Mişcarea, noiembrie 1914 (Anul 6, nr. 250-273)

1914-11-26 / nr. 269

ANUL VI, No. 269 MERCURI 26 NOEMBRIE 1914 ▲ M O ST A n E X T £ In­­ară pe un an . . . îiO lei tn strelnfttate pe un an . 40 » Pentru preoţi fi învăţători ru­­rali se face o reducere de 50°­, lledacţia ţi Adminlstraţial IAŞI, PIAŢA UNIREI, No. 5. Ia lailal dabalal Naţional-Liberal Un număr 5 BANI ZIAR NAŢIONAL - LIBERAL, CODITIAN TELEFON No. 121 Arinciuri comerciale Linia pe pagina II Linia pe pagina III Linia pe pagina IV 1 leu 50 b. 40 b. SUB DIRECȚIUNEA UNUI COMITET Instituri de clabal naţional-liberal Un număr 5 BANI M­p­ari! Englejii par cei mai h­otăriţi să ducă la inflait lupta de exterminare îm­potriva germanilor. Aşa, în ultimul timp * * o autorizată personalitate engleză a a­­firmat că răsboiul va mai dura încă... şase ani. Nu vom fi surprinşi dacă englezii cari au ceva globule de americanism în sân­gele lor, vor anunţa că răsboiul va dura 15 sau chiar 25 ani. Dar din aceste prognosticuri mai mult sau mai puţin exagerate, se desprinde un adevăr psihologic, starea de spirit a naţiunilor în luptă, hotărârea fermă de a obţine victoria finală cu ori­ce chip. Popoarele In luptă sunt intr’o stare sufletească specifică. Ele nu au înaintea lor un obiectiv simbolic aşa cum îl avem noi de pildă; ele nu mai au timpul să raţioneze, să se îndoiască, să se arunce in proecte şi să se încânte de speranţe. Ele sunt numai nişte voinţe încordate spre atingerea unui ţel concret, vizibil, apropiat: distrugerea duşmanului. Pe câmpurile de luptă sunt înşirate peste 16 milioane de oameni, smulşi de mijlo­cul liniştitei lor vieţi de toate zilele şi aduşi în faţa raorţei de un singur gînd, acela de a merge mereu înainte, de a în­vinge. De patru luni aceşti oameni au rupt contactul cu ceia ce noi numim viaţa civilizată şi traese în chip primitiv o viaţă simplă, brutală, dar atât de înăl­ţătoare. De patru luni voinţele n'au şovăit, peste toate primejdiile, peste toate obs­tacolele, cu jertfa vieţei pregătită pen­tru fiece clipă, luptătorii au ţinut în­tot­deauna să aibă ochii aţintiţi spre duş­man şi pasul înainte, iar dacă într’un moment se retrag, o fac pentru a re­veni mai hotărâţi. Toate diversiunile din timpurile de pace, toate duşmăniile din mijlocul ace­­luiaş popor, atât de aprinse în aparenţă, au dispărut. Nu mai sunt de­cât fraţi de arme cari vor să învingă. Această tenace voinţă de a învinge, este una dintre cele mai strălucite do­vezi a uriaşei energii ce zace în sufletul popoarelor contemporane, presentate de atâtea ori incapabile de asemenea efor­turi, de cari ne învăţasem să nu soco­tim vrednici de­cât pe strămoşii noştri din vremuri necioplite. Conştiinţa unui ideal pentru viitor, le­gătură cu trecutul săpat în fiece inimă cu câteva semne indistructibile şi reîn­vierea înflăcărată a iubirei de patrie, fac minunarea acestei eroice tenacităţi, pe care o admirăm de patru luni la toţi adversarii in luptă, pe aci prevederea lansată încă de la inceputul cataclismului european, că bi­lanţul acestei distrugătoare deslănţuiri de foc se va Încheia cu victoria... tuturor ţ»în­itui j jgpil —când nouă probleme se vor propu­ne spre rezolvare, Italia îşi va formu­la pretenţiile, pe care le va susţine cu sabia; ea nu abdică de la locul pe care îl ocupă acum în concertul sta­telor civilizate. România este In expectativă arma­tă, ca şi Italia, desigur insă că situa­ţia acestor două ţări