Mişcarea, ianuarie 1913 (Anul 5, nr. 1-24)

1913-01-15 / nr. 11

ANUL V No. 11 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Strada Păcurari No. 3. Saloanele Clubului Liberal ABONAMENTE In ţară pe un an . . . In străinătate pe un an . Preoţi şi învăţătorii rurali 20 lei 40 600/. „CONTROVERSA BIMARO-ROMÎNA“ IV. Vom fi întrebaţi de ce am aş­teptat pînă astăzi şi nu ne-am for­mulat cererile, cu energie, mai de­mult. Acest lucru mai ales caută să ne prezinte sub o lumină antipatică, odioasă chiar, acţiunea noastră. Insinuările n’au izăgaz, terenul aşa de vast al ipotezelor e deschis tuturor fanteziilor. Bulgarii şi prietenii lor Îşi dau toate silinţele să exploateze cît mai bine acest argument. Presa — din Paris şi mai ales cea din Londra— fac cor cu ei şi ne fulgeră cu a­­nateme. Iată o imputare cel puţin deru­tantă care, în mijlocul coherenţilor la ordinea zilei, nu-i cea mai mică. Românii pot să discute între din­­şii asupra momentului mai potrivit pentru a interveni; printre noi sunt unii cari socot că acţiunea Romî­­niei ar fi fost mai uşoară, dacă am fi intervenit energic încă de la în­ceputul afecerei. Dar cea din urmă chemată a ne reproşa amestecul tardiv este însăşi Europa, ale cărei sfaturi le-am as­cultat, şi mai ales Franţa care, prin glasul d-lui Poincaré, şi-a procla­mat voinţa de a menţine statu quo balcanic,­­ ori­care ar fi rezulta­tul războiului. România vroia să-şi continue ast­fel tradiţia, care o făcuse auxiliara cea mai reală­­a sforţărilor pacifice ale Europei. Ea urma, pînă la ultimele limi­te, acest patriotism european de care s’a vorbit atîta, în timp ce neîn­cetatele tulburări din sudul Dună­rei ameninţau pacea lumei. Faţă de asigurările garantate de Franţa, guvernul nostru a păstrat o neutralitate atentă ; a fost numai prea încrezător poate în încredin­ţările solemne, care s’au arătat mai tîrziu irealizabile. Astă­zi însă cînd forţa lucruri­lor a trecut peste formulele diplo­maţiei, cînd statu quo a fost sacri­ficat, statul român nu mai poate aştepta. Iată de ce a intervenit as­tăzi. Intervenţia Romîniei este astfel pe deplin justificată în ochii ori­cărui om de bună credinţă. Avînd încredere în puterea noa­stră, am fi putut sta cu arma la picior, atîta timp cît am fi crezut în menţinerea posibilă a lui statu quo. A pretinde însă că, după un mi­­şelesc calcul, am aşteptat să se is­tovească Bulgaria mai întăiu, pen­tru a o ataca cu mai mulţi sorţi de izbîndă, este o ofensă gratuită şi o absurditate ; intervenţia noastră de la începutul campaniei ar fi schimbat mersul evenimentelor. Pu­terea noastră de care suntem con­ştienţi, ar fi făcut inutilă o ast­fel de manoperă. Bulgarii ştiu că n’ar fi putut a­­­­junge la Ceatargea, avîndu-ne duş­mani, şi că soarta Adrianopolului depinde, în primul rînd, de atitu­dinea noastră. Dorind şi astăzi să păstrăm re­laţii prieteneşti cu Bulgaria, prefe­răm soluţiile împăciuitoare, dar nu le putem primi pe acele, care ar lovi în demnitatea şi în siguranţa noastră. Drepturile create de istorie, con­sideraţiile de ordin naţional, inte­resele economice şi situaţiile poli­tice constitue elementele esenţiale ale relaţiunilor moderne între state. Romînia poate să invoace toate titlurile aceste cînd revendică drep­tul de a participa la regularea ches­­tiunei Turciei europene. Dar dacă titlurile ei şi sentimen­tul de recunoştinţă al popoarelor balcanice nu ajung ca să-i menţie situaţia şi să-i