Mişcarea, ianuarie 1914 (Anul 6, nr. 1-23)

1914-01-15 / nr. 10

ANUL VI, No. 10 A B «· 31 A M K nr T K in ţară pe un an In sîreinătate pe un an Pentru preoţi şi învăţători ru­­ali se face o reducere de $‚*•!««-› ia ţi A~ftnmnfKtrfkţîi IAŞI, PIAŢA UNIRE!, No. 5, la localul clubului Naţional-Liberal. Un­ număr 5 BANI SO lei .-------------aUi* e**'—-----------------­ MERCURI 15 IANUARIE 1914 03® NATIONAL -LIBERAL „Moldovenismul” lactaţilor Ziarul conservator-democrat din localitate face opoziţie à­outrance. Sub inspiraţia condeiului somnifer al d-lui V. I. Radu, acest ziar face de multă vreme un fel de politică «moldovenească». Moldova în sus, Moldova în jos, Moldova e lovită, Moldova e nedreptăţită; la un mo­ment dat se preconiza chiar nevoia unei lupte organizate pentru «apă­rarea» Moldovei şi a Iaşului împo­triva Bucureştiului.... Cu toate aparenţele de operetă politică ce le-ar prezintă «moldove­nismul» tachiştilor eşeni, această ma­rotă are un fond de seriositate por­nită dintr’un calcul politic bine chib­zuit. D-nul Bădărău, şeful conservato­rilor­ democraţi din localitate, a fost şi este ţinta unor atacuri vehemente. Nici odată un ministru al ţarei nu a trăit într’o mai penibilă atmosferă morală şi politică, de cât aceea în care a trăit şi s’a retras d-nul Bă­dărău din fruntea departamentului lucrărilor publice. De aci necesitatea de a se soli­dariza Moldova şi Iaşul, în special, cu toate interesele şi ponoasele po­liticei d-lui Bădărău. D-nul Bădărău e atacat din cau­ză.... că e moldovan; d-nul Bădărău nu lucrează de­cât... pentru Iaşi şi pentru Moldova — deci, dl Bădărău este o victimă curată şi nevinovată a moldovenismului ! Iată toată explicaţia acceselor de moldovenism şi separatism ale «O­­piniei». In viaţa noastră politică şi naţio­nală de astăzi, nu există, nu trebue să existe, nu poate să existe, o ches­tie moldovenească. Dar există, veţi zice, o chestie a laşului. Da, laşul trebuie să rămână centrul de gravi­taţie politică, culturală şi economică a părţei de sus a ţârei. Nimeni nu s’a gândit, nimeni nu se poate gân­di, să arunce umbră asupra trecu­tului de glorie al acestui oraş, să nesocotească jertfele sângeroase ce le-a făcut el pentru unitatea neamu­lui, sau să refuze sacrificiile pe care le-ar reclama astăzi laşul pentru pros­peritatea şi înălţarea lui politică, eco­nomică şi culturală. Dar interesele laşului sunt deser­vite şi demnitatea lui împuţinată, a­­tunci când interesele lui se solidari­zează cu anumite acţiuni şi interese politice.* Se cunoaşte, de o pildă, chestiu­nea şcoalei de agenţi sanitari. Corbii tachişti de la direcţiunea serviciului sanitar, au epuizat fondu­rile din care urma să se întreţie a­­ceastă şcoală. Noul director al ser­viciului sanitar, în urma acordării creditului necesar, voeşte să deie o organizaţie mai temeinică acestei şcoli şi să-i asigure existenţa, prevăzând în budgetul viitor suma necesară pen­tru buna ei funcţionare. Când au simţit că tachismul e primejduit, «moldovenii» de la «Opi­nia» au sărit în sus. Liberalii lovesc laşul! Săriţi moldovenilor ! In câte­va ore chestiunea a fost lămurită şi toată lumea a văzut că nu e vorba de desfiinţarea şcoalei de agenţi sanitari, ci de reorganiza­rea