Mişcarea, iulie 1913 (Anul 5, nr. 145-174)
1913-07-24 / nr. 168
ANUL V, No. 168 IBOK am este In ţară pe un an..............................20 Iei In streinătate pe un an....................AO » Pentru preoţi şi învăţători rurali se face o reducere de .... 50% Redacţia şi Administraţia IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5, în localul clubului Naţional-Liberal. — Un număr 5 BANI — ZIAR ATI O ÎMAXI -LIBERAL TELEFON No. 121 An ii nein ri comerciale ■'Libia pe pagina Unw pe pagina LibiaVpe pagina ffg ■./* I A fit II III IV COTIDIAN 'll DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de clubul naţional-liberal Un număr 5 BANI -1 leu 50 b. 40 b. SITUAŢIA Pe ziua de ieri cerul conferinţei de pace a fost mult mai puţin întunecat. Delegaţii bulgari s’au hotărît în fine să recunoască că situaţia militară actuală a Bulgariei e atât de rea, încât o oprire cu armele a înaintărei armatelor aliate e imposibilă pentru ea. Al doilea războiu balcanic e definitiv pierdut pentru Bulgaria. Is Şi schimbarea bruscă în atitudinea delegaţiei bulgare pune încă odată în evidenţă capacităţile restrînse şi inferioare ale diplomaţiei bulgăreşti. Bulgarii cedând dintr’odată aproape tot ce li se cerea, după ce cu o zi mai înainte, făceau atâtea dificultăţi încît se părea că o înţelegere e imposibilă au dat şi adevărata măsură a dezastrului lor militar.Era un adevărat abis între cererile aliaţilor şi contra-propunerile bulgărilor. Bulgarii nu se dădeau înapoi, în primele zile ale conferinţei chiar de a discuta României cei cîţiva chilometri la sud de Baltic. Şi toată lumea se aştepta la ruperea tratativelor. Nimeni nu-şi putea închipui că in cele două zile ce mai rămâneau până la sfârşitul suspenzi,unei de arme, Bulgarii vor ceda atît de repede şi atât de mult. Şi încă odată s'a pus în evidenţă greşala pe care era s’o făcă diplomaţia română, arătându se prea încrezătoare în cuvintul guvernului bulgar, şi acordând Bulgariei, înainte de întrunirea conferinţei de pace, un armistiţiu nelimitat. Bulgarii n’au cedat, de cît atunci, când s’au convins că o tărăgănare mai departe a tratativelor e imposibili fără ca războiul să reînceapă Greutăţilor care se puneau acordărei unei noui suspension! de arme, instructor precise şi hotărâte, care nu s’au ţinut secrete, trimise de regele Constantin d-lui Venizelos, în fine atitudinei ferme şi hotărâte a delegaţilor aliaţilor, în particular a d-lui Venizelos, se datoreşte în mare parte schimbarea atitudinei delegaţilor bulgari. în relaţiile amicale care probabil se vor reluă în curând între România şi Bulgaria, diplomaţia noastră va trebui nu numai să observe o fermitate, dar luând lecţie de la diplomaţii sârbi şi greci, să fie de o foarte mare prudenţă în angajamentele ce şi le va lua. Cu Bulgaria, zicătoare că dacă-i dai un deget îţi ia mîna întreagă, e mai aplicabilă decât în orice alt caz. Dar dacă ar fi fost o greşală ireparabilă arătîndu-ne la început prea încrezători şi binevoitori faţă de Bulgari, greşala ar fi tot atât de mare dacă am înpinge prea departe solidaritatea cu aliaţii. Bulgarii neau cedat tot ce am cerut. Au căutat la început să se tocmească, nu s’au ţinut un moment de angajamentele luate de Ţarul Ferdinand şi de guvernul bulgar faţă de noi, dar la sfârşit au cedat. Bulgari au cedat pe toată linii Sârbilor, aşa că pacea sârbo- bulgară se poate considera ca aproape sigură, chestiele rămase în litigiei, între aceste 2 state fiind de ordin secundar. Dificultăţi foarte mari se ivesc însă în