Mişcarea, octombrie 1912 (Anul 4, nr. 217-241)
1912-10-02 / nr. 217
Banca naţională a Greciei avea 105 milioane ; venea apoi Banca naţională a Bulgariei cu 20.700.000 lei şi in urmă Banca Naţională a Serbiei cu 2.400.000 de lei. SI.La 30 Iunie 1912 banca naţională a României n’avea fonduri depuse în străinătate. E interesant a cunoaşte şi situaţia portofoliului comercial, iată care a fost la sfîrşitul primului semestru din 1912 starea portofoliului acestor bănci . Banca naţională a Rominiei poseda un portofoliu de 251.400.000 lei, din care 159.400.000 in hîrtie indigenă şi 62 mii. în hîrtie străină. Portofolul comercial al Băncei naţonale din Bulgaria reprezenta o valoare de 59.600.000 lei, din care 44.300 000 lei în hîrtie indigenă şi 1. 300.000 lei în hîrtie străină. Portofoliul comercial al Băncilor naţionale din Grecia şi Serbia atingea respectiv o valoare de 40.700.000 lei şi 5.700.000 lei atit în liblie indigenă cit şi hirtie străină. Să vedem acum die bilete de bancă erau în circulaţie în 1912, 30 Iunie. Banca naţională a Romîniei avea 456. 300.000 lei în bilete la purtător; Banca naţională a Bulgariei, 121.900.000 lei ; Banca naţională a Greciei, 127.500.000 şi Banca naţională a Serbiei, 59.500.000 lei. Proporţia fondului metalic în raport cu circulaţia biletelor era următoarea : Pentru Serbia, 79 la sută ; România, 34 la sută ; Bulgaria, 25 la sută şi Grecia, II la sută. Se pot schimba proporţiile acestea prin noi emisiuni de bilete. Innainte de începerea ostilităţilor chiar, guvernul sîrb a autorizat Banca naţională să emită bilele peste limita de emisiune fixată mai îrinainte. MemM profesional în România Şcoala comunala de meserii din Iaşi a fost înfiinţată în 1870, iar în 1894 s’a desfiinţat. In această şcoală s’au învăţat următoarele meserii : Croitoria, ciobotăria, curătăria, tinichigeria, tâmplaria, pictura decorativă. Şcoala aceasta a produs mulţi meseriaşi buni, cu deosebire când eră director d-nul Mânăstireanu. Şcoala judeţană din Fătliceni înfiinţată în 1872 a fost desfiinţată în 1885. Aci se învăţă cismăria. Şcoala judeţană din Turnu-Severin cu o secţie de împrărie şi alta de strărie, a fost înfiinţată în 1873, iar în 1885 s’a desfiinţat. Şcoala judeţană din Buzău, în care se învăţa lemnăria, ferăria şi lăcătuşeria, a fost înfiinţată in 1873, iar în 1876 s’a desfiinţat. Şcoala judeţeană din Bacău, în care se învăţa lemnăria, ferăria şi cismăria, fiind înfiinţată in 1876 a fost desfiinţată în 1884. Şcoala comunală din Botoşani a fost înfiinţată in 1877, iar în 1892 s’a desfiinţat. In această şcoală se învăţă croitoria, cismăria, olăria, tâmplăria, ciubălăria şi terăria. Şcoala de meserii din Dorohoi, care a fost înfiinţată în 1877 de maiştri particulari, fiind subvenţionată de judeţ şi de comună, s’a defunţat în 1890. In şcoala se învăţă cismăria şi cditoria. Şcoala comunală din Târgu-Frumos a fost înfiinţită în 1880, iar in 1886 s’a desfiinţat. In această şcoală se învăţă ferănia, rotăria, lăcătuşeria şi tâmplăria. Şcoala judeţană din Piteşti fiind înfiinţată în 1880 a fost desfiinţată în 1892 Ea avea următoarele secţiuni: Ferărie, lăcătuşerie, tâmplărie şi rotărie, Şcoala judetană din Caracal a fost înfiinţată în 1880, iar în 1891 s’a desfiinţat. Şcoala judeţană din Turnu-Măgurele fiind înfiinţată in 1881 s’a desfiinţat in 1891. In această şcoalăse învăţa ferăria, lăcătuşeria, tâmplăria, rotăria şi tinichigeria. Şcoala judeţană din Bârlad înfiinţată în 1881 a fost desfiinţată în 1887 In această şcoală se învăţa