Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)
1913-01-15 / nr. 11
ANUL V No. 11 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 3. Saloanele Clubului Liberal ABONAMENTE In ţară pe un an . . . In străinătate pe un an . Preoţi şi învăţătorii rurali 20 lei 40 600/. „CONTROVERSA BIMARO-ROMÎNA“ IV. Vom fi întrebaţi de ce am aşteptat pînă astăzi şi nu ne-am formulat cererile, cu energie, mai demult. Acest lucru mai ales caută să ne prezinte sub o lumină antipatică, odioasă chiar, acţiunea noastră. Insinuările n’au izăgaz, terenul aşa de vast al ipotezelor e deschis tuturor fanteziilor. Bulgarii şi prietenii lor Îşi dau toate silinţele să exploateze cît mai bine acest argument. Presa — din Paris şi mai ales cea din Londra— fac cor cu ei şi ne fulgeră cu anateme. Iată o imputare cel puţin derutantă care, în mijlocul coherenţilor la ordinea zilei, nu-i cea mai mică. Românii pot să discute între dinşii asupra momentului mai potrivit pentru a interveni; printre noi sunt unii cari socot că acţiunea Romîniei ar fi fost mai uşoară, dacă am fi intervenit energic încă de la începutul afecerei. Dar cea din urmă chemată a ne reproşa amestecul tardiv este însăşi Europa, ale cărei sfaturi le-am ascultat, şi mai ales Franţa care, prin glasul d-lui Poincaré, şi-a proclamat voinţa de a menţine statu quo balcanic, oricare ar fi rezultatul războiului. România vroia să-şi continue astfel tradiţia, care o făcuse auxiliara cea mai realăa sforţărilor pacifice ale Europei. Ea urma, pînă la ultimele limite, acest patriotism european de care s’a vorbit atîta, în timp ce neîncetatele tulburări din sudul Dunărei ameninţau pacea lumei. Faţă de asigurările garantate de Franţa, guvernul nostru a păstrat o neutralitate atentă ; a fost numai prea încrezător poate în încredinţările solemne, care s’au arătat mai tîrziu irealizabile. Astăzi însă cînd forţa lucrurilor a trecut peste formulele diplomaţiei, cînd statu quo a fost sacrificat, statul român nu mai poate aştepta. Iată de ce a intervenit astăzi. Intervenţia Romîniei este astfel pe deplin justificată în ochii oricărui om de bună credinţă. Avînd încredere în puterea noastră, am fi putut sta cu arma la picior, atîta timp cît am fi crezut în menţinerea posibilă a lui statu quo. A pretinde însă că, după un mişelesc calcul, am aşteptat să se istovească Bulgaria mai întăiu, pentru a o ataca cu mai mulţi sorţi de izbîndă, este o ofensă gratuită şi o absurditate ; intervenţia noastră de la începutul campaniei ar fi schimbat mersul evenimentelor. Puterea noastră de care suntem conştienţi, ar fi făcut inutilă o astfel de manoperă. Bulgarii ştiu că n’ar fi putut ajunge la Ceatargea, avîndu-ne duşmani, şi că soarta Adrianopolului depinde, în primul rînd, de atitudinea noastră. Dorind şi astăzi să păstrăm relaţii prieteneşti cu Bulgaria, preferăm soluţiile împăciuitoare, dar nu le putem primi pe acele, care ar lovi în demnitatea şi în siguranţa noastră. Drepturile create de istorie, consideraţiile de ordin naţional, interesele economice şi situaţiile politice constitue elementele esenţiale ale relaţiunilor moderne între state. Romînia poate să invoace toate titlurile aceste cînd revendică dreptul de a participa la regularea chestiunei Turciei europene. Dar dacă titlurile ei şi sentimentul de recunoştinţă al popoarelor balcanice nu ajung ca să-i menţie situaţia şi să-i garanteze viitorul, România poate să se sprijine pe o organizaţie de stat, puternică sub toate raporturile, pentru a asigura respectul drepturilor şi intereselor sale legitime. şi îngrijitoare — mai tulbure şi mai îngrijitoare de oricând. Spectrul conflagraţiei generale bate la uşile tuturor cancelariatelor şi ar trebui un efort prea extraordinar, şi poate chiar surprinzător pentru situaţia politică aactuală a Europei, pentru ca în locul acestui spectru să vedem răsărind îngerul păcei. n BLOCK-NOTES Ultimatum Ceia ce nu ştie nimeni, ştie numai nEvenimentul“. Astfel ziarul care publică... tezele şcolarilor din cursul primar, — ca redactorii să se obicinuiască cu stilistica — anunţă că In consiliul de miniştri de alaltăieri s’a trimis un „ultimatum“ la Sofia. Faptul se poate controla în coloanele „Evenimentului“ unde afirmaţiunea aceasta a fost