Nu zic, că modul d de selecţiune a revizorilor şi inspectorilor, este ideal. Dar nefiind chestiunea aceasta în discuţie, să o trecem cu vederea. Să rămină, însă, bine ştiut, că dacă am susţinut rotaţia la direcţie, am susţinut ca o echitate pentru toţi institutorii. Nu însemna prin aceasta, că o susţin numai pentru că am avantaje materiale şi încolo să nu-mi fac datoria, lucrînd pentru binele şcoalei. Se mai zice în aceste articole, că dacă la o şcoală nu se găseşte un institutor cu temperament de director, sau că sunt ocupate de 2 ori 3 institutoare, cum s’ar putea aplica principiul rotaţiei ? Mi s’a întîmplat dese caşuri să văd, că un institutor ar fi fost, declarat ca inept pentru a fi director, neavînd temperamentul cerut; cu toate acestea, cînd s’a întîmplat, că directorul respectiv de la acea şcoală să fie numit intr’o altă funcţie, să fie numit, ca director, indiferent că este suplimentar sau titular, atribuţiile ’s aceleaşi; acel institutor, care în alte ocazii a fost lipsit de aceste onoruri. Atunci, mă întreb, acelaşi institutor este rău director titular, bun suplinitor ? Trec cu vederea şi asupra acestora şi zic, după cura am mai zis şi in articolul precedent, că dacă un institutor este inapt, n’are temperament de director, autorităţile şcolare vor lua măsuri cuvenite şi va da-o acelor care merită. De vr’o ciţiva ani tendinţa este, că la şcoalele de bâeţi să nu se mai numească institutoare, ci numai institutori, iuşit cred că mai uşor s’ar putea aplica principiul rotaţiei, de cit să se poată aplica principiul direcţiilor fără catedră, care te-aşi întreba pe d-ta, cam peste cite zeci de decenii va putea să aibă fiinţă ? In zădar vii cu astfel de inovaţii, care nici odată nu s’ar putea realiza. Ce contrazicere exista între articolele d-tale. In cele dintâi te plîngi, că un director de la periferie nu poate veni la centru, zicînd : „că direcţia vaiantă de la centru e căpătată printr’un fel de ereditate de beneficii materiale“. In răspunsuri arăţi că cunoşti 5 cazuri, unde s’au adus directori, dintre institutori meritoşi de la alte şcoli. Iată dar, principiul d-tale cade, că direcţia de la centru este un fel de ereditate. Meritul este apreciat şi se dă recompensa cuvenită. Dacă s’ar fi întîmplat vreodată, să nu i se deie cuiva direcţia la centru, cu siguranţă că amîndoi au avut merite egale. In aceste articole se mai observă, că mult caz se face pentru numirea directorilor pe merit şi vechime. Dacă am trăi acum 40 sau 50 ani în urmă, cînd erau institutori şi cu patru clase primare, atunci s’-ar mai putea discuta meritul, căci nu mulţi ar fi in stare a conduce o şcoală. Dar azi, cînd cred, aproape în unanimitate, că toţi dascălii sunt capabili de a conduce o şcoală, după cum fiecare institutor e în stare de a fi la orice clasă, atunci mi-e permis şi mie a aproba sistemul rotaţiei, discutat şi răsdiscutat acum ciţiva ani. De ce oare, să ne dăm noi singuri blamul acesta, cînd nu-l merităm, invocînd incapacitatea unor dascăli de a conduce o şcoală. In privinţa vechimei, aşi întreba, să mi se răspundă, clţi ani de învăţâmînt, au avut mulţi din institutori, clnd au fost numiţi directori ? Mulţi din institutori şi directori cu merite şi vechime şi cu reşedinţă în alte oraşe, avînd interese de a veni într’un oraş mai mare, şi-a lăsat direcţia şi a fost mulţumit de* a veni în oraşul, care are interes, chiar la periferie. De ce oare, directorul dela periferie, dacă are interesul