garanteze viitorul, România poate să se sprijine pe o organizaţie de stat, puternică sub toate raporturile, pentru a asigura respectul drepturilor şi intereselor sale legitime. şi îngrijitoare — mai tulbure şi mai îngrijitoare de oricând. Spectrul confla­graţiei generale bate la uşile tuturor cancelariatelor şi ar trebui un efort prea extraordinar, şi poate chiar surprinzător pentru situaţia politică aactuală a Eu­ropei, pentru ca în locul acestui spectru să vedem răsărind îngerul păcei. n BLOCK-NOTES Ultimatum Ceia­ ce nu ştie nimeni, ştie numai nE­­venimentul“. Astfel ziarul care publică... tezele şcola­rilor din cursul primar, — ca redactorii să se obicinuiască cu stilistica — anunţă că In consiliul de miniştri de alaltăieri s’a trimis un „ultimatum“ la Sofia. Faptul se poate controla în coloanele „Evenimentului“ unde afirmaţiunea a­­ceasta a fost pusă la ultima oară. Dacă-i la „ultima oară“ — atuncea cu siguranţă că e un... ultimatum ! Schimb de vederi... La Camera de comerţ a avut loc mai dăunăzi un schimb de... vederi între d­l N. Xenopol, ministrul de comerţ, nuanţă tachistă, şi d-l C. Cerkez, preşedintele Ca­merei, nuanţă junimistă. Ambele ziare în „colaborare“ au uitat a releva acest „schimb“. Facem cuvenita menţiune. ...E singurul semn cu care se poate caracteriza situaţiunea internaţională pe ziua de astăzi. Nimic nu e definitiv lămurit, dar to­tul inspiră cele mai grave temeri. Ni­c o atitudine nu e cunoscută şi tocmai ha­osul acestui necunoscut în care pluteşte politica întregei Europe, răspândeşte pre­tutindeni fiorul de groază al conflagra­ţiei care pare mai probabilă şi mai a­propiată de­cât ori­când. Efectul loviturei tinerilor turci se măr­gineşte pentru moment la o complectă de­zorientare. Ce va urma ? Vor reîncepe ostilităţile ? Şi dacă vor reîncepe, care va fi soarta Turciei şi care va fi atitu­dinea Puterilor ? Vor rămânea Puterile în expectativă în cazul reânceperei osti­lităţilor, lăsând ca soarta armelor să determine situaţiile din Balcani ? Iată atâtea întrebări cam­, pentru as­tăzi cel puţin, rămân simple întrebări. Puterile se silesc pentru stabilirea eter­nului „acord“. Reuşi-vor în această în­cercare, dată fiind complexitatea de in­terese contrarii pe care le suscită cele două perspective : sdrobirea complectă a Turciei, sau menţinerea ei ca putere eu­ropeană ? Cei mai optimişti aranjatori de combi­naţii şi de compromisuri internaţionale, astăzi nu-şi mai pot permite luxul unor prevestiri optimiste. Situaţia e tulbure Redeschiderea Parlamentului Astăzi s’au redeschis Corpurile le­giuitoare cari au stat in vacanţă a­­proape o lună, şi într’o epocă cînd ele ar fi putut avea o chemare mult mai însemnată de cit ori şi cînd, date­iind evenimentele externe şi situaţia lăuntrică atît de dificile şi de îngri­­j­itoare. De la ivirea complicaţiilor din Bal­cani opinia noastră publică a stat mereu într’o încordare neobicinuită şi ceia ce e mai grav într’o complectă neştiinţă de cauză. închiderea Corpu­rilor legiuitoare într’o epocă atît de critică a fost una din cauzele princi­pale cari a contribuit la număratele versiuni îngrijitoare cari au fost puse în circulaţie in timpul acesta şi cari, cum am văzut, au avut darul să pro­voace în ţară o adevărată descrieritare. Orice s’ar spune, starea aceasta de nesiguranţă şi mai mult de neştiinţă, în care am stat atîta vreme şi în care ne aflăm încă, trebue să înceteze. Cum am văzut—după lungi