Mişcarea, ianuarie 1911 (Anul 3, nr. 1-23)

1911-01-15 / nr. 10

deţe întregi şi deci multe şcoli. In­cit, fii pe pace, nici odaia nu o să-mi vie gustul, să-ţi fac deosebita plăcere, de a cere rotaţia la revizorate şi inspectorate. Nu zic, că modul d de selecţiune a revi­zorilor şi inspectorilor, este ideal. Dar nefiind chestiunea aceasta în discuţie, să o trecem cu vederea. Să rămină, însă, bine ştiut, că dacă am susţinut rotaţia la direcţie, am susţinut ca o echitate pentru toţi institutorii. Nu însemna prin aceasta, că o sus­ţin numai pentru­ că am avantaje ma­teriale şi încolo să nu-mi fac datoria, lucrînd pentru binele şcoalei. Se mai zice în aceste articole, că dacă la o şcoală nu se găseşte un ins­titutor cu temperament de director, sau că sunt ocupate de 2 ori 3 institutoare, cum s’ar putea aplica principiul rotaţiei ? Mi s’a întîmplat dese caşuri să văd, că un institutor ar fi fost, declarat ca inept pentru a fi director, neavînd tempera­mentul cerut; cu toate acestea, cînd s’a întîmplat, că directorul respectiv de la acea şcoală să fie numit intr’o altă func­ţie, să fie numit, ca director, indiferent că este suplimentar sau titular, atribu­ţiile ’s aceleaşi; acel institutor, care în alte ocazii a fost lipsit de aceste ono­ruri. Atunci, mă întreb, acelaşi institu­tor este rău director titular, bun supli­nitor ? Trec cu vederea şi asupra acestora şi zic, după cura am mai zis şi in arti­colul precedent, că dacă un institutor este inapt, n’are temperament de direc­tor, autorităţile şcolare vor lua măsuri cuvenite şi va da-o acelor care merită. De vr’o ciţiva ani tendinţa este, că la şcoalele de bâeţi să nu se mai numeas­că institutoare, ci numai institutori, iu­şit cred că mai uşor s’ar putea aplica principiul rotaţiei, de cit să se poată a­­plica principiul direcţiilor fără catedră, care te-aşi întreba pe d-ta, cam peste cite zeci de decenii va putea să aibă fiinţă ? In zădar vii cu astfel de inova­ţii, care nici odată nu s’ar putea rea­liza. Ce contrazicere exista între articolele d-tale. In­ cele dintâi te plîngi, că un director de la periferie nu poate veni la centru, zicînd : „că direcţia vai­antă de la centru e căpătată printr’un fel de ereditate de beneficii materiale“. In răs­punsuri arăţi că cunoşti 5 cazuri, unde s’au adus directori, dintre institutori me­­ritoşi de la alte şcoli. Iată dar, principiul d-tale cade, că di­recţia de la centru este un fel de ere­ditate. Meritul este apreciat şi se dă recompensa cuvenită. Dacă s’ar fi întîmplat vre­odată, să nu­ i se deie cuiva direcţia la centru, cu siguranţă că amîndoi au avut merite egale. In aceste articole se mai observă, că mult caz se face pentru numirea direc­torilor pe merit şi vechime. Dacă am trăi acum 40 sau 50 ani în urmă, cînd erau institutori şi cu patru clase pri­mare, atunci s’-ar mai putea discuta me­ritul, căci nu mulţi ar fi in stare a con­duce o şcoală. Dar azi, cînd cred, a­­proape în unanimitate, că toţi dascălii sunt capabili de a conduce o şcoală, după cum fie­care institutor e în stare de a fi la orice clasă, atunci mi-e per­mis şi mie a aproba sistemul rotaţiei, discutat şi răsdiscutat acum ciţiva ani. De ce oare, să ne dăm noi singuri blamul acesta, cînd nu-l merităm, invo­­cînd incapacitatea unor dascăli de a conduce o şcoală. In privinţa vechimei, aşi întreba, să mi se răspundă, clţi ani de învăţâmînt, au avut mulţi din institutori, clnd­ au fost numiţi directori ? Mulţi din institutori şi directori cu merite şi vechime şi cu reşedinţă în alte oraşe, avînd interese de a veni într’un