de a veni la centru, nu şi-ar lăsa direcţia, venind numai ca institutor la centru şi atunci nu ar mai fi nedreptăţiţi şi ceilalţi 2 institutori, unul de la periferie şi celălalt de la centru, avînd fiecare direcţia la şcoala lor. Menţin tot ce am scris în articolul precedent cu privire la directorul fără catedră şi mai răspund încă odată, că găsesc că prea mari sacrificii materiale ar face statul pentru un astfel de director, care să fie ca un registru de intrare. Acest lucru l-ar face cu mult mai bine institutorul respectiv şi cu mai multă reuşită. Odată !Cu aceasta am ocazia, de va mulţumi d-nei Maria Buţureanu, institutoare şc. V. Alex.mdic de lămuririle date cu privire la şcolile din Elveţia şi anume : In Elveţia o şcoală cuprinde 20 şi 25 de clase sub acelaşi acoperemînt, din spirit de economie; în Elveţia, unde nu poate nimeni contesta progresul ; unde se aplică cele mai nouă monede şi unde e civilizat şi cel mai de pe urmă om din societate, deşi acolo nici unul nu-i mai puţin decât altul ca demnitate omenească, în Elveţia nu există director, ci un portar, ştiutor de cărte şi cu bun simţ, cum sunt cu toţii în partea locului, care „Concierge“ are griji de registre, chei şi curăţenie. Rezultatele sunt că ţara aceasta fără directori e cea mai civilizată, are copiii cei mai cuviincioşi şi se bucură de o curăţenie, care nu lasă nimic de dorit.“ Altă contrazicere. In articolul din l J Dec. stă : Cile cazuri nu sau văzut, cină iinstitutorii de la aceiaşi şcoală trăiau în raporturi aşa de rele, din pricina luptelor pentru direcţie, încit autorităţile şcolare au fost nevoite să recurgă la pedeapsa unuia din ei. In articolul din 12 Ian: Te ridici şi protestezi cu energie în potriva iminuărei că astăzi e o aşa mare destinare între dascăli pentru directie. Apoi, mă ridică şi mă indignez şi eu, cînd văd contraziceri de felul acesta. Care s’o cred, cea dintî', sau cea de a doua ? Nu este ingenioasă părerea mea asupra rotaţii, căci nu e inventată de mine; dar in orice caz, o cred mai bună şi mai ingenioasă, de cît invenţiunea D-tale, care are o singura şansă de a fi inaplicabilă. In cele dintâi articole ale D tale eşea în relief mai mult inovaţia de directori fără catedră. In ultimele articole, cred cu foarte multă uşurinţă asupra acestei inovaţii, parcă nici n’ar fi niexistat. Sigur ca unde are şansa de a fi aplicată cît de tirziu, de aceea ai trecut aşa de repede cu vederea asupra ei, fără a da noi argumentări mult mai pe larg şi mai explicite. Înainte de a termina, declar că cea mai mare parte din dascăli fie directori ori nu, şi pe care am avut ocazia de a-i intîlni, toţi au fost contra acestei inovaţii ideale de directorii fără catedră şi mai mult încă în una din zile am primit de la 4 colegi de la o şcoală de aci din oraş, mulţumiri şi strîngeri de mină, zicînd că şi ei au fost de părerea mea şi chiar înainte de a apărea articolul din ziarul „Mişcarea“ au discutat cu toţii în cancelarie în acelaşi sens. Pentru mine nu este o mai mare mulţumire sufletească decît aceasta, cînd am văzut că mulţi din colegi şi colege au fost de aceiaşi idee cu mine. C N. Vartic, Institutor şc. de băuţi Noi Troi-Terarchi. ♦ Ministerul cultelor şi al instrucţiunei a acordat un concediu de trei luni d-lui I. V. Praja, profesor la liceu de la şcoala comercială din Iaşi, pentru a putea fi numit în comisiunea interimară. ♦ Anunţăm cu plăcere că o complecta înţelegere s’a stabilit între toţi amicii noştri