tărăgăneli şi deosebiri de vederi—guvernul a căzut de acord în ceia ce priveşte atitudi­nea Romîniei faţă de Bulgaria, astfel că în curînd, ţara va şti ce are de făcut. Intru aceasta deschiderea parlamen­tului este la timp venită, şi cum se anunţă, vom asista la cîteva interpe­lări cari vor atrage o limpezire a si­tuației şi o lămurire oficială din par­tea guvernului. .. MARŢI 16 IANUARIE 1913 . ZIAR NAŢIONAL LIBERAL SUB DIRECŢIUNEA UNUI COMITET APARE ZIL­NIC Anunduri comerciaie Linia în pagina II-a 1 Ion. în pagina a IV-a 40 baaL N 1*1 — m-a 60 bani. In — TEO­BAN PĂRERI ŞI FAPTE PRIME DE PATRIE Marile prefaceri la cari este supusă harta Europei şi starea de ostilitate în cari se afla întreaga peninsula Balcanică, a provocat şi la noi o situaţie excepţională. Cauzele se cu­nosc şi împrejurările în cari ne aflăm astăzi continuă a predomina ori­ce alte interese. Mai ales marea nedreptate,— şi atitudinea foarte puţin bine-voitoare pe cari ni-au ară­­tat-o ţările civilizate, sau Marile Puteri cari cu o... putere mare au încercat să treacă şi peste trecutul nostru şi peste presentul nostru, ne-a făcut să ne reculegem şi să ne întărească şi mai mult convingerea că nu trebuie să ne sprijinim decit pe propriile noastre forţe şi să nu avem Încredere de­cit în propriile noastre sentimente... In această situaţie patriotismul nostru nu mai remîne simpla legendă. El se traduce în fapte şi aceste fapte, cari reprezintă a­­vîntul şi eroizmul românesc, se accentuiază mai mult pe fie­care zi, venind din toate părţile ţării. Nu putem şti ce va aduce ziua de mîine —dar ceia­ ce am văzut pănă acuma a fost un imbold puternic pentru toată suflarea ro­­mînească din regat ca să fie gata pentru ori­ce jertfă la cea dintăi chemare. In atmosfera aceasta de nesiguranţă am putut vedea, cu o deosebită mulţumire sufle­­tească, că ori­ce semnal, că ori­ce chemare patriotică, nu rămâne fără ecou... Chemarea dată pentru adunarea sumelor necesare construirei unei „flote naţionale* este cea mai vie şi mai strălucită dovadă a senti­mentului patriotic care trăieşte puternic, pretutindeni,—chiar acolo unde n’a fost cul­tivat. Or, tocmai aceasta ne poate adeveri existenţa acestui sentiment... înalţi funcţionari ai statului ca şi micii salariaţi, cu toţii s’au grăbit să-şi manifeste, prin obolul lor, dragostea de patrie, deci a­­devăratul simţiment patriotic care în împre­jurări ca cele de acum este atât de util şi ţârei şi fiilor ei. Şi nu numai subscripţia pentru flota na­­ţională ne dovedeşte patriotismul românesc. Numeroase acte de asemenea natură se în­registrează zilnic—şi dintre acestea vom releva acele prin cari cetăţeni vârstnici cer să fie Înrolaţi la armată—în caz de război— s­au cum sunt actele de daun­ pe cari le a­­nun­ţă cei avuţi pentru soldaţii cari ar porni în câmpul de luptă. Toate aceste fupte cari nu suportă nici o laudă—căci sunt mai presus de ori­ce laudă,—pot fi o chezăşie de virtute ostă­­şiasca şi de sentiment patriotic cari nu,pot duce de cât la acele isbânde vitejeşti pe cari le găsim doară in Istoria rominească. Şi’n elanul acestui dor de acte vitejeşti ve­dem totodată dragostea de patrie care in inima românului trăieste deapururea. Araid ilim­b­­­arului Protestul guvernamentalilor din Craiova Atitudinea şovăelnică a guvernului în conflictul nostru cu Bulgaria şi totala lui lipsă de energie în tratativele pentru obţinerea revendicărilor României, a a­­vut darul