oraş mai mare, şi-a lăsat direcţia şi a fost mulţumit de* a veni în oraşul, care are interes, chiar la periferie. De ce oare, directorul dela periferie, dacă are interesul de a veni la centru, nu şi-ar lăsa direcţia, venind numai ca institu­tor la centru şi atunci nu ar mai fi ne­dreptăţiţi şi ceilalţi 2 institutori, unul de la periferie şi celălalt de la centru, avînd fiecare direcţia la şcoala lor. Menţin tot ce am scris în articolul precedent cu privire la directorul fără catedră şi mai răspund încă odată, că găsesc că prea mari sacrificii materiale ar face statul pentru un astfel de direc­tor, care să fie ca un registru de­ in­trare. Acest lucru l-ar face cu mult mai bine institutorul respectiv şi cu mai multă reuşită. Odată !Cu aceasta am ocazia, de va mulţumi d-nei Maria Buţureanu, institu­toare şc. V. Alex.mdic de lămuririle date cu privire la şcolile din Elveţia şi anu­me : In Elveţia o şcoală cuprinde 20 şi 25 de clase sub acelaşi acoperemînt, din spirit de economie; în Elveţia, unde nu poate nimeni contesta progresul ; unde se aplică cele mai nouă monede şi unde e civilizat şi cel mai de pe urmă om din societate, deşi acolo nici unul nu-i mai puţin de­cât altul ca demnitate o­­menească, în Elveţia nu există director, ci un portar, ştiutor de cărte şi cu bun simţ, cum sunt cu toţii în partea locu­lui, care „Concierge“ are griji de re­gistre, chei şi curăţenie. Rezultatele sunt că ţara aceasta fără directori e cea mai civilizată, are copiii cei mai cuviincioşi şi se bucură de o curăţenie, care nu lasă nimic de dorit.“ Altă contrazicere. In articolul din l­ J Dec. stă : Cile cazuri nu sau văzut, cină iinstitutorii de la aceiaşi şcoală trăiau în raporturi aşa de rele, din pricina luptelor pentru direcţie, în­cit autorită­ţile şcolare au fost nevoite să recurgă la pedeapsa unuia din ei. In articolul din 12 Ian: Te ridici şi protestezi cu e­­nergie în potriva iminuărei că astăzi e o aşa mare destinare între dascăli pentru directie. Apoi, mă ridică şi mă indignez şi eu, cînd văd contraziceri de felul acesta. Care s’o cred, cea dint­î', sau cea de a doua ? Nu este ingenioasă părerea mea asu­pra rotaţii, căci nu e inventată de mine; dar in orice caz, o cred mai bună şi mai ingenioasă, de cît invenţiunea D-tale, care are o singura şansă de a fi ina­plicabilă. In cele dintâi articole ale D tale eşea în relief mai mult inovaţia de directori fără catedră. In ultimele articole, cred­ cu foarte multă uşurinţă asupra acestei inovaţii, parcă nici n’ar fi niexistat. Sigur ca unde are şansa de a fi aplicată cît de tirziu, de aceea ai trecut aşa de re­pede cu vederea asupra ei, fără a da noi argumentări mult mai pe larg şi mai explicite. Înainte de a termina, declar că cea mai mare parte din dascăli fie directori ori nu, şi pe care am avut ocazia de a-i intîlni, toţi au fost contra acestei inovaţii ideale de directorii fără ca­tedră şi mai mult încă în una din zile am primit de la 4 colegi de la o şcoală de aci din oraş, mulţumiri şi strîngeri de mină, zicînd că şi ei au fost de pă­rerea mea şi chiar înainte de a apărea articolul din ziarul „Mişcarea“ au dis­cutat cu toţii în cancelarie în acelaşi sens. Pentru mine nu este o mai mare mulţumire sufletească de­cît aceasta, cînd am văzut că mulţi din colegi şi co­lege au fost de aceiaşi idee cu mine. C N­. Var­tic, Institutor şc. de băuţi Noi­­ Troi-Terarchi. ♦ Ministerul cultelor şi al instrucţiu­nei a acordat un concediu de trei luni d-lui I. V. Praja, profesor la liceu de la şcoala comercială din Iaşi, pentru a putea fi numit