ei. Dar «moldovenii» tachişti nu se dau învinşi, cu toată postura ridico­lă în care se găsesc , protestarea noastră a avut succes - strigă «Opi­nia» de aseară. Adică, direcţiunea serviciului sa­nitar s’a emoţionat de alarma d-lui dr. Grigoriu şi a reînfiinţat şcoala pe care tot d-nul dr. Grigoriu o des­fiinţase prin «Opinia»... «Moldovenismul» tachist prea e cusut cu aţă albă, pentru ca opinia publică să nu vadă ca nu e vorba de interesele Iaşului, ci de interesele tachismului. BLOCK.­NOTES Credit şi tărie. »Presa“ oficiosul partidului conserva­­tor-democrat suspine că »lâna şi străluci­rt­a“ acestu­i partid constă in creditul... public. Evident, când ai cri­dit, ai şi tărie şi mai cu sama strălucire. Dar noua ni se pare că mai nimerit ar fi să se vorbească de disci­edilul partidului fachist, moral şi material, care s’a deschis pe eiia de 1 Ianuarie a anului în curs. O lămurire. «S-a afirmat că d. Vespasian Felia a fost eliminat de pe lista candidaţilor partidu­lui conservator democrat. Lucrul nu este exact. Nu este vorba de eliminare ci de incompatibilitate. Intr'adevar, d. Vespasian Felia fiind directorul biuroului de... informaţiuni ins­talat la otelul Continental din Bucureşti, nu poate deţine şi un mandat de deputat. Acesta este adevărul şi pe cât ştim sin­gur d. Felia a optat pentru postul de... di­rector. Democratis­mul arionist A­u arătat ieri modalitatea cu care d-l Virgil Aron a început să debuteze in arena politică a Iaşilor, oraş în care a avut intenţiunea să-şi facă o vita­­delă polincă. Neisbutind, d-l V. Arion a trecut cu toată gruparea d-sale în clubul d lui Greceanu, care, în vederea alegerilor, a şter­s cu buretele toată ac­ţiunea obstrucţionistă pe care d-l V. A­­rion a desfăşurat-o în timpul colabo­­rărei. Înregimentarea grupării arioniste în organizarea grecenistă atrage, sacrifica­rea unui program politic înaintat, cum a vrut să fie programul celor de la „Cuvântul“ care era de altfel şi pro­gramul d-lui Virgil Arion. Fostul conducător al „cuvântătorilor11, precum se ştie, în afară de acţiunea conservatoare separatistă, a desvoltat in răstimpul de când a descins la Iaşi un program conservator special, cu o bogă­ţie de reforme democratice pe cari as­tăzi, când s’a pus sub scutul d-lui Gre­ceanu, trebuie să-l abandoneze. Intre altele d-l V. Arion s’a pronun­ţat pentru expropriere şi pentru reforma electorală —în această a doua chestiune d-sa nemulţămindu-se numai c­u colegnul unic, ci revendicând votul universal. Se înţelege de la sine că „fuzionând“ cu elementul grecenist şi luptând cu a­­cest element in alegeri, d-l V. Arion re­nunţă solit la aceste reforme. Poziţiu­­nea aceasta încă ar fi uşoară pentru d-sa dacă ea ar cere numai atât. Dar în lăndmile adv­er­sărilor hotărâţi ai­­ expropierei şi arsrefoniei electorale d-l­ Árion va fi silit să lupte şi d-sa împo-­ triva lor —şi această situaţie dacă nu-i penibilă pentru d-sa, cu siguanţă că e ridicată în ochii lumei. Sacrificând atât de lesne idealul po­litic de până acuma, d-l Virgil Arion a dat dovadă că acţiunea d-sale politică a fost lipsită de orice seriositate şi, ce e mai rău, de orice sinceritate. Democratismul de paradă sau ca armă de luptă pentru interese personale