din jud. Feleni, cari au alcătuit un comitet executiv sub preşidenţia d-lui Em. Porumbaru. De asemenea s’a stabilit o înţelegere electorală cu partidul conservator-democrat din acel judeţ. ♦ D. general Averescu fostul ministru de război, şi care a fost atât de vehement atacat de către d. Al. Marghiloman actualul ministru de interne în trecutul parlament liberal, a fost însărcinat de d. N. Filipescu ministru de război, a întocmi bugetul departamentului războiului, pe viitorul an financiar 1911 —911. Prin acest buget se va prevedea suma de 80 milioane pentru trebuințele armatei. Ni se comunică din diferite părţi ale ţarei că guvernul a dat ordin prefecţilor să nu lase să circule nimeni prin sate. Lumea cunoaşte deja arestarea scandaloasă a d-lui Săvoiu din Filiaşi. Zilele trecute s-a petrecut un caz mai extraordinar. Un portărel însărcinat cu o punere în posesie, a fost arestat de jandarmi şi silit să se întoarcă la reşedinţa judeţului, fără să îşi fi putut face datoria, fiindcă cu toate protestările lui, jandarmul a rămas neînduplecat declarând că are ordine formulare. * Singura raţiune de a fi a unui guvern Carp ar fi fost să asigure ţarei ordinea şi respectul scrupulos al legilor. Dacă carpiştii o apucă pe calea călcărilor de legi, dacă iau drumul arbitrariului şi al ilegatăţei şi îşi închipuesc că un guvern liberal va respecta opera de organizare administrativă şi inamo vitalităţile pe cari le vor face, într’o asemenea atmosferă de politicianism vulgar, — atunci sínt şi mai naivi decit sínt dăunători turci. Consiliul superior sanilor a interzis vânzarea capetelor de mac în farmaciile şi drogheriile din ţară, fără o prescripţiune medicală, deoarece în cele mai multe cazuri acest medicament se dă copiilor mici ca hipnotic. ♦ Sâmbătă 1 Februarie 1911 ora 9 seara, va avea loc in saloanele societăţei de Gimnastică, Sport şi Muzică „Balul costumat mascat“ date de societate. Chiar de pe acum, a început o straşnică întrecere intre grupele vechi ca : trubaduri cu mandoline ţigani cu şatra, Japonezi, Africani, Cow Boys, cât şi între grupele care au început să se organizeze de pe acuma,şi care vor face deliciul vizitatorilor. De asemenea se organizează echipă de păsări care vor samana cu acelea din Chantedlei. Ministerul industriei a ajuns o sucursală a clubului conservator. Agenţii de prin mahalale stau toată ziua în sălile ministerului vociferînd şi distribuind locuri, profeţind ameninţări. S’a instituit in vederea alegerilor un comitet elector al acestui minister-club compus din d-nii Staicovici, Grigore Cantacuzino şi Nicu Lahovary. Aceasta este aplicarea visului de 40 ani alHui Carp: sustragerea administraţiei de sub înflarea politicei. ■ De la ministerul de interne s’au trimis ieri prefecture de judeţ mai multe pachete cu manifeste ale guvernului, spre a fi distribuite la ţară. Atragem atenţiunea sătenilor, că manifestul guvernului anunţă, că noul guvern este în contra oricărei reforme electorale, admisă şi de partidul liberal şi de partidul nostru, respinsă numai de ciocoi. Apoi guvernul anunţă, că va ierta pe ţărani, caii au pănâ la 4 fălci de pătimit proprietate sau arendă, de orice dare. Domnul Costinescu, în proectu! său, propune iertarea de dare pe orice tirăgovăţ sau sătean cu un venit pănă la 400 lei. Guvernul actual n’a făcut, deci, nimicpentru ţărani. ♦ La ministerul de instrucţie e o harababură ne maipomenită. Teancuri de hirtii stau neresolvite şi nici afacerile urgente nu se pot expedia. De altfel chiar însuşi d. Arion, alarmat a chemat ori pe d. Meissner secretarul general, care i-a afirmat că-i este imposibil să rezolve toate hîrtiile cari intră zilnic în minister, şi că Intr’adevăr sunt o mulţime de lucrări curenta cari n’au putut fi rezolvate. In urma acestei declaraţiuni, d. Ariou s’a hotărit a da imediat delegaţiune funcţionarilor din diferitele direcţiuni. „ Alaltăseară a avut loc in casa părintelui N. Dătîngă din Tg.