de a provoca o nemulţumire care s' a manifestat chiar în rîndurile guvernamentalilor. Semnalul, acestor nemulţumiri a fost dat la Craiova de către organizaţia con­servatoare de acolo in complectul ei, în frunte cu d­nii Gh. Ştirbei, preşedintele clubului şi Mişu Seulescu vicepreşedinte al Camerei. In acest scop, eri a avut loc o întru­nire în care s' a protestat cu vehemenţă împotriva atitudinei guvernului şi s'a cerut ca el să ia măsurile cele mai e­­nergice, pentru ca România, să obţină cu o oră mai curînd satisfacţia cuvenită. La sfîrşitul întrunirei, s’a votat o moţiune din care extragem următorul pasaj : „ Cetăţenii Doljii, adunaţi la clubul conservator din Craiova, în urma ape­lului principelui Gheorghe Ştirbei, pre­şedintele clubului, asculînd expunerile diferiţilor oratori decide cele ce urmează. Reprezentanţii Doljiului sunt invitaţi să aibă în actualele împrejurări atît de grave şi prestigiul ţarei, o atitudine e­­nergică şi hotărîtă. Reprezentanţii Doljului sunt invitaţi să nu mai acorde confienţa lor guver­nului, dacă nu va lua cele mai energice măsuri pentru satisfacerea deplină şi neîntîrziată a dreptelor cereri formulate faţă de guvernul bulgar“. Această moţiune a fost trimisă d­­or P. P. Carp, N. Filip­escu, Al. Marghi­loman şi Titu Maior­escu. De altfel, după cum am anunţat, în şe­dinţa de astăzi a Camerei se vor pro­duce mai multe interpelări din rîndurile deputaţilor guvernamentali, în aceiaşi chestiune. ­­A De congres general al inginerilor la Iaşi Iniţiativa „Cercului inginerilor“ din Iaşi „Cercul Inginerilor din Iaşi, după pro­punerea d-lui inginer R Niţescu, inspec­torul mişcării din gara Iaşi, a trimis tu­turor inginerilor din ţară următorul apel, în vederea primului congres general al inginerilor din ţară ce se va ţine la Iaşi şi care va fi pus sub auspiciile „Politeh­­nicei“ din Bucureşti . „In evoluţia economică a celor cinci­zeci ani din urmă ai ţării româneşti, un factor important care a contribuit mult la desvoltarea ei, a fost munca luminată, continuă şi tacită a corpului inginerilor români. Splendidul şi măreţul pod de la Cerna­voda, admirabilele silozuri de la Galaţi, Brăila şi Constanţa, lucrările grandioase ale portului Constanţa, liniilor ferate R.­­Vâlcea — R--Vadului, Craiova — Calafat, Roşiori—Zimnicea, Piteşti—C. Argeş, Bu­cureşti — Olteniţa, Giurgiu — Drăgăşani, Ploeşti — Slobozia, Tg. Ocna — Palanca, Galaţi - Bârlad, Dorohoi—Iaşi, frumoasele construcţii ale atelierelor din Iaşi şi Bu­cureşti, gara Burdujeni etc etc. precum şi recentele îmbunătăţiri importante a­­duse vechei reţele de cale ferata prin trasformările gărilor de Nord (Bucureşti) şi Ploeşti, construcţia gărei de triaj Chi­­tila, sunt atâtea opere măreţe şi de va­loare cari concură a evidenţia in faţa lumei civilizate partea de activitate a­­cerbă şi rodnică a inginerului român. Dacă inginerul a fost acel agent im­portant, patriot, luminat, cinstit şi har­nic, care a pus toată energia, ştiinţa, su­fletul şi devotamentul său în serviciul public, dacă până astăzi a muncit des­toinic, tacit şi desinteresant pentru pro­păşirea pe orice căi a neamului şi pa­triei sale şi nu a relevat chestiunile ce-i interesau de aproape, ce erau în strânsă legătură cu profesia lui, aceasta nu în­seamnă că le-a neglijat sau ignorat,nici că nu aveau vre-o importanţă reală pen­tru el, dar că în primul rînd s’a gândit la serviciul ce trebuia să aducă ţârei şi numai în urmă