nu va putea fi nici­odată adevăratul demo­cratism. —«st «•» T­E Trupa din Craiova Craiova,—care a născut revista Ramuri, şi care ne trimite in fie­care primăvară pui de olteni cu coşurile in spate, şireţi şi vor­băreţi,­—şi-a dres renumele, dar Craiova a sosit o trupa de teatru bun?. O trupă­­ Aiura şi vioae se agita acum pe scena, care de atâţia «ni poarta piisou­tgu molâe, cu gâtul ştirii şi cu şalele tuzauate in cataplesme. La vremuri nou», oameni nod Deşi vorba aceasta a fost spusă de-un mul­­dovan, moldovenii nu­­ au urmat Învăţătură. Şi ne-am consolat mii de-a rândul cu stră­vechii actori, daţi nouă moştenire de teatrul de la Copou. Nu mă gândesc la bătrineţa ac­torilor, ci la batrâneta trupei, l­e La Bar­­gy i-am admirat acum doi ani şi pe­­N­ut tu­ra mai de cui Aud; căci talentul, creator ca Dumnezeirea, n’are timp,—totuşi uneori are cocoaşe şi reumatism. Dar trupa care a prins mucigaiu, care joaca astăzi cum a apucat din băn­ăl­ii, alungă publicul de la teatru şi revolta lu­­i,care seara pe acel care din fi­­­căpaţiuare şi din datorie o urmăresc la re­­preze­nta­ţii. Teatrul din Iaşi e o republică în care fie­­care actor e preşedinte; distribuţia şi inter­pretarea sunt benevole.—ma­imi câ­n’au a­­pârut dintr’odata pe scena pânâ acum doi actori ca să joace aceiaş rol... Trupa craioveanâ are desigur un director de Scena bun : se vădeşte un spin, unic ca­re conduce piesa ; sunt studiate situaţiile şi pe scenâ actorii se plimba cu rost şi nu se stiâlig toţi ca la hora, la tinj­uc, împrejurul «­uşier sub­eurului, cu urechea aplecata... Ar­tiştii uin Craiova ştiu rolurile ca apa. Re­­plietie c..d una după alta şi vorba merge ca cuţitul meliţei, spectatorul nu ia parte ac­tiva la folulatea cuvintelor. Fara Îndoială ca şi trupa această are be­teşuguri ; o art slu, de pilda, In Lorica noa­stră îşi Zbulea limba iu gura, ca prinsa de epilepsie, şi uu izbutea sa scoată de«­âL din rând in rând eUViute articulate; emoţia poa­te i-a hicurcat coardele vocale. Dar o iertam, cam tovarăşii el ne-au mulţumit pe deplin. Ni se parea ca asistam la o reprezentaţie ingr­a.O dată de trupa de aita-data a d-lui Da­vita. Naturaleţa şi vioiciune au adus Ol­tenii, care—daca se tales.;* cu 24 de misele la batae—pot menţine acelaş nurnar şi când discuta chestiuni de teatru ;—iar oltenceie, care nu se lauda cu măselele, nu iu schimb dinţişori frumoşi. Rinaldo in descompunere „Opinia“ de asară anunţă că mo­dul cum a fost alcătuită lista candi­daţilor partidului conservator pentru alegerile din Iaşi, a stârnit o furtună ne­mai­pomenită. D. Greceanu este tratat în chipul cel mai sever din cauza priorităţei a­­cordată celor de la „Cuvântul“, în club e zarvă mare, iar prin berării răsună invectivele şi ameninţările celor ne­mulţumiţi. La rîndul său „Evenimentul“ anunţă că In rinduri e­tachiştilor este mare consternare din causa deşerţiunilor, în unele localităţi in massă, ce se semnalează zi­nic După demisia d-lui Jean Th. Fio­rescu, popularul deputat al capitalei cu numeroşii săi amici, a urmat aceia a­i lui Nae Guran de la Craiova cu 50 prieteni politici, iar la Constanţa mai bine de o sută membri ai clubu­lui conservator democrat, dintre cei mai de samă, s’au înscris