tratativele cu grecii. Incontestabil că armatele greceşti au avut victorii strălucite în al 11-lea războiu balcanic, şi că au înaintat cu o viţeală vertiginoasă, condiţiile puse însă Bulgariei sunt de sigur prea grele. Bulgaria trebue să aibă asigurat un port la Marea Egee. Ar fi cea mai mare greşală ce am putea face, dacă ne-am solidariza cu grecii. Nu putem cere Bulgariei sacrificiei imposibile ci , nu putem vărsa singele soldaţilor noştri pentruravala grecească. Guvernul român trebue să urmărească mai înainte de toate stabilirea unui echilibru de abil în Balcani. România are a se teme tot atît de mult de o Grecie sau Serbie prea mare ca şi de o Bulgarie prea mare. Şi întărirea prea repede a Bulgariei sau Greciei, însamnă, într’un viitor apropiat, schimbare în posesiunea Bosforului şi a Dardanelelor. Şi atunci porturile noastre la Marea Neagră vor pierde foarte mult din valoarea lor actuală. O chestie care nu e în directă legătură cu conferinţa de la Bucureşti, dar care preocupă acum întreaga diplomaţie europeană e chestie a Adrianopolului. Puterile au probat încă odată neputinţa lor de a lua o măsură activă. De peste două săptămîni armata turcească a trecut cu toate protestările cabinetelor europepeste linia Enos-Midia, şi până azi nu s’a putut lua nici o măsură contra Porţei. Turcii dacă vor fi destul de fermi, şi nu vor ceda ameninţărilor platonice din apus, vor rămînea probabil în Adrianopol. Ei au mai multe ateuuri un joc. Pe lângă neînţelegerile dintre Puteri pentru a lua o atitudine hotărâtă, a intervenit în ulimul timp un factor nou care va sili probabil măcar pe unele Puteri să fie mai conciliante faţă de Poartă. Se observă o mişcare foarte puternică, între musulmaniidin India, în favoarea Toreiei. Şi Anglia, cel mai mare imperiu mahometan din lume, va fi silită să intervie în fa- voarea Portei, pentru a preveni o răs- coală a tuturor Mahometanilor din, imperiul ei colonial. Franţa se arată de asemenea foarte prietenoasă faţă de Turci. Pe lângă interese economice care o silesc la aceasta, ea se teme de asemenea de răscoală a Mahomedanilor din coloniele ei. In fine Germania, a luat pe faţă partea Turciei. Atitudinea ei se explică, pe lângă interesele economice , ce le are în Anatolie, în dorinţa poate de a crea dificultăţi Angliei în coloniele ei. Chestia Adrianopolui, e pentru , moment una din cele mai complicate probleme diplomatice, şi sub ,prinderi mari sânt de aşteptat. ________________________ _ Din interviewul „Opiniei“ cu d-l Lascar Antoniu Motto: „Nimeni din noi nu are cu sine se război din lipsă de inamic“. Lascar Antoniu, corespondent de război Motto : „Duşmanul tău cel mai mare e duhul tău“. Evanghelia Ori războiu, ori pace fie, Pe pămînt, ori în văzduh. Domnul Antoniu să ştie Că nu-şi poartă duşmănie Intru cât nu are... duh. Motto: „Nu ar mai prezenta nici uninteres pentru certitorii „Opiniei“ de a te face şi eu o descriere literară*. Lascar Antoniu ziarist Motto: „Aiasta nu să poate, Majestate*. Lascar Catargi Faci mata destulă gură Şi te-amesteci prea în toate.— Dar să faci literatură, Zău... „aiasta nu să poate“. Motto: „In România mandatul de deputat ori de senator nu-i o profesiune, ci o sarcină...“ Lascar Antoniu senator român Domnul Antoniu ne-a dat Explicaţie ’n gazetă: Pentru ce ca siluetă Veşnic e... încovoiat. Consfătuirea de aseară a delegaţilor de la d. Maiorescu Intervenţia Angliei şi Rusiei.—Judeţul Kavala va fi împărţit.—Pacea va fi încheiată. — Demobilisarea armatei române. Bucureşti (ora 10 a. m.)