nu este identi­că. Alte interese le agită. Pricinile, care le-ar putea sili să intre In răz­­boiu, sunt deosebite; deaceia nu tre­­bue să se creadă că interesele Italiei şi ale României sunt prea legate. Ro­mânia are în orient un rol special, la care ea singură trebue să se gândeas­că veşnic. Italia §i războiul Un fapt extraordinar de Interesant S’a petrecut: parlamentul Italian c’o majoritate enormă a hotărît politi­ca de expectativă armată, după cum s’a hotărât şi în Consiliul nostru de Co­mpanii. Ziarele Italiene sunt divizate, ca şi la noi: ^păreri Individuale pot fi mul­te şi felurite. jHotărlrea parlamentului care a aprobat in totul linia de con­duită a guvernului, se deosebeşte de uneie»curente din Italia. Totuşi aceas­tă hotărtre a fost primită bine de toa­te partidele. S’a vădit o solidaritate admirabilă, in parlamentul italian. Taberele In luptă sunt mari şi pa­cea nu este apropiată. Soluţia dife­rendului va surprinde pe unii, şi-i va nemulţumi pe alţii. Italia rămâne vi­­gilentâ, cu arma la picior, gata să in­tervie cănd interesele ei vor fi peri­clitate. Regimul marei Adri­atice, al Me­diteranei şi Canalul de Suez Intere­sează in cel mai înalt grad Italia, ca­re nu va primi cu resemnare o solu­ţie nefavorabilă ei. Italia, cum a de­clarat, nu renunţă la rolul ei In lume dacă n’a Intrat pină acum In război, nu înseamnă că a aşezat spada ’n cu pentru totdeauna. Când se va apro­pia ceasul de definitivă împărţire a prăzii, nu — chiar in cursul războiului O polemică interesantă Intre „Seara” şi „Adevărul” Intre cele două ziare din Bu-­ iureşti «Seara» şi «Adevărul» a nceput de curînil o polemică de ritualitate absolută şi de interes general, lutru cit motivul acestei­­­­olemici îl constituie de astă-dată­­­iederile pe cari le au aceste ziare i­n chestiunea politicei externe. Nu avem nici o legătură cu nici unul din aceste ziare, deci in­­ relevarea ce o facem suntem de­ o absolută obiectivitate. Reţinem fap­tul numai pentru a arăta,din îm­prejurările de astăzi mai cu seamă— de ce mentalitate şi de cită con­­sequenţă se bucură aşa zisele or-­­ gane independente şi de tiraj, cari îşi asumă între altele şi titlul de mentori şi luminători ai opiniei pu­blice. Departe de a ne amesteca in polemica dintre «Seara» şi «Ade­vărul» departe a fi alături de u­­nul sau altul din aceste ziare, şi fără a cerceta cauzele determ­inante cari au ridicat aceste polemici,— reţinem numai următorul fapt in­famant pe care «Seara» Îl pune in sarcina d-lui Miile, cu docu­mente care nu pot fi contestate. Ca să dovediască atitudinea du­bioasă a «Adevărului» în chestiunea politicei externe şi... artificialitatea convingerilor cu care d-1 Miile sus­ţine astăzi o părere pe care altă­dată a combătut-o cu toată vehe­menţa şi cu tot stilul său caracte­ristic, «Seara» reproduce articolele «Adevărului» de prin luna Mai a. c., articole prin care d-1 Miile, sub pro­prie semnătură, ducea cea mai furi­bundă campanie împotriva Rusiei, a ţarismului şi a autocraţiei politicei ruseşti. In numărul de astăzi «Seara» re­produce articolul d-lui Miile întitulat Basarabia şi apărut în No. 8877 al «Adevărului» cu data de 2 Iunie 1914, articol scris cu prilejul vizitei de la Constanţa, deci în ajunul is­­bucnirei conflagraţiunei europene. In acest articol, în care d-l Miile face pe democratul real, găsim ur­mătoarele : * Ţarul tuturor Ruşilor şi spân­zurătorilor nu ne poate fi simpa­tic nouă, ţară democratică. Nu ne poate fi simpatic, fiindcă in ţara lui este urgie şi regimul knutului, fiindcă libertatea este încătuşată, fiindcă temniţele gem acolo de ne­vinovaţi cari au avut curagiul să cugete, fiindcă Siberia este plină în gheţurile ei, de zeci mii de deportaţi cari expiază acolo crima de-a fi amanţi ai libertăţii şi de-a fi încercat să rupi lanţurile robiei. Salutare, dar, lor sfinţi martiri!