pusă la ultima oară. Dacă-i la „ultima oară“ — atuncea cu siguranţă că e un... ultimatum ! Schimb de vederi... La Camera de comerţ a avut loc mai dăunăzi un schimb de... vederi între dl N. Xenopol, ministrul de comerţ, nuanţă tachistă, şi d-l C. Cerkez, preşedintele Camerei, nuanţă junimistă. Ambele ziare în „colaborare“ au uitat a releva acest „schimb“. Facem cuvenita menţiune. ...E singurul semn cu care se poate caracteriza situaţiunea internaţională pe ziua de astăzi. Nimic nu e definitiv lămurit, dar totul inspiră cele mai grave temeri. Nic o atitudine nu e cunoscută şi tocmai haosul acestui necunoscut în care pluteşte politica întregei Europe, răspândeşte pretutindeni fiorul de groază al conflagraţiei care pare mai probabilă şi mai apropiată decât oricând. Efectul loviturei tinerilor turci se mărgineşte pentru moment la o complectă dezorientare. Ce va urma ? Vor reîncepe ostilităţile ? Şi dacă vor reîncepe, care va fi soarta Turciei şi care va fi atitudinea Puterilor ? Vor rămânea Puterile în expectativă în cazul reânceperei ostilităţilor, lăsând ca soarta armelor să determine situaţiile din Balcani ? Iată atâtea întrebări cam, pentru astăzi cel puţin, rămân simple întrebări. Puterile se silesc pentru stabilirea eternului „acord“. Reuşi-vor în această încercare, dată fiind complexitatea de interese contrarii pe care le suscită cele două perspective : sdrobirea complectă a Turciei, sau menţinerea ei ca putere europeană ? Cei mai optimişti aranjatori de combinaţii şi de compromisuri internaţionale, astăzi nu-şi mai pot permite luxul unor prevestiri optimiste. Situaţia e tulbure Redeschiderea Parlamentului Astăzi s’au redeschis Corpurile legiuitoare cari au stat in vacanţă aproape o lună, şi într’o epocă cînd ele ar fi putut avea o chemare mult mai însemnată de cit ori şi cînd, dateiind evenimentele externe şi situaţia lăuntrică atît de dificile şi de îngrijitoare. De la ivirea complicaţiilor din Balcani opinia noastră publică a stat mereu într’o încordare neobicinuită şi ceia ce e mai grav într’o complectă neştiinţă de cauză. închiderea Corpurilor legiuitoare într’o epocă atît de critică a fost una din cauzele principale cari a contribuit la număratele versiuni îngrijitoare cari au fost puse în circulaţie in timpul acesta şi cari, cum am văzut, au avut darul să provoace în ţară o adevărată descrieritare. Orice s’ar spune, starea aceasta de nesiguranţă şi mai mult de neştiinţă, în care am stat atîta vreme şi în care ne aflăm încă, trebue să înceteze. Cum am văzut—după lungi tărăgăneli şi deosebiri de vederi—guvernul a căzut de acord în ceia ce priveşte atitudinea Romîniei faţă de Bulgaria, astfel că în curînd, ţara va şti ce are de făcut. Intru aceasta deschiderea parlamentului este la timp venită, şi cum se anunţă, vom asista la cîteva interpelări cari vor atrage o limpezire a situației şi o lămurire oficială din partea guvernului. .. MARŢI 16 IANUARIE 1913 . ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET APARE ZILNIC Anunduri comerciaie Linia în pagina II-a 1 Ion. în pagina a IV-a 40 baaL N 1*1 — m-a 60 bani. In — TEOBAN PĂRERI ŞI FAPTE PRIME DE PATRIE Marile prefaceri la cari este supusă harta Europei şi starea de ostilitate în cari se afla întreaga peninsula Balcanică, a provocat şi la noi o situaţie excepţională. Cauzele se cunosc şi împrejurările în cari ne aflăm astăzi continuă a predomina orice alte interese. Mai ales marea nedreptate,— şi atitudinea foarte puţin bine-voitoare pe cari ni-au arătat-o ţările civilizate, sau Marile Puteri cari cu o... putere mare au încercat să treacă şi peste trecutul nostru şi peste presentul nostru, ne-a făcut să ne reculegem şi să ne întărească şi mai mult convingerea că nu trebuie să ne sprijinim decit pe propriile noastre forţe şi să nu avem Încredere decit în propriile noastre sentimente... In această situaţie patriotismul nostru nu mai remîne simpla legendă. El se traduce în fapte şi aceste fapte, cari reprezintă avîntul şi eroizmul românesc, se accentuiază mai mult pe fiecare zi, venind din toate părţile ţării. Nu putem şti ce va aduce ziua de mîine —dar ceia ce am văzut pănă acuma a fost un imbold puternic pentru toată suflarea romînească din regat ca să fie gata pentru