—Aseară a avut loc la dl. Titu Maiorescu, o consfătuire între delegaţii Serbiei, Bulgariei şi Muntenegrului. Dl Maiorescu a comunicat delegaţiunilor că miniştrii Angliei şi Austro-Ungariei la Bucureşti, au făcut intervenţie pe lîngă guvernul român ca să stăruie pe lîngă delegaţi pentru a se da oarecare satisfacţie Bulgariei. In ce priveşte Kavalla, ele îşi rezervă dreptul de a cere revizuirea hotărîrilor luate la Bucureşti. Dl. Venizelos, a respuns că iea act de intervenţia puterilor, dar nu poate da respuns, deoarece aşteaptă o telegramă de la regele Greciei. Dl Pasici, a spus că Serbia faţă de sacrificiile sale, consideră ca modeste cererile ei. Serbia vrea o pace definitivă, şi la Bucureşti face sforţări pentru această pace. In privinţa Strumiţei şi a celorlalte oraşe, Serbia nu poate renunţa, mai ales la Strumiţa care e foarte aproape de linia ferată de la Vardar. Dl Pasici mulţumeşte d-lui Maiorescu pentru sforţările făcute de România şi asigură că Serbia urmăreşte acelaşi scop. Dl Vucotici, delegatul Muntenegrean a declarat că la primul apel al Serbiei, Muntenegrul a respins imediat trimiţind ajutor, avînd un mare număr de morţi. Pentru sacrificiile sale, Serbia îi va da compensaţii teritoriale, aşa că e drept ca Serbia să primească un teritoriu mai mare, mai ales că sacrificiile sale au fost considerabile. După terminarea conferinţei, impresia a fost cu se m ajunge la o înţelegere, mai ales că d. Maiorescu comunicând intervenţia celor două Puteri, n’a stăruit prea mult asupra ei. De altfel din sursă diplomatică sigură, se afirmă că numai aceste doua Puteri intervin în favoarea Bulgariei. Chestia Kavalei va da probabil loc unei mediaţii. Judeţul Kavala va fi împărţit între greci şi bulgari, grecii căpătând oraşul, portul şi o parte din teren. Menţionăm că pe această porţiune de teren se cultivă tutun de o calitate superioară, care aduce statului un venit considerabil —100 -150 milioane anual, înţelegere va avea poate loc chiar azi. Aceasta reesă din declaraţia făcută afară de un delegat bulgar care a spus: «am speranţa şi siguranţa că pacea va fi în curând încheiată». Cercurile noastre guvernamentale sunt de asemeni foarte optimiste. Se speră că pacea va fi încheiată chiar săptămâna aceasta şi se va da imediat ordin pentru demobilizarea armatei române. Azi la orele 4 va avea loc o şedinţă plenară a Conferinţei la Ministerul de externe. După informaţiile noastre, d. Maiorescu va sfătui pe bulgari să cedeze Kavala. , Tot azi se va comunica oficial intervenţia făcută de Anglia şi Austro-Ungaria pe lângă guvernul român. Se speră că şi grecii vor face concesii, renunțând la portul Lagos. Turcia nu cedează Adrianopolul — Atitudinea Germaniei — Bucureşti (ora 10 a. m ). O telegramă din Constantinopol asigură că armata a promis solemn că va rămîne cu orice preţ în Adrianopol. Privitor la svonul că cîţiva membri ai guvernului ar fi de părere că Turcii să evacueze Adrianopolul, în schimbul unor compensaţii în Tracia, Talat Bey a făcut declaraţie că „nu este loc în cabinetul turc pentru partizanii evacuării Adrianopolului“. Turcia nu s-a grăbit să ţie samă de intervenţiile izolate ale representanţilor Marilor Puteri la Constantinopol. * In privinţa atitudinei Germaniei „Frankfurter-Zeitung“ anunţă că la Berlin în loc competinte, nu se şte nimic despre ştirea din sorginte vieneză că Turcia ar fi căzut de acord cu Bulgaria să împartă Adrianopolul. Chestia priveşte numai pe Turci şi Bulgari. Puterile n’au nici motive, nici dreptul să intervie. De