în rîndurile partidu­­l liberal. La­­Neamţ întreaga organisaţie s’a declarat desfăcută de centru, luî­ndu şi libertatea de acţiune. Şi cînd acum cîte­va zile noi am re­luat făptui că ambele partide con­servatoare au intrat în faza acută a descompunerei, ziarele acestor partide au protestat şi susţinut, că în lupta ce s’a deschis, ele se vor presenta se­parat şi cu cadrele mai disciplinate ca ori cînd. Iată însă că faptele vin să confirme in mod strălucit afirmaţiuniie noastre. Procesul descompunere­ se precipită cu o iuţeală ne mai­pomenită şi de­­zastrul final va fi înregistrat m­ai cu­­rînd de cît ne putem aştepta. In ce ne priveşte, nu privim cu sa­tisfacţie descompunerea celor două partide conservatoare, însă în acest proces care a luat formele unei ade­vărate debandade, noi întrezărim e­­ventualitatea creărei unui adevarat partid conservator, alcătuit pe noui baze şi care să corespundă cerinţelor vreunei. Din fărămiturile celor două fracţiuni a­cătuite pe ambiţiuni persona­e, pre­judecăţi răsuf­ate şi interese de castă, se va reconstitui adevaratul partid conservator, care să şi poată legitima rostul şi să poată întreprinde o ac­ţiune în mod efectiv. Din nefericire insă, nu vedem omul in jurul căruia ar putea garanta ac­ţiunea de reconstituire a partidului conservator. Nici d. Maiorescu şi cu atât mai puţin d­nii Marghiloman, Take Ionescu şi Nicu Filipescu, nu mai presintă ga­ranţii suficiente din acest punct de vedere. Muza d-lui Topârceana De curind dl. G. Ibrăileanu a fost de­corat cu «Bene-Merente» clasa I pentru „merite literare“. Dacă faptul acesta a trecut neobser­vat nu numai de noi dar şi de noul pur­tător al acestei deosebite dar nu atit de... rare distincţiuni, el n’a putut reminea in­diferent pentru spirituala Muză a tinăru­­lui poet G. To­pir­ceanu care—Muza, nu Poetul—s’a folosit astfel de acest leit­motiv pentru a fredona cîte­va strofe de duh şi de apropouri apărute sub forma unei „cronici vesele“ in noul număr al „Vieţii Romaneşti“.. Regretăm că spaţiul nu ne permite să reproducem în întregime aceste strofe de actualitate. Ne restringem In locul la care dispunem pentru a cita, în parte, cîte­va din aceste glumețe apropouri ale Muzei d lui Topirceanu. lată începutul : Credeam că-i numai o poveste, Când colo este Adevărat , Te-au decorat! *) Citesc și recitesc misiva Nedumerit mă uit la plic Și nu-mi explic: Ai publicat ceva’n Arhiva ? t 5 X TELEFON mo.121 Atem­eiuri comerciale Linia pa pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV & I A K ( O I I 1) 1 A S SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET instituit de ciobul naţional-Uberal Un număr 5 BANI 1 leu 30 b. 40 b. év Te-­ fi aflat când­va ’n eclipsă Şi-ai scris un studiu analitic ? Ori poate Spiritului critic I-or fi găsit vre-o lipsi ? In felul acesta neastîmpărata şi şugu­­baţa Muză a tînărului poet Iaşan îşi con­tinuă gingaşele Înţepături în tot parcursul „cronicei vesele“ pentru a-şi plasa cu o deosebită dibăcie aluziile literare, ca să nu iasă astfel din adevarata notă. Totuşi, cu toată intenţiunea ei, Muza tot nu se poate deprinde cu faptul aces­tei decorări, şi într'un moment dat ne­dumerirea ei face pe d. Topârceanu să exclame, cu destulă