orice jertfă la cea dintăi chemare. In atmosfera aceasta de nesiguranţă am putut vedea, cu o deosebită mulţumire sufletească, că orice semnal, că orice chemare patriotică, nu rămâne fără ecou... Chemarea dată pentru adunarea sumelor necesare construirei unei „flote naţionale* este cea mai vie şi mai strălucită dovadă a sentimentului patriotic care trăieşte puternic, pretutindeni,—chiar acolo unde n’a fost cultivat. Or, tocmai aceasta ne poate adeveri existenţa acestui sentiment... înalţi funcţionari ai statului ca şi micii salariaţi, cu toţii s’au grăbit să-şi manifeste, prin obolul lor, dragostea de patrie, deci adevăratul simţiment patriotic care în împrejurări ca cele de acum este atât de util şi ţârei şi fiilor ei. Şi nu numai subscripţia pentru flota naţională ne dovedeşte patriotismul românesc. Numeroase acte de asemenea natură se înregistrează zilnic—şi dintre acestea vom releva acele prin cari cetăţeni vârstnici cer să fie Înrolaţi la armată—în caz de război— sau cum sunt actele de daun pe cari le anunţă cei avuţi pentru soldaţii cari ar porni în câmpul de luptă. Toate aceste fupte cari nu suportă nici o laudă—căci sunt mai presus de orice laudă,—pot fi o chezăşie de virtute ostăşiasca şi de sentiment patriotic cari nu,pot duce de cât la acele isbânde vitejeşti pe cari le găsim doară in Istoria rominească. Şi’n elanul acestui dor de acte vitejeşti vedem totodată dragostea de patrie care in inima românului trăieste deapururea. Araid ilimbarului Protestul guvernamentalilor din Craiova Atitudinea şovăelnică a guvernului în conflictul nostru cu Bulgaria şi totala lui lipsă de energie în tratativele pentru obţinerea revendicărilor României, a avut darul de a provoca o nemulţumire care s' a manifestat chiar în rîndurile guvernamentalilor. Semnalul, acestor nemulţumiri a fost dat la Craiova de către organizaţia conservatoare de acolo in complectul ei, în frunte cu dnii Gh. Ştirbei, preşedintele clubului şi Mişu Seulescu vicepreşedinte al Camerei. In acest scop, eri a avut loc o întrunire în care s' a protestat cu vehemenţă împotriva atitudinei guvernului şi s'a cerut ca el să ia măsurile cele mai energice, pentru ca România, să obţină cu o oră mai curînd satisfacţia cuvenită. La sfîrşitul întrunirei, s’a votat o moţiune din care extragem următorul pasaj : „ Cetăţenii Doljii, adunaţi la clubul conservator din Craiova, în urma apelului principelui Gheorghe Ştirbei, preşedintele clubului, asculînd expunerile diferiţilor oratori decide cele ce urmează. Reprezentanţii Doljiului sunt invitaţi să aibă în actualele împrejurări atît de grave şi prestigiul ţarei, o atitudine energică şi hotărîtă. Reprezentanţii Doljului sunt invitaţi să nu mai acorde confienţa lor guvernului, dacă nu va lua cele mai energice măsuri pentru satisfacerea deplină şi neîntîrziată a dreptelor cereri formulate faţă de guvernul bulgar“. Această moţiune a fost trimisă dor P. P. Carp, N. Filipescu, Al. Marghiloman şi Titu Maiorescu. De altfel, după cum am anunţat, în şedinţa de astăzi a Camerei se vor produce mai multe interpelări din rîndurile deputaţilor guvernamentali, în aceiaşi chestiune. A De congres general al inginerilor la Iaşi Iniţiativa „Cercului inginerilor“ din Iaşi „Cercul Inginerilor din Iaşi, după propunerea d-lui inginer R Niţescu, inspectorul mişcării din gara Iaşi, a trimis tuturor inginerilor din ţară următorul apel, în vederea primului congres general al inginerilor din ţară ce se va ţine la Iaşi şi care va fi pus sub auspiciile „Politehnicei“ din Bucureşti . „In evoluţia economică a celor cincizeci ani din urmă ai ţării româneşti, un factor important care a contribuit mult la desvoltarea ei, a fost munca luminată, continuă şi tacită a corpului inginerilor români. Splendidul şi măreţul pod de la Cernavoda, admirabilele silozuri de la Galaţi, Brăila şi Constanţa, lucrările grandioase ale portului Constanţa, liniilor ferate R.Vâlcea — R--Vadului, Craiova — Calafat, Roşiori—Zimnicea, Piteşti—C. Argeş, Bucureşti — Olteniţa, Giurgiu — Drăgăşani, Ploeşti — Slobozia, Tg. Ocna — Palanca, Galaţi - Bârlad, Dorohoi—Iaşi, frumoasele construcţii ale atelierelor din Iaşi şi Bucureşti, gara Burdujeni etc etc. precum şi recentele îmbunătăţiri importante