altfel declaraţiile ambasadorului german la Constantinopol, au surprins cercurile diplomatice de aci. Ambasadorul german a declarat că Germania nu va admite niciodată o încălcare a teritoriului otoman, fie în Europa, fie în Asia se descinde deci categoric ştirile tendenţioase din Vima cu privire la o intervenţie a Marilor Vederi la Constantinopol. Înțelegerea Austro-Rusa rCzf r\rf r"; Tit București (ora 10 a. m.J. — O telegramă din\ \ Petersburg trimisă ziarului „Le Temps“-spu-^ I ne că între Rusia și Austro- Ungaria are loc . un schimb activ de vederi, cu privire la stabilirea unei înţelegeri în chestiunea statelor balcanice. România nu voeşte să fie jandarmul Europei şi să izgonească pe Turci din Adrianopol. Austro-Ungaria şi Rusia vor începe o acţiune militară şi vor debarca trupe. Se vorbeşte cu oarecare siguranţă de o apropiată debarcare a trupelor ruse la Ceatargea. Convenţia comerciala Româno-Sârb Bucureşti era (10 a. m.). Astăzi va avea loc la Ministerul de Industrie şi Comerţ o nouă întrevedere între d-nii Pasici şi N. Xenopol, în privinţa convenţiei comerciale dintre Serbia şi Rominia. Se va discuta şi chestiunea liniei ferate Dunăre-Adriatica. După aceasta dl Pasici va vizita muzeul comercial şi industrial. Doni pescari ruşi împuşcaţi Bucureşti (ora 10 a. m.). O telegramă din Tulcea anunţă că grănicerul Moraru Petre a surprins trei pescari ruşi care pescuiau în apele romaneşti. In urma somaţiei grănicerului pescarii ruşiau atacat. Acesta făcând uz de armă, a împuşcă pe unul şi a rănit grav pe un altul. Cel de al treilea pescar a izbutit să fugă. Starea sanitara a armatei române Bucureşti (ora 10 a. m.). Comandantul corpului II de armată a făcut cunoscut printr’un raport ministerului de răsboi că de trei zile nu s’a mai ivit nici un cas nou de holeră în rîndurile soldaţilor aacestui corp. I Corespondenţei Mirilor Poate că nu este încă momentul unor astfel de discuţiuni, dar nevoiţi suntem ca sub presiunea opiniei publice să atragem atenţiunea autorităţilor militare superioare asupra unui fapt. Este voba de corespondnţa militarilor mobilizaţi. Ministerul de răsboi a publicat o serie de comunicate prin care reglementa modul cum trebue să se facă această corespondenţă, dând în acelaş timp asigurări formule că ea va fi dusă la destinaţie. Militarii pe de o parte, familiile lor pe de alta, s’au conformat în totul acestor dispoziţiuni dictate de împrejurări. In schimb ministerul de răsboi pare a nu fi luat de fapt nici o măsură pentru a procura militarilor cari îndură greutăţile campaniei, cel puţin mulţumirea de a avea o veste de la ai lor.■ Avem dovezi temeinice că cei mai, mulţi dintre mobilizaţii aparţinând corpului IV de armată, în interval de patru săptămâni n’au primit o singură scrisoare din mulţimea celor ce li s’a trimes. Mai mul de cât atât. Oficiile noastre poştale primesc, mandate pentru cei mobilisaţi, dar nici unul dintre aceste mandate nu ajung la destinaţie. Recunoaştem ca greutăţile instituitei corespondenţii în asemenea împrejurări sunt disticl de mari. Nu este însă mai puţin adevărat, că cu puţina bunăvoinţă s’ar fi putut face această omenească înlesnire celor ce şi-au lasat soţii şi copilaşi pentru a răspunde la apelul Patriei. Comandamentele noastre militare dispun de un număr considerabil de vehicule cari ar putea fi destinate serviciului de corespondenţă pe câmpul de opraţiuni, mai ales acum când operaţiunile sunt suspendate. De aceia făcându-ne interpreţii opiniei publice, cerem cu toată stăruinţa d-lui Ministru