în comisiunea interimară. ♦ Anunţăm cu plăcere că o complec­ta înţelegere s’a stabilit între toţi ami­cii noştri din jud. Feleni, cari au alcă­tuit un comitet executiv sub preşiden­­ţia d-lui Em. Porumbaru. De asemenea s’a stabilit o­ înţelegere electorală cu partidul conservator-demo­crat din acel judeţ. ♦ D. general Averescu fostul ministru de război, şi care a fost atât de vehement atacat de către d. Al. Marghiloman actualul mi­ni­stru de interne în trecutul par­lament liberal, a fost însărcinat d­e d. N. Filipescu ministru de război, a întocmi bugetul depar­tamentului război­ulu­i, pe viitorul an financiar 1911 —911. Prin a­­cest buget se va prevedea suma de 80 milioane pentru trebuințele ar­matei. Ni se comunică din di­ferite părţi ale ţarei că guvernul a dat ordin prefecţilor să nu lase să circule nimeni prin sate. Lumea cunoaşte deja a­­restarea scandaloasă a d-lui Săvoiu din Filiaşi. Zilele trecute s-a petre­cut un caz mai extra­ordinar. Un portărel în­sărcinat cu o punere în posesie, a fost arestat de jandarmi şi silit să se întoarcă la reşedinţa judeţului, fără să îşi fi putut face datoria, fiind­că cu toate protestările lui, jandarmul a rămas neînduplecat declarând că are ordine formulare. * Singura raţiune de a fi a unui guvern Ca­rp ar fi fost să asigure ţa­rei ordinea şi respectul scrupulos al legilor. Dacă carpiştii o apucă pe calea călcărilor de legi, dacă iau drumul arbitrariului şi al ilega­­tăţei şi îşi închipuesc că un guvern liberal va res­pecta opera de organi­zare administrativă şi inamo vitalităţile pe cari le vor face, într’o ase­menea atmosferă de po­liticianism vulgar, — a­­tunci sínt şi mai naivi decit sínt dăunători turci.­­ Consiliul superior sanilor a interzis vânzarea capetelor de mac în farmaci­ile şi drogheriile din ţară, fără o pres­­cripţiune medicală, de­oare­ce în cele mai multe cazuri acest medicament se dă copiilor mici ca hipnotic. ♦ Sâmbătă 1 Februarie 1911 ora 9 seara, va avea loc in saloanele societă­­ţei de Gimnastică, Sport şi Muzică „Ba­lul costumat mascat“ dat­e de societate. Chiar de pe acum, a început o straş­nică întrecere intre grupele vechi ca : trubaduri cu mandoline ţigani cu şatra, Japonezi, Africani, Cow Boys, cât şi în­tre grupele care au început să se orga­nizeze de pe acuma,­­şi care vor face deliciul vizitatorilor. De asemenea se organizează echipă de păsări care vor samana cu acelea din Chantedlei.­­ Ministerul industriei a ajuns o su­cursală a clubului conservator. Agenţii de prin mahalale stau toată ziua în să­lile ministerului vociferînd şi distribuind locuri, profeţind ameninţări. S’a instituit in vederea alegerilor un comitet elector al acestui minister-club compus din d-nii Staicovici, Grigore Can­­tacuzino şi­ Nicu Lahovary. Aceasta este aplicarea visului de 40 ani al­­Hui Carp: sustragerea administraţiei de sub înfla­rea politicei. ■ De la ministerul de interne s’au trimis ieri prefecture­ de judeţ mai multe pachete cu manifeste ale guvernului, spre a fi distribuite la ţară. Atragem atenţiunea sătenilor, că ma­nifestul guvernului anunţă, că noul gu­vern este în contra ori­cărei reforme electorale, admisă şi de partidul liberal şi de partidul nostru, respinsă numai de ciocoi. Apoi guvernul anunţă, că va ierta pe ţărani, caii au pănâ la 4 fălci de pă­timit proprietate sau arendă, de ori­ce dare. Domnul Costinescu, în proectu! său, propune iertarea de dare pe orice tiră­govăţ sau sătean cu un venit pănă la 400 lei. Guvernul actual n’a făcut, deci, nimic­­pentru ţărani. ♦ La ministerul de instrucţie e o