lemnăria, rotăria şi ferăria. Şcoala judeţană din Focşani a fost înfiinţată in 1883 la Vidra, iar în 1889 a fost mutată la Focşani şi în 1894 s’a desfiinţat. Ea avea o secţie de ferărie, una de tâmplârie şi alta de dogărie. Şcoala judeţană din Râmnicul-Vâlcei înfiinţată în 1883 s’a desfiinţat în 1893. Ea avea o secţie de tâmplărie, una de rofărie şi alta de ferărie. La Drăgăşani era un atelier de dogărie. Şcoala comunală din Rucăr (Muscel), învăţă tâmplaria a fost înfiinţată in 1883, iar în 1887 s-a desfiinţat. Şcoala de meserii din Roman a fost în 1879 din iniţiativă particulară, având un atelier de cismărie şi altul de tâmplărie. In 1882 şcoala a trecut în propietatea comunei, iar In 1901 a trecut la stat, fiind reorganizată complect. Şcoala judeţană de meserii din Craiova a fost înfiinţată in 1871. Studiile durează 6 ani. învăţământul este teoretic şi practic in primii 4 ani. Se învaţă următoarele obiecte : Aritmetica, geometria, noţiuni elementare de fizica, mecanică, technologie şi maşini, contabilitatea şi desemnul. Din meserii se învaţă ferăria, lăcătuşeria, turnătoria, tinichigeria, tâmplăria, rotăria şi împletiturile. In ultimii doi ani elevii lucrează numai în ateliere. Elevii sunt externi. Pentru intrare se cere absolvenţa cursului primar şi vrâsta de 12—15 ani. Şcoala de meserii din Galaţi a fost înfiinţată în 1875 în Bujor, iar în 1880 a fost mutată la Galaţi. Cursurile durează 4 ani. Se învaţă aritmetica, geometria, noţiuni de fizică, mecanică, technologie şi desemnul. învăţământul practic cuprinde: tâmplăria, rotăria, ferăria, lăcătuşeria şi tinichigeria. Elevii sunt externi. Pentru intrare în şcoala se cere absolvenţa cursului primar. Şcoala judeţeană de meserii din comuna Bucium (judeţul Iaşi) a fost infiinţată în 1878 de comuna Bucium. r.,rin 1891 a trecut în proprietatea judeţului Şcop la are un atent de dogme şi bulhărie. învăţământul teoretic cuprinde artmeties şi geometria în mod practic şi elemente de desemn. Elevii fac şi exerciţii de împletituri în răchită paie şi papură. In 1910 şcoala s’a imitat în localul şcoalei de arte şi meserii din Iaşi. Şcoala comunală de meserii din Ploieşti înfiinţată de judeţ il 1872 a trecut mai în urmă in propietatea comunei, care a dat-o in exploatare unui director de antreprenor. X, JUD .A. IR, IEI 321 Atelier mecanic şi construcţiuni de fieri CU FORŢE MOTRICE -Iaşi, Strada Socolei No. 155 Este instalat cu maşinele cele mai perfecţionate precum şi sudură autogenă. Cel mai cunoscut şi mai reputat atelier care a executat pentru societatea Unionbaugeselschaft lucrări de 74000 kilograme şi grilajul antrepozitelor din Iaşi. Execută scări drepte şi spirale, balcoane, porţi, grilaje, uşi, ferestre, luminatoare, marchize rezervoare de orice mărime. Repară automobile. Preţuri moderate. Telefon No. 216 LISTELE ELECTORALE Amintim prietenilor noştri că cererile de modificare a listelor electorale se primesc la tribunal pănă în ziua de 31 Octombrie 1912. Pentru orice informaţiuni relative la listele electorale (înscrieri, ştergeri sau revizuirea acestor liste) doritorii se pot adresa secretarului clubului Naţional-Liberal (str. Păcurari No. 3) în fiecare zi între orele 4 şi 7 p. m. INFORMAŢII ♦ In ziua de 26 Septembrie a. c. a dispărut din serviciul d-lui Emanoil Horovit, domiciliat strada Carol No. 118 Bucureşti, şoferul Petre Gardei, in etate de 19 ani, împreună cu automobilul taxator No. 610 marca Stover, deschis. 