aduse vechei reţele de cale ferata prin trasformările gărilor de Nord (Bucureşti) şi Ploeşti, construcţia gărei de triaj Chitila, sunt atâtea opere măreţe şi de valoare cari concură a evidenţia in faţa lumei civilizate partea de activitate acerbă şi rodnică a inginerului român. Dacă inginerul a fost acel agent important, patriot, luminat, cinstit şi harnic, care a pus toată energia, ştiinţa, sufletul şi devotamentul său în serviciul public, dacă până astăzi a muncit destoinic, tacit şi desinteresant pentru propăşirea pe orice căi a neamului şi patriei sale şi nu a relevat chestiunile ce-i interesau de aproape, ce erau în strânsă legătură cu profesia lui, aceasta nu înseamnă că le-a neglijat sau ignorat,nici că nu aveau vre-o importanţă reală pentru el, dar că în primul rînd s’a gândit la serviciul ce trebuia să aducă ţârei şi numai în urmă a rămas a se îngriji de interesele lui şi a corpului ingineresc. „Cercul inginerilor“ cu sediul în Iaşi având în vedere cele expuse mai sus, a studiat şi discutat diin chestiunile mai importante ce interesează în de aproape corpul inginerilor şi a ajuns la convingerea că este nevoie a ne întruni cu toţii într'un congres în care să se discute şi să se stabilească masurile ce vor trebui luate pentru înlăturarea neajunsurilor ce se simt astăzi, precum şi îmbunătăţirile ce trebuesc aduse organizarei corpului inginerilor. Congresul inginerilor din ţară va fi mijlocul cel mai bun pentru a pune stavilă la toate aceste neajunsuri, a strînge legăturile inginerilor, a aduce la cunoştinţa lor nevoile technice ale ţarei şi lucrările technice importante executate. Numai prin congres doctorii, profesorii avocaţii, conductori de lucrări publice etc etc. şi-au aparat drepturile şi interesele profesionale, au ciştigat îmbunătăţiri însemnate şi au obţinut resultate frumoase-In adevăr, numai acest congres ar putea interveni cu autoritatea sa morală pentru a înlătura neajunsurile şi de a servi cu eficacitate interesul public şi interesul profesional. Astăzi oricine fără studii speciale sau drepturi se poate intitula inginer şi a profita nepedepsit de toate avantajele titlului în dauna celui cu drept şi a publicului. Pănă acum în ţara noastră, român ca şi străin, nepregătit, poate lua lucrări publice sau private fără a presenta garanţii morale suficiente celor interesaţi. S’au văzut executîndu*se lucrări mai ales de edilitate în mod înspăimîntător, de persoane ce numai chemaţi nu erau pentru aşa ceva. S’au invitat la lucrări importante antreprenori, mai ales străini, fără a fi consultat consiliul technic. Sunt chemaţi in expertize de domeniul technic oameni cu totul străini şi lipsiţi cu desăvîrşire de cunoştinţele tehnice necesare şi chiar elementare. Pentru înlăturarea acestora, s’au prevăzut formarea de antreprenori, cari pe lingă garanţia unor cunoştinţe technice serioase ar servi a ajuta pe ingineri în lucrările technice şi ar asigura buna execuţie technică a lucrărilor. In schimb acestor antreprenori să li se acorde anumite drepturi, In scopul menţinerei prestigiului ambelor corpuri s’a prevăzut anumite pedepse şi in anumite condiţiuni. Drepturile cetăţeneşti. După cum fiecare ştim, dreptul de vot al colegiului intăiu numai din eroare nu s’a dat şi acestui corp meritos cînd toţi titraţii 11 posed. Cerem modificarea organizărei corpului inginerilor şi ca avansările să se facă ţinînduse sama de întregul corp ingineresc. La inginerii ordinari să se dea pre ferenţă avansărilor mai mult la vechime decît la alegere întru cît nu toţi au ocasia a se distinge de timpuriu. Să nu existe limite între cele 3 grade la ordinari ca să se poată face avansările regulat şi in mod normal. Inginerii şefi ce de regulă sunt în capul serviciilor au iniţiativa şi latitudinea de lucru deci se pot pune în evidenţă, pentru ei este necesar ca avansările să fie numai la alegere. Lista la alegere, odată întocmită să rămînă în vigoare pină la complecta ei epuisare , prin avansare. Pentru a evita discuţiile prea lungi la alegere e necesar ca votarea să fie secretă şi lista de alegere să conţină un număr fix de candidaţi. Permutările inginerilor să se facă prin decrete regale, chiar cînd sunt in interesul serviciului spre a da inginerului si-