ha­rababură ne mai­pomenită. Teancuri de hirtii stau neresolvite şi nici afacerile urgente nu se pot expedia. De alt­fel chiar însuşi d. Arion, alar­mat a chemat ori pe d. Meissner secre­tarul general, care i-a afirmat că-i este imposibil să rezolve toate hîrtiile cari intră zilnic în minister, şi că Intr’adevăr sunt o mulţime de lucrări curenta cari n’au putut fi rezolvate. In urma acestei declaraţiuni, d. Ariou s’a hotărit a da imediat delegaţiune funcţionarilor din diferitele direcţiuni. „ Alaltăseară a avut loc in casa pă­rintelui N. Dătîngă din Tg.-Frumos, a doua şezătoare la care au luat parte mai multe doamne, domnişoare şi femei din popor. De data aceasta pe lingă alte lucruri manuale şi lectură s’au mai cetăţit pene de paseri, s’a cusut batiste de mină, etc."La urmă s’a dansat mai multe jocuri naţionale. S­f. Hennie Sanieleviei, actual pro­fesor cu titlu provizoriu în oraşul Ga­laţi la liceu, se numeşte profesor cu ttlu deficitiv pentru specialităţile limba germană şi limba franceză (principale). ♦ Direcţiunea generala a serviciului sanitar a dispus ridicarea măsurilor pre­ventive pentru pr­ovenienţele şi călătorii din Constantinopol, măsuri sanitare care aseră luate în urma declarărei epide­miei de holeră din Turcia. „ A treia producţiune a conservato­rului de muzică şi artă dramatică din localitate va avea loc în ziua de 24 ia­nuarie. Comisiunea profesorilor va fixa pro­gramul acestei producţii în cursul săp­­tămînei viitoare.­­ Ministerul de finanţe a aprobat ca procesele neterminate in luna Decem­brie de comisiunea de apel, să aibă loc, în cursul Iuriei Ianuarie, ECOU.­Fabrica „Ţesetura“ Iaşi, So­cietate­a anonimă, sediul strada Socola, a dispus vânzarea resturilor cu mult sub cost într’o prăvălie alăturea de fabrică, strada Socola No. 127. Halta tramvaiu­lui la ușă. Avis amatorilor. LA ARMI­RERIE CUT­TAINIE ITALIANA Instalaţiune cu motor electric Strada Golia No. 50 vis-a-vis de Administraţia Financiară (Sub conducerea Petro Bett) A sosit lucrători speciali pentru ascu­ţirea şi repararea tuturor obiecte*tăioase. Preţurile cele mai reduse Garantăm exactitatea Rugăm onor. public a va confunda cu altele asimilate şi vor bine­voi a ne da o pr­ebă de lucru, spre a se convinge clienţii noştri îşi vor românea pe deplin mulţumiţi. De vînzare 48. A se adresa la proprietar strada Seu-1 eseu No. 10. SSSSS Informaţiuni * Comitetul diligente al clubu­lui naţional-liberal a mai admis în comitetul electoral pe d-nii I. Iamandi, N. Andriescu, Dim. Ti­­muş, Otto Rusch şi­­V. Guriţescu, toți din Tg. Frumos.­­ D. Spiridon Popescu, fostul­­direc­­al învăţământului primar şi normal pri­mar, şi-a luat azi dimineaţă adio de la funcţionarii direcţiei întâia din Ministe­rul cultelor şi instrucţiunei. Noul director 1. Paul îşi va lua mine în primire noul său post De vânzare CASELE din Str. Lascar Catargiu No. 5 (Coastă str. Română) com­pusă din 4 apartamente cu atenantele lor complecte. A se adresa Doamnei Jeanna Unter — Iași, str. Păcurari 37. înştiinţare Inginerul James Holt medaliat la Ex­poziţia Universală din Bucureşti pentru lucrările de Canal şi Apă, s’a mutat in str. Lăpuşneana 32 unde a instalat o expoziţie de lucrări privitoare : Apă şi canal, băi, closete, lavabouri etc. Asemenea face instalaţiuni de apă şi canal prompt, elan și conștiincios. Cereți devise care le face grai­is. MISCA­R­E­A ­ In jurul incidentului de la Teatrul Naţional Din partea studenţilor subscrişi pri­mim următoarele spre publicare : Subsemnaţii studenţi ai Universităţii din­ Iaşi, indignaţi de atitudinea