86 Femeia N. Merişescu văduvă, din corn. Horezu jud. R.Vilcea, se plînge că fiul seu loan Merișescu de meserie cizmar a dispărut de acasă, fără a i se ști de urmă. * Dl. Filos Miklós de Miklosvar, fost vice-consul pe lingă consulatul general al Austro-Ungariei din New-York, a fost transferat în aceiași calitate pe lingă consulatul din Iaşi. * Necunoscuţi făcători de rele s’au introdus prin spargerea uşei, în Biserica din Cîrlig, însă nu au avut timp să fure nimic, căci fiind descoperiţi au fugit. * Lefurile ajutorilor-învăţâtori definitivi au fost ridicate de la 65 lei lunar la 80 cu începere de la 1 Octombrie 1912. Învățătorii ce vor depune definitivatul acum, li se vor mări leafa la 80 lei cu începere de la l Aprilie 1913. Lefurile conducătorilor gradinelor de copii s’au mărit la 110 lei tot cu începere de la l Octombrie. * Orele de cancelarie la Prefectura deJudeț cu începere de astăzi sunt de la 12 jum. la 5 juni. # Revizoratul şcolar face cunoscut învăţătorilor să comunice şi termenele de gradaţii. • Dl. Dr. Miron Cane—transfug—a fost numit medic al peniţei.cirului din Iaşi in locul d-lui dr. Fickelstein. Sanatoriul Dr. Al. TAlCl. Strada Zmeu No. 3 Iaşi Chirurgie. Complect şi perfect instalat din punct de vedere chirurgical. Sală de operaţie prevăzuta cu tot confortul cerut de chirurgia modernă. Sala speciala pentru operaţiuni septice. Se practică orice intervenţie chi- rurgicală. Aparate de sterilizare cele mai noi. Instrumentarul ireproşabil. Masă de operaţie a lui Ortei“ va in cu încălzitor electric cea mai ingenioasă ce exista. Faceri. Sala speciala. Moaşă specială in permanenţa. Medicină. Pavilioane de izolare pentru infecto-contagioase. Consultaţii cu toţi medicii. Boli nervoase. Electroterapie: curenţi, masage electrice, bai electrice. Hidroterapie. Se trateaza sifilisul prin noile metoade, injeefh Ehrlich (606) sau mercur, după indicaţii. Se execută toate regimurile. Se primesc In pensiune convalescenţi şi infirmi. Directorul şi internul locuiesc în sanatoriu, îngrijirea serioasă şi foarte conştiincioasă. Preţurile adaptate la toate straturile sociale. Policlinică, consult. între 4—7 p. m., Prospecte la cerere. Telefon No. 52 Din cauza ploilor,terenul fiind impropriu pentru alergări, cursele de cai cari trebuiau să aibă loc Duminecă la Iaşi, au fost contramandate. Ministerul de finanţe a prelungit încă pe trei luni, cu începere de la 9 octombrie, suspendarea taxei de export asupra tăriţelor provenite de la cereale. ® «Revue de Roumanie» cuprinde în numărul de azi proză şi versuri semnate de Riria, O. Densuşanu, H. Văcărescu, A. D. Xenopol, Al. Macedonski, P. Cerna, V. Eftimiu etc. ® Primim la redacţie No. 15 din revista ceferistă „Lupta*. ® ^Astăzi 1 Octombrie se deschide sesiunea Curţei cu Juri din judeţul Roman. Sesiunea este presidată de dl. consilier al Curţei de Iaşi, Al. Gane. O Militare. Pentru încorporarea noului contigent 1913 n a sosit pînă astăzi nici o dispoziţiune. Incorporarease va face deci ca de obicei, pe ziua de 1 Noembrie. In cursul lunei curente depozitul de recrutare va lansa ordinele de chemare respective. Viza livretelor va continua pînă în ziua de 15 octombrie; vizarea se face la batalionul de rezervă din strada Ghica-Vodă. Incendiul din str. «C. Negri» Sâmbătă la orele 11 noaptea, un incendiu a distrus depositul de ferărie al d-lui A. Leibovici din str. Veche 26. Focul ar fi putut fi localizat ușor dacă ar fi fost apă. Totuși pompierii au salvat clădirile învecinate. A ars însă depositul de ferărie a d-lui A. Leibovici, angrosist, cauzând pagube de câteva sute de mii de