de răsboi să ia măsuri în consecinţă, pentru înlăturarea acestui mare neajuns, şi Silistra. Cel mai de sud sat ocupat de găgăuţi e Acderfî, numit de Greci Aspeo, iar de Bulgari Bela, sat aşezat lingă gurile rîurile Camisei“. In multe localităţi din Bulgaria, In care se află astăzi lagărul oştirei noastre, găsim găgăuţi; centrul din care aceştia s’ar fi rftspîndit ar fi Bibliul. Cadrilaterul este deci origina acestor bulgari renegaţi, care revendică credinţa musulmană... la Dobrogea noastră romînească găsim deasemenea numeroşi Găgăuţi, mai ales între Medj'da—Oltina — Mangalia. Satele Cocargea şi Enigea sunt locuite astăzi, aproape exclusiv, numai de Găgăuţi. In privinţa obiceiurilor lor, dl. St. Georgescu ne da multe amănunte, din care cităm următoarele : „Ei ţin serbătorile turceşti, au obiceiuri turceşti, insă nu sunt poligami. Femeele lor, afară de cele bătrîne, nu mai poartă costumul turcesc. „Nu minuncă iepure, fiindcă socotesc că e „pisica lui Mahomed“. „Găgăuţii sunt lăsaţi la voia lor. Au început să vorbiască şi romineşte, dar dacă-i întrebi ce e, nu-ţi răspunde nimic sau se da drept grec sau bulgar, iar cînd ştie bine romineşte chiar drept român“. „Găgăuzii au corpul mărunt şi ţapin, captat larg la bază şi ascuţit la virf, gîtul senin şi puternic, mîinile şi picioarele musculoase, ochii şi părul negru şi tenul închis. Uhii tinerelor fete au strălucire deosebită însă femeile urîte sunt de o urâţenie îngrozitoarei ,—mai ales în şalvarii lor largi cu găitane albe sau" albastre“. Cu aceste amănunte şi cu umile altele prin care îi zugrăveşti dl. St. Georgesitu, ne va fi foarte lesne să distingem cami strul Găgăuzii nouilor posesiuni pe cari le-am cucerit. fhald PĂRERI ŞI FAPTE eidAtizn In noul număr al „Vieţii Româneşti“ găsim un prea interesant şi de actualitate studiu în care dl. St. Georgescu, se ocupa de origina „Găgăuzilor“. Intru cît prin anexarea teritorială ce o facem astăzi vom veni şi mai mult în contact cu aceste tipuri pe cari, tu parte ne avem şi astăzi împrăştiate prin ţimîtmile dobrogene, e bine şi util să cunoaştem unele din particularităţile lor,—macar atîtea cîte, in trăsături generale, te găsim In studiul marei reviste ieşene. I)upă cp, bazat pe cercetări istorice, face un studiu sumar al Cumanilor, dl. St. Gorgescu trece la Găgăuzi, pe care in cele din urmă îi scrie aşa cum li-i porecla : „găgăuţi“. „Odinioară Găgăuţii ocupau pămîntul cuprins între gurile Dunărei, Emmi, Provadia MAICELE CATOLICE Fiica la Sacre-CoBur i înălţătoare de suflet e resemnarea creştinească : Hristos a înfruntat hula, spinii şi suliţa lumii; gura lui sfântă n’a batjocorit pe bârfitori, şi nu i-a scuipat pe cei ce i au pătruns coasta. Crist nici nu s’a apărat la judecată ; el ştia că adevărul, nebiruită sabie de pară, spintecă negurile cele mai negre ale minţii omeneşti; şi, odată, când Minciuna cade învinsă, sabia Domnului, împlântată în inima ei nelegiuită, arde cu flăcări nepotolite. Fraţii intru Hristos sunt mai streini de Dumnezeul lor decât îndrumătorii unor religii deosebite ; Hristos a fost darnic şi bun, —ucenicii lui strâng averi pământeşti ; Hristos a luptat in războiul vieţii,—maicele îşi zăvoresc cinstea şi o ocrotesc, cu ziduri, de ispitele lumii. Fiul durerii a pătimit şi a iertat, şi buzele lui n’au rostit vorbe mincinoase. Şi Christos, înainte de ziua din urmă, nu şi-a chemat apostolii în sobor, ca să găsească un mijloc de fugă şi de mântuire.* Călugăriţele au de câteva zile friguri , nu friguri de dragoste ci deciudă. Au