nechib­zuită pe care o fracţiune a studenţimei universitare a luat-o cu prilejul repre­zentaţiei de la Teatrul Naţional în seara de 8 ianuarie 1911 . Fiind de părere că adevărata menire a studenţimei e de a se pregăti neînce­tat, spre a alcătui în viitor o clasă con­ducătoare conştientă şi în stare a îm­­plini idealurile naţionale, iar nu de a-şi risipi energiile în manifestaţii zădarnice şi lupte politice sterile ; Socotind că în ţara aceasta tot mai există legi şi oameni cari să le aplice şi că, în ori­ce caz, studenţimea nu poate fi, mereu şi in toate împrejură­rile, singurul seul al dreptăţii, al mora­lei şi al naţionalismului; Fără nici o l­egă­tură cu nici o altă moţiune sau protest ce s’ar publica, de­clarăm prin această scrisoare, care sin­gură rosteşte gradul nostru adevărat, ca nu ne solidarizăm cu manifestanţii din seara de 8 Ianuarie a. c. Azi în 14 Ianuarie 1911. (ss.). N. Vasiliu, C. Sturdza, E. Trian­­dafil, Gh. Iamandy, Gel. M. Tomida, I. Bogdan, Radu Xenopol, I. Iordan, R. St. Drăghici, A. Cernătescu, V. C. Radacovici, G. C. Păun, M. V. Jora, P. C. Popovici, Gh. Dolejan, T. Hotnog, Gh. I. Vasiliu, A. C. Grigoriu, Lupu Gh. Const., I. M. Raşcu, M. Gh. Botez, Em. Grigoraş, St. Coroi, N. Radu, V. Cicei, J. Mitache, Gh. Zolta. Tot­odată cea mai mare parte din semnatarii acestei scrisori şi-au înaintat „Centrului studenţesc“ demisia moti­vată. „­ Mâine 15 Ianuarie a. c., Curtea cu Juri a jud. Iaşi sub preşidenţia d-lui C. N. Buzdugan, începe judecarea procese­­lor, în sala consiliului comunal din lo­calul Primăriei. !?: Mîine va judeca procesul lui Gh. To­por autorul crimei de pe şoseaua So­cola şi procesul d-nei Gisela Lupu a­­cuzată de pruncucidere (contumace).­­ Astăzi a sosit în Iaşi dl. Inspector Financiar Simionescu Christea, pentru a inspecta Administraţia Financiară din localitate. D-sa se va interesa mai în de­aproape de lucrările comisiunei de recensămînt de pănă acum.­­ Consiliul de război de pe lingă cor­pul 4 de armată se va întruni cu în­cepere de la 26 Ianuarie. Diverse — La institutul anlirabic a fost in­ternată femeia Stefania Saver din com. Bîrleşti jud. Neamţ. — Astă noapte a fost arestat indivi­dul Gh. Ipati, autorul mai multor fur­turi din oraşul nostru. — Comitetul soc. „Vulturul e convo­cat a se întruni în localul şcoalei pri­mare Adamachi, Duminecă 10 Ianuarie orele 3 p. m. — Delegaţia judeţeană se va întruni în cursul săptămînei viitoare spre a ve­rifica corupturile de gestiune ale mai multor comuni. Sîmbătă 29 Ianuarie 1911 Se va juca pentru prima oară «PUICA sau VIATA, —Comedie de ALFRED CAPUS— Caro s’a jucat de nenumărate ori cu mare succes pe scena Teatrului PORTE ST. MARTIN—PARIS •==■==■===• ATELIER SPECIAL D­E INSTALAT­IUNE DE APA, CANAL, BĂI SISTEMATICE, LAVOARE, SONE­RIE Sl ARTICOLE SANITARE itamofici h Brediier Autorizate de Onor. Primărie București i Jassy=-—--- = *• STRADA SEULESCI: No. I ■ Ne angajăm cu lucrări in pro­vincie pentru cele de mai sus. I JEW I­ NICOLA10E ! I­nvozm I­I Consult. 8 — 10 şi 4 -6 | $1 Iaşi Str. Anast. Panu 7 *­ Cold Cream inalterabil întreţine şi redă frăgezimea pie­lei, curăţă faţa de orice bubuliţe, şi împiedică sbâ­rcituri­le pielei. Borcanul 1 leu 50 I­. PREPARAT IN Laboratorul de produse farmaceutice Ioan Werner Furnisorul Curţei Regale — Iaşi - I Piaţa Unirei M -Hi© Halleplin GHICITOARE IAŞI—Strada Barlin la N®. 6 C11 lumină clară şi economic tic 70­% garantate ; pentru lămpi e­­lectrice din cea mai renumită fa­brica: „Ergo-Wolfram“ se găsesc numai la librăria P. Iliescu (Piaţa Unirei).

Next