lei. Ancheta în jurul acestui incendiu continuă la circ. 111 a D. Leibovici, proprietarul magazinului incendiat, se afla la București în momentul când a isbucnit incendiul. Pe lângă depozitul de ferărie, incendiul a mai distrus și un rând de case propietatea d-nei Maximovici Depozitul d-lui Leibovici era asigurat la Soc. Naţională♦ Sau făcut numeroase reclamaţii de către trecătorii ce trec prin faţa casei d-lui Krupenschi deputat fiind ameninţaţi să fie muşcaţi de câini din curte. Inştiinţăm poliţia să ia măsurile cuvenite, căci e imposibilă frequentarea prin acele părţi a trecătorilor mai ales noaptea. ♦ La Teatrul Naţional se repetă «Artistul Ideal“ de O. Wilde, «Heidelbergul de altă dată şi de Förster, şi o Scrisoare pierdută“ de Caragiale.* Comitetul teatrului naţional a fixat seara de 20 Noembrie când va avea loc reprezentaţia de retragere a artistului C. B. Penel. Artistul pensionar îşi va lua „adio“ de la publicul Iaşului pe care l-a iubit atîta, cu frumoasa comedie „Bebe“ care a creat rolul lui Petillon. Dar despre despărţirea lui Penel din teatrul ieşan vom mai vorbi. „ Direcţiunea şcoalei „Domniţa Ruxanda“ face cunoscut că primeşte eleve şi lucrătoare la atelierele sale de cusături şi broderii, ţesături şi covoare. Pentru a afla condiţiunile şi avantagiile obţinute, a se adresa la localul şcoalei din str. Asachi. Totodată se face cunoscut persoanelor doritoare de a lucra acasă, că se găsește oricînd de lucru la acea școală. LEONID ANDREIEV POVESTIRE DESPRE 9 ŞAPTE SPÂNZURAŢI Trad, din ruseşte de dr. P. CAZACU 4. Noi, din Oreol Acelaşi tribunal de războiu, care l-a judecat pe Ianson, a condamnat la moarte prin spînzurare pe un ţăran din guvernămîntul Oreol, ţinutul Eleţc, anume Mihail Golubeţ poreclit şi Mişca Ţiganoc şi Tataru. Ultima lui vină, bine dovedită,a fost omorul a trei oameni şi tâlhărie cu arme, iar încolo dispărea în depărtare trecutul lui întunecat. Erau indicii vagi că a luat parte la o serie de alte prădăciuni şi omoruri, se simţea in spatele lui sîngele şi focul şi desfrinarea beată şi întunecată. Cu o deplină sinceritate şi pe faţă el îşi zicea ucigaş şi rîdea cu batjocură de acei, care după modă, îşi ziceau „expropriatori“. Despre cea din urmă crimă, unde tâgăgăduirea nu li putea folosi la nimic, el povestea amănunţit şi cu plăcere, iar la întrebările despre trecut — surîdea şi fluera. — Prinde viului în timp ! Iar cînd îl prea inghezuiau cu întrebările, Ţaganoc lua un aer serios şi demn : — Noi toţi, din Oreol, suntem desperaţi zicea el serios. Oreol şi Kreotna— sunt cei dintâi tilhari, Caracev şi Livna sunt admiraţi de toţi tâlharii, iar Elet este fata tuturor tilharilor. Ce să mai vorbim ! L’au proeolit Ţiganoc pentru înfăţişarea şi apucăturile tilhăreşti. Avea pârul negru de tot, era slăbuţ cu pete galben pe pometele tătăreşti, se grăbea întotdeauna şi îşi întoarcea albul ochilor ca caii. Privirea îi era scurtă, repede, dreaptă şi plină de curiozitate şi lucrul, pe care el l’a privit scurt timp par’că pierdea ceva, par’că îi dădea lui o parte şi devenia altfel. O ţigară la care s’a uitat el, era tot aşa de neplăcut şi greu să o iai ca şi cum ea ar fi fost în gură străină. O vecinică nelinişte era într’insul, şi ea ba îl sucea ca o frînghie, ba îl risipea ca o grămada de schiţei. Şi bea multă apă—vedre întregi, ca un cal. La judecată, la toate întrebările sărea iute şi răspundea scurt şi sigur, ca şi cum îi făcea plăcere : — Exact! Cite odată sublinia : — Ec-zzzact. Şi cu totul pe neaşteptate, cînd era vorba