-Frumos, a doua şezătoare la care au luat parte mai multe doamne, domnişoare şi femei din popor. De data aceasta pe lingă alte lucruri manuale şi lectură s’au mai cetăţit pene de paseri, s’a cusut batiste de mină, etc."La urmă s’a dansat mai multe jocuri naţionale. Sf. Hennie Sanieleviei, actual profesor cu titlu provizoriu în oraşul Galaţi la liceu, se numeşte profesor cu ttlu deficitiv pentru specialităţile limba germană şi limba franceză (principale). ♦ Direcţiunea generala a serviciului sanitar a dispus ridicarea măsurilor preventive pentru provenienţele şi călătorii din Constantinopol, măsuri sanitare care aseră luate în urma declarărei epidemiei de holeră din Turcia. „ A treia producţiune a conservatorului de muzică şi artă dramatică din localitate va avea loc în ziua de 24 ianuarie. Comisiunea profesorilor va fixa programul acestei producţii în cursul săptămînei viitoare. Ministerul de finanţe a aprobat ca procesele neterminate in luna Decembrie de comisiunea de apel, să aibă loc, în cursul Iuriei Ianuarie, ECOU.Fabrica „Ţesetura“ Iaşi, Societatea anonimă, sediul strada Socola, a dispus vânzarea resturilor cu mult sub cost într’o prăvălie alăturea de fabrică, strada Socola No. 127. Halta tramvaiului la ușă. Avis amatorilor. LA ARMIRERIE CUTTAINIE ITALIANA Instalaţiune cu motor electric Strada Golia No. 50 vis-a-vis de Administraţia Financiară (Sub conducerea Petro Bett) A sosit lucrători speciali pentru ascuţirea şi repararea tuturor obiecte*tăioase. Preţurile cele mai reduse Garantăm exactitatea Rugăm onor. public a va confunda cu altele asimilate şi vor binevoi a ne da o prebă de lucru, spre a se convinge clienţii noştri îşi vor românea pe deplin mulţumiţi. De vînzare 48. A se adresa la proprietar strada Seu-1 eseu No. 10. SSSSS Informaţiuni * Comitetul diligente al clubului naţional-liberal a mai admis în comitetul electoral pe d-nii I. Iamandi, N. Andriescu, Dim. Timuş, Otto Rusch şiV. Guriţescu, toți din Tg. Frumos. D. Spiridon Popescu, fostuldirecal învăţământului primar şi normal primar, şi-a luat azi dimineaţă adio de la funcţionarii direcţiei întâia din Ministerul cultelor şi instrucţiunei. Noul director 1. Paul îşi va lua mine în primire noul său post De vânzare CASELE din Str. Lascar Catargiu No. 5 (Coastă str. Română) compusă din 4 apartamente cu atenantele lor complecte. A se adresa Doamnei Jeanna Unter — Iași, str. Păcurari 37. înştiinţare Inginerul James Holt medaliat la Expoziţia Universală din Bucureşti pentru lucrările de Canal şi Apă, s’a mutat in str. Lăpuşneana 32 unde a instalat o expoziţie de lucrări privitoare : Apă şi canal, băi, closete, lavabouri etc. Asemenea face instalaţiuni de apă şi canal prompt, elan și conștiincios. Cereți devise care le face graiis. MISCAREA In jurul incidentului de la Teatrul Naţional Din partea studenţilor subscrişi primim următoarele spre publicare : Subsemnaţii studenţi ai Universităţii din Iaşi, indignaţi de atitudinea nechibzuită pe care o fracţiune a