“ Şi continuând pe această temă d-l Miile scrie: „Dar Ţarul tuturor Ruşilor şi spânzurătorilor şi din alt punct de privire nu ne poate fi simpa­tic — şi orice alianţă cu dânsul I şi ţara lui, nu va fi sancţionată I şi de sentimentul public — fiind I ce dincolo, peste Prut, o întreagă­­ţară românească răpită, dezlipită­­din corpul Moldovei, acum o sută I de ani, zace In robie şi moare regimul autocratic rusesc.“ Aceste erau vederile d­lui Miile în I politica externă—acum patru luni, şi în felul acestor vederi sunt toate ar­ticolele «Adevărului» pe care «Sea- Ira» le publică din nou. Pe noi nu ne surprinde şi nu ne va surprinde niciodată duplicitatea de­­vederi a «Adevărului» şi convinge­rile de ocazie ale d-lui Miile. D. Miile a dat atâtea dovezi de atra­­ inconsequenţă şi de fals democratism­­în cât din parte-ne nici n’am crezut necesar a mai face demascarea pe care i-o face ziarul «Seara». Şi de asemenea nu ne va surprin- Jde de loc dacă într’o bună zi vom­­vedea—în chiar decursul războiului european — că «Adevărul» prin gla­­­sul d-lui Miile va susţine, în politi­­stica externă, tocmai contrariul păre­rilor pe cari cu atâta... brio le sus­­­ţine astăzi.­­ Inc’odată—n’am citat faptul în ant­­scop de cât într’acela de a arăta ' convingerile de ocazie ale domnilor '­­de la Adevărul. ‘ A nale, nu-şi dădea încă seamă de vijelia ce o strrnise în sufletul soţului ei prin confesiu­nea ce i-o făcuse şi care credea că Braniş­te, In tortura gelosiei voia să-i curme ei fi­rul vieţii. Valoarea cea mare a lucrărei d-lui Rim­­niceanu nu consta în teorica piesei, ci In arta într’adevăr subtili cu care autorul is­­buteşte ca personagiile sale să facă teorii şi filosofii de profund ordin sufletesc. Această filosofie pe care se sprijină toată acţiunea dramatică, porneşte de la dictonul lui Aisth­ylos : „o umbră ajunge să Întune­ce fericirea omului* — şi umbra e grozava îndoială ce s’a născut pentru întâia oară în sufletul chinuitului şi disperatului maur din Veneţia—ca să conchidă, în mod evlavie, la durerea lui low, care se întreabă: „Ce este omul, ca să fie curat. Ca să fie drept cel născut din femeie ?“. „Andrei Branişte“, din punctul de vedere al valoarei literare—după autorul acestor reflecţii, partea esenţiala a teatrului mo­dern—este o adevărata revelaţie In drama­turgia romineasca. Cind teatrul nostru iva­dera, original, nu cunoaşte la calitate pri­mă, de­cit comedia de salon cu eternele a­­venturi de dragoste şi mahalagime high-li­­■ie, episodul dramatic al d-lui Rimniceanu se deosebeşte cu atît mai mult şi face o notă discordantă mai accentuată, tocmai prin se­­riositatea ştiinţifici cu care e tratata aceas­tă veche dar deapurarea nouă problemă a gelosiei şi a cinstei casnice. Iată de ce trebuie să mai revenim asu­pra valoroasei lucrări a d-lui Rîmniceanu ceia ce vom face In numărul de mâine. Araid PĂRERI ŞI FAPTE „Andrei Branişte* [ Cetită, piesa „Andrei Branişte* a d-lui M. Simionescu-Rimniceanu ce se joacă acum la teatrul naţional