despre alte lucruri, a sărit şi l-a rugat pe preşedinte. — Daţi-mi voe să fluor ! — Asta pentru ce ? se miră preşedintele. — Apoi cum D-lui arată, că eu dădeam semnal tovarăşilor, de aceea. E foarte interesant. Cam mirat preşedintele i-a dat voie să fluere. Ţiganoc a băgat repede în gură patru degete, cîte două de la fiecare mină, şi a scos furios ochii din orbite, şi aerul mort din sala tribunalului a fost tăiat de un şuerat adevărat hoţesc, sălbatec, la care se opresc pe picioarele dinnapoi caii asurziţi şi păleşte fărit voie faţa omenească. Şi oroarea de moarte a celui, pe care II ucid, şi bucuria sălbatecă a ucigaşului şi prevenirea groaznică şi chemarea şi intunerecul nopţii cu ploie de toamnă şi singurătate—toate erau iu acest strigăt pătrunzătorul ci de om, nici de fiară. Preşedintele a strigat ceva apoi a început să dea din mini şi Ţiganoc supus a tăcut. Şi ca un artist, învingător după ce a eiutat un cîntec greu, s’a aşezat şi a şters degetele umede de halat şi mulţumit a început să privească la cei de faţă. Astai-i hoţ! a zis imul din judecători, scărpinîndu-şi urechea. Dar altul cu barba lată şi ochii de tatar ca la Ţiganoc s'a uitat visător în sus peste capul lui Ţiganoc, a surîs şi a zis: — Intr’adevăr e interesant. Şi cu inima liniştită, fără nici o jale şi fără cea mai mică mustrare de conştiinţă judecătorii l’au condamnat la moarte. — Bine! a zis Ţiganoc, cînd i s’a citit sentinţa. Trei drugi pe cîmpul larg.— Exact! — Şi adresîndu-se către soldatul care l-1 escorta zise : — Haide să mergem, lină acră. Şi ţine puşca mai bine—ţi-o smulg ! Soldatul il privi aspru şi cam cu grijă, făcu semn tovarăşului seu şi pipăi cocoşul pustei. Celalt făcu la fel. Şi tot drumul până la închisoare soldaţii nu mergeau, ci zburau prin aer ; absorbiţi de criminal, ei nu simţeau nici pământul de sub picioare, nici timpul, nici pe sine însuşi. Pănă la execuţie Ţiganoc, ca şi lauson au trebuit să petreacă la închisoare şaptesprezece zile. Şi toate aceste zile au trecut pentru dânsul aşa de repede Cârţi şcolare de ocazie Elevii şi elevele tuturor şcolilor sunt înştiinţaţi că-şi pot procura cu preţurile cele mai mici toate Cărţile şcolare de ocazie la Librăria şi Antiquariatul M. H. SCHOENFEED Iaşi, strada Lăpuşneanu, visa-vis de FARMACIA “KONYA“ Asortiment bogat de toate cărţile şcolare, papeterie complectă şi orice articole de şcoală. ci o zi — ca un gând nestins de fugă, de i beitate, de viaţă. Neastâmpărul care îl stăpânea pe Ţiganoc şi acum apăsat de ziduri şi de fereastra astupată, prin care nu se vedea nimica, şi-a îndreptat toată puterea înăuntru şi îi ardea gândul lui Ţiganoc, ca cărbunele aprins risipit pe drum. Ca un tumul de beţie, roiau se încrucişau şi se amestecau vede strălucite dar neisprăvite, treceau repede într’un vifor orbitor deslănţuit şi toate se îndreptau la una — la fugă, la libertate, la viaţă. Ba umflându-şi nările ca caii ceasuri întregi mirosea Ţiganoc aerul, i se părea că miroasă a cânepă şi a fum de incendiu ; ba se invâtea ca o sfârlează prin cameră pipăind repede pereţii, lovind cu degetul, mesurând, pătrunzând în gând tavanul şi ferestruind gratiile de fier. Neastâmpărul lui l’a desperat pe soldatul care îl Urmărea prin ferestruia de la uşă şi care in desperare de mai multe ori îl ameninţase că trage. Ţiganocii răspundea obraznic şi în batjocură şi lucrurile se isprăveau prin pace numai pentru că cearta degenera repede In înjurături ordinare, in prezenţa cărora împuşcăturile păreau stupide şi imposibile. (Va urma)