studenţimei universitare a luat-o cu prilejul reprezentaţiei de la Teatrul Naţional în seara de 8 ianuarie 1911 . Fiind de părere că adevărata menire a studenţimei e de a se pregăti neîncetat, spre a alcătui în viitor o clasă conducătoare conştientă şi în stare a împlini idealurile naţionale, iar nu de a-şi risipi energiile în manifestaţii zădarnice şi lupte politice sterile ; Socotind că în ţara aceasta tot mai există legi şi oameni cari să le aplice şi că, în orice caz, studenţimea nu poate fi, mereu şi in toate împrejurările, singurul seul al dreptăţii, al moralei şi al naţionalismului; Fără nici o legătură cu nici o altă moţiune sau protest ce s’ar publica, declarăm prin această scrisoare, care singură rosteşte gradul nostru adevărat, ca nu ne solidarizăm cu manifestanţii din seara de 8 Ianuarie a. c. Azi în 14 Ianuarie 1911. (ss.). N. Vasiliu, C. Sturdza, E. Triandafil, Gh. Iamandy, Gel. M. Tomida, I. Bogdan, Radu Xenopol, I. Iordan, R. St. Drăghici, A. Cernătescu, V. C. Radacovici, G. C. Păun, M. V. Jora, P. C. Popovici, Gh. Dolejan, T. Hotnog, Gh. I. Vasiliu, A. C. Grigoriu, Lupu Gh. Const., I. M. Raşcu, M. Gh. Botez, Em. Grigoraş, St. Coroi, N. Radu, V. Cicei, J. Mitache, Gh. Zolta. Totodată cea mai mare parte din semnatarii acestei scrisori şi-au înaintat „Centrului studenţesc“ demisia motivată. „ Mâine 15 Ianuarie a. c., Curtea cu Juri a jud. Iaşi sub preşidenţia d-lui C. N. Buzdugan, începe judecarea proceselor, în sala consiliului comunal din localul Primăriei. !?: Mîine va judeca procesul lui Gh. Topor autorul crimei de pe şoseaua Socola şi procesul d-nei Gisela Lupu acuzată de pruncucidere (contumace). Astăzi a sosit în Iaşi dl. Inspector Financiar Simionescu Christea, pentru a inspecta Administraţia Financiară din localitate. D-sa se va interesa mai în deaproape de lucrările comisiunei de recensămînt de pănă acum. Consiliul de război de pe lingă corpul 4 de armată se va întruni cu începere de la 26 Ianuarie. Diverse — La institutul anlirabic a fost internată femeia Stefania Saver din com. Bîrleşti jud. Neamţ. — Astă noapte a fost arestat individul Gh. Ipati, autorul mai multor furturi din oraşul nostru. — Comitetul soc. „Vulturul e convocat a se întruni în localul şcoalei primare Adamachi, Duminecă 10 Ianuarie orele 3 p. m. — Delegaţia judeţeană se va întruni în cursul săptămînei viitoare spre a verifica corupturile de gestiune ale mai multor comuni. Sîmbătă 29 Ianuarie 1911 Se va juca pentru prima oară «PUICA sau VIATA, —Comedie de ALFRED CAPUS— Caro s’a jucat de nenumărate ori cu mare succes pe scena Teatrului PORTE ST. MARTIN—PARIS •==■==■===• ATELIER SPECIAL DE INSTALATIUNE DE APA, CANAL, BĂI SISTEMATICE, LAVOARE, SONERIE Sl ARTICOLE SANITARE itamofici h Brediier Autorizate de Onor. Primărie București i Jassy=-—--- = *• STRADA SEULESCI: No. I ■ Ne angajăm cu lucrări in provincie pentru cele de mai sus. I JEW I NICOLA10E ! Invozm II Consult. 8 — 10 şi 4 -6 | $1 Iaşi Str. Anast. Panu 7 * Cold Cream inalterabil întreţine şi redă frăgezimea pielei, curăţă faţa de orice bubuliţe, şi împiedică sbârciturile pielei. Borcanul 1 leu 50 I. PREPARAT IN Laboratorul de produse farmaceutice Ioan Werner Furnisorul Curţei Regale — Iaşi - I Piaţa Unirei M -Hi© Halleplin GHICITOARE IAŞI—Strada Barlin la N®. 6 C11 lumină clară şi economic tic 70% garantate ; pentru lămpi electrice din cea mai renumită fabrica: „Ergo-Wolfram“ se găsesc numai la librăria P. Iliescu (Piaţa Unirei).