intrigare: Că nai făcut vr’un rau cuiva Ca om, ba dimpotrivă, Nu ieşit persoană ofensivă.... Ce or fi avut cu d-ta ? Şi tot nedumerită şi intrigată, dar cu destulă seriositate, ironica Muză îşi face astfel silueta exactă a celui decorat: Că ziua’ţi obloneşti odaia Nici nu te-auzi, nici nu le vezi,— Şi’n toate nopţile veghezi Ca cucuvaia. Ştiindu-l astfel, ea exclamă cu drept cuvânt, când îl zăreşte cu decoraţia, încât ne speriem acum Cind Iţi zărim pe stradă mutra De par’că ne’ntâlnim în drum Cil Brahmaputra ! Am reproduce şi strofele finale dar — fiindcă ele se învârtesc în jurul unor al­te distincţiuni, rămâne ca cetitorii să-şi procure în întregime şugubaţa poesie a Muzei d-lui Topârceanu pe care o găsesc în de curând apărutul număr al marei reviste ieşene. Ar. nd interview ce dl. Em. Costinescu lin redactor al ziarului „Buk­arester Tagblat“ a avut o convorbire cu d-l E­­mil Costinescu, ministrul de finanţe. D-l Emil Costinescu a făcut redacto­rului ziarului german următoarele de­­claraţiuni: - Vrem să realizăm cele două mari reforme, reforma electorală și reforma agrară.ff^Prin aceasta a doua reforma, expropierea, nu tre­­trebuie să se înțeleagă o depose­dare propriu zisă. Ştim să apre­ciem valoarea marei proprietăţi şi nu ne gândim s’o deposedăm. Tre­buie insă să repartizăm o parte a acestei mari proprietăți in folosul muncitorilor de pământ. In interesul Tarii este necesar ca marea proprietate să cedeze a­­ceasta proprietate. Ţăranului îi tre­buie pământ. Ministrul de finanţe citează exem­ple pentru a dovedi că prin această reformă, marea proprietate nu va fi atinsă in drepturile ei. Un pro *) Aflat aseară trista vesta­­prietar care, de pildă, are tooo hectare va ceda cel mult 11 sau 20 la sută din terenul său. Proprietarii cari vor avea un teren mai mare de looo hectare ar ceda cel mult 21 la suta, din por­țiunea lor. Valoarea terenului expropiat va fi făcută cu toată imparţialitatea, iar plata se va face în numerar. D-l Costinescu a arătat în a­­ceastă convorbire că va fi nevoie de o sumă de 500 milioane pen­tru a face plata imediată a tere­nurilor ce s’ar expropia. Anul 1913 Articolul domnului Vintila Brâtianu Dar întărirea unora din statele balca­nice vecine sporeşte dificultăţile interne ale Austro-Ungariei. Grija acestei slăbi­ciuni şi a găsit un ecou puternic in ul­­timile discuţiuni din delegaţii. Insultele ce s’a adus acolo statelor vecine pe deo­parte, iar pe de alta încercările ce se fac de a creia un regim nou naţionalităţilor, arată situaţia precară la care se simte acest imperiu, datorită în primul rînd u­­nei politici nechibzuite faţă de naţiunile compunînd acest stat eterogen. Aceste crize interne ale marilor im­perii vecine trebue să ne facă atenţi, căci sbucfumările prin care ele vor trece pot pune în primejdie şi în joc interese de ale noastre. Acesta este bilanţul extern al anului 1913. Cel intern dacă nu are la activul său roade tot atit de reale, el nu este mai puţin interesant din cauza învăţăminte­lor de tras şi transformarei pe care des­făşurarea evenimentelor le vor produce în viaţa noastră politică. După cum am reamintit mai sus, a­­nul 1913 se deschide sub un guvern de colaborare având in faţa lui opoziţia­

Next