din Bucureşti, pare şi mai lipsita de acea înscenare care dă viaţă li­nei lucrări de teatru şi care poate intriga şi pasiona pe spectatori; episodul drematic al d-lui Rironiceanu. In această privinţă, este mai mult un roman dialogat—atât de mult lipseşte acţiunea teatrală propiu zisă. Modul însă în care autorul pricepe teatrul I şi cu el literatura teatrală ne arată că „Au- I­drei Branişte*, care e o lucrare de cabinet, I aparţine teatrului german modern influien- I tat de şcoala dramatică a lui Ibsen. Alai l­i- I murit: piesa d-lui Rimniceanu este o lucra- I re de psichologie şi filosofie, deci o operă I eminamentă literară, calitatea principală a I teatrului german modem. Ce! care ar căuta numai o acţiune puter- I nică de teatru tn „Andrei Branişte* n’ar I putea gusta drama. Cel care ar urmări însă I puterea de analiză a personagiilor din pie- I să, contrastul lor sufletesc, modul lor tieo- I sebit de a înţelege viaţa şi de a putea su- I porta povara ei, ar putea fi captivat şi de [valoarea aproape ştiinţifică a acestei lucrări , create din competenţă artistică şi de întrea­ga filosofie a personagiilor care, evident, este propria filosofie a autorului. Momentul culminant şi dramei isbucneşte fără nici o pregătire, aproape instantaneu, din primul act, în scena la care virtuosul Andrei Branişte—un temperament cam exo­­tic pentru mediul nostru artistic şi social— află, după o căsnicie fericită de un sfert de veac—că Anca, soţia sa, ar fi avut simpa­tie—sau relaţiuni de dragoste, nu ştim pre­cis—cu decedatul compositor Dragomir, prie­ten intim al soţului ei. Din clipa în care Andrei Branişte află această taină—şi di­vulgarea ce i-o face soţia nu are un raport teatral motivat pe baza unei realităţi posi­bile—isbucneşte tot conflictul dramatic, ca­re creşte din scenă la scenă pînă la finalul­­ de un înalt dramatism, clnd erou! piesei,—­­ victima unei geloşii tardive şi a unei peni- Iile toi tu­­i sufleteşti—Se împuşcă, In con-­ tra aşteptărei soţiei sale care, în scena fi- i Informaţii ■ Poetul M. Codreanu şi pictorul Oc­­taiv Băncilă au fost decoraţi cu medalia „Bene-Merenti» clasa I-a. ] ] Membrii consiliului comunal ţin as­tăzi şedinţă la ora 4 p. m. p Ministerul instrucţiunii, în vederea ridicării la rangul de profesori universi­tari a d-lor D. Gusti şi I. Petrovici, de la universitatea din Iaşi, a instituit o comisiune care are ca preşedinte pe d. A. D. Xenopol, iar ca membri pe d-nii Ibraileanu, Philippide, I. Găvănescul şi I. Ursu. Primii doi membri sunt numiţi din par­tea ministerului instrucţiunii publice, iar ceilalţi din partea facultăţii de litere şi filozofie. ■ Astă­zi dimineaţă au sosit în oraşul nostru numeroase familii ruseşti pe care le-a surprins evenimentele în streinătate. Ele au plecat cu trenul de 12 in Rusia. S La Societatea de Gimnastică Sport şi Muzică, se predau lecţii de scrimă, box şi baston. Amatorii se pot interesa direct la societate. « Vineri 28 Noembrie »., fiind ani­versarea căderei Plevnei, un leDeum se va oficia la Mitropolie în prezenţa autorităţilor civile şi militare. Cu această ocaziune se va face şi so­lemnitatea depunrei jurămtntului noui­­lor recruţi din garnizoana locală­ Această solemnitate va avea loc în curtea mitropoliei şi va fi prezidată de Mitropolitul Moldovei. Vor fi prezenţi toți ofiţerii în frunte cu dl. General Pre­sau comandantul corpului IV de ar­mată.