a rămas a se îngriji de interesele lui şi a corpului ingineresc. „Cercul inginerilor“ cu sediul în Iaşi având în vedere cele expuse mai sus, a studiat şi discutat diin chestiunile mai importante ce interesează în de aproape corpul inginerilor şi a ajuns la convin­gerea că este nevoie a ne întruni cu to­ţii într'un congres în care să se discute şi să se stabilească masurile ce vor tre­bui luate pentru înlăturarea neajunsurilor ce se simt astăzi, precum şi îmbunătăţirile ce trebuesc aduse organizarei corpului inginerilor. Congresul inginerilor din ţară va fi mij­locul cel mai bun pentru a pune stavilă la toate aceste neajunsuri, a strînge le­găturile inginerilor, a aduce la cunoştinţa lor nevoile technice ale ţarei şi lucrările technice importante executate. Numai prin congres doctorii, profesorii avocaţii, conductori de lucrări publice etc etc. şi-au aparat drepturile şi interesele profesionale, au ciştigat îmbunătăţiri în­semnate şi au obţinut resultate fru­moase-In adevăr, numai acest congres ar pu­tea interveni cu autoritatea sa morală pentru a înlătura neajunsurile şi de a servi cu eficacitate interesul public şi in­teresul profesional. Astăzi ori­cine fără studii speciale sau drepturi se poate intitula inginer şi a profita nepedepsit de toate avantajele titlului în dauna celui cu drept şi a pu­blicului. Pănă acum în ţara noastră, român ca şi străin, nepregătit, poate lua lucrări pu­blice sau private fără a presenta garan­ţii morale­ suficiente celor interesaţi. S’au văzut executîndu*­se lucrări mai ales de edilitate în mod înspăimîntător, de persoane ce numai chemaţi nu erau pentru aşa ceva. S’au invitat la lucrări importante an­treprenori, mai ales străini, fără a fi con­­sultat consiliul technic. Sunt chemaţi in expertize de dome­niul technic oameni cu totul străini şi lipsiţi cu desăvîrşire de cunoştinţele teh­­nice necesare şi chiar elementare. Pentru înlăturarea acestora, s’au pre­văzut formarea de antreprenori, cari pe lingă garanţia unor cunoştinţe technice serioase ar servi a ajuta pe ingineri în lucrările technice şi ar asigura buna exe­cuţie technică a lucrărilor. In schimb a­­cestor antreprenori să li se acorde anu­mite drepturi, In scopul menţinerei prestigiului am­belor corpuri s’a prevăzut anumite pe­depse şi in anumite condiţiuni. Drepturile cetăţeneşti. După cum fie­care ştim, dreptul de vot al colegiului in­­tăiu numai din eroare nu s’a dat şi a­­cestui corp meritos cînd toţi titraţii 11 posed. Cerem modificarea organizărei corpului inginerilor şi ca avansările să se facă ţi­­nînduse sama de întregul corp ingine­resc. La inginerii ordinari să se dea pre­ ferenţă avansărilor mai mult la vechime de­cît la alegere întru cît nu toţi au o­­casia a se distinge de timpuriu. Să nu existe limite între cele 3 grade la ordi­nari ca să se poată face avansările re­gulat şi in mod normal. Inginerii şefi ce de regulă sunt în ca­pul serviciilor au iniţiativa şi latitudinea de lucru deci se pot pune în evidenţă, pentru ei este necesar ca avansările să fie numai la alegere. Lista la alegere, o­­dată întocmit­ă să rămînă în vigoare pi­nă la complecta ei epuisare , prin avan­sare. Pentru a evita discuţiile prea lungi la alegere e necesar ca votarea să fie secretă şi lista de alegere să conţină un număr fix de candidaţi. Permutările inginerilor să se facă prin decrete regale, chiar cînd sunt in inte­resul serviciului spre a da inginerului si-

Next