­­ Inspectorul general a prelungit con­cediul d-nei Rozalia Ghibănescu de la școala de fete Nr. 9 pănă la 1 Decem­brie. ■ Gh. Roşea inculpat pentru furt şi abus de încredere a făcut apel la Camera da punere sub acuzare, contra jurnalului Tribunalului s. III de confirmarea man­datului de arestare. ♦ Camera de punere sub acuzare a respins apelul inculpatului Gh. Grigoriu, fost casier la gara Piatra-Neamţ şi i se confirmă mandatul de arestare. „ S-a trimis în judecata Curţii cu juri din Roman pe acuzaţii Calipsuţa Teo­­doru, Neculai Grădinariu, D. Huci şi Ma­ria Chelbu, pentru lovituri cauzătoare de moarte şi complicitate, ordonăndu-se în acelaş timp arestarea lor. ♦ Astăzi s-a serbat cu o deosebită so­lemnitate hramul bisericei Sf. Gheorghe (Lozonschi). Serviciul religios a fost ofi­ciat de archiereul Alexie Şerban încon­jurat de cler. Răspunsurile la leturghie au fost date de corul seminarului Ve­niam­in Costache. A.S- Principele Carol în Parlament In momentele solemne de astăzi să nu uităm a reţine un fapt de domeniul istoriei noastre naţionale: Parlamentul reluîndu-şi activi­tatea, Senatul are astăzi fericirea de a primi în sinul ei pe A. S. R. Principele Carol, moştenitorul Tro­nului. Primul pas în viaţa publică a A. S..este privit cu o bucurie sin­ceră de întreaga ţară, pe deplin conştientă de rolul mare şi covîr­­şitor al Dinastiei ei. u Ministerul a cerut revizoratului şco­lar de a se înainta un stat şcolar de nu­mărul de învăţători titular şi suplinitori precum şi numele lor. Câte şcoli proprii sunt, câte, închiriate şi căţi suplinitori sunt cu mai puţin de 4 clase gimna­ziale. « Ministerul a aprobat un concediu de o lună d-rei Olilia Vlaicu de la şcoala de fete din Tg. Frumos. a­­ri pe cînd se făcea săpături la lucrările noi de la otelul Traian, sub dărâmături a-au găsit mai multe ose­minte. Inştiinţîndu-se autorităţile, a so­sit la faţa locului dl. procuror Coroi, care a dispus ridicarea lor. Continuin­­du-se cu săpăturile s-a mai gărit un craniu care pare a fi de copil. Toate acestea dind de bănuit, s’a început fa­cerea unei anchete. * D­n cauza aglomerației de pasageri ce vin din Rusia, toate trenurile de Un­­gheni sosesc cu intîrzieri mari. * D-ra Maria Buzne a fost numită dactilografă la serviciul apelor. * Senzaţionalul program care rulează astăzi la «Teatrstî Cinema Modern» cuprinde adevăratul capo d’operă cine­matografic : Enigma Rivierei. Acest film jucat de artişti celebri a făcut mare senzaţie în Bucureşti ca şi în toată lu­mea unde a fost reprezentat. Cuprinde 4 mari acte. La cinematograful „Clasic“ din Bucureşti a fost reprezentat încon­tinuu 20 zile. Noul program mai cuprinde: Comedii flariante şi vederi după natură în culori. In fiecare zi matineu la ora 4 jum. şi reprezentaţie serală la ora 9 jum. Măne Mercuri program nou : „Dragoste după Barometru", comedie în 4 acte. „ Astă­zi dimineaţă a fost găsit mort la locuinţa mamei sale din str. Kogăl­­niceanu, tînărul avocat Al­ Musteaţă, fiul fostului grefier de la Trib. secţ. 1 Iaşi. Ali Musteafă a fost ori toată ziua in oraş şi infâfiş­irea lui nu trada nici o urmă de indispoziţie. Defunctul era membru al clubului na­­ţional lib­ral di­n Vaslui. Inregistrind cu părere de rău această ştire, transmitem condoleanţe îndureratei fam­ii.­­ Brigada de siguranţă a arestat pe soldatul Sârbu Stelian, dezertor din re­gimentul 7 roşiori. ♦ Aseara au plecat în Capitală d-nii senatori şi deputaţi de Iaşi.

Next