Mişcarea, octombrie 1915 (Anul 7, nr. 215-239)

1915-10-14 / nr. 226

A MTI. Vi -Ro. 226 Redacția 5! Administrația Iuți, PInț* Unirei Nu. 5. W&loaaele Obitnului Ubaral UONA M E N T E It ța.r#. p» nu nu . . . . 3W i*l mn «triinState p« nn *n ... 40 Wi^oți *i tn»ităvarii rurali . . 60*|# „LA FAPTE!“ Acesta a fost strigătul premergă­tor al întrunirei de Duminică; a­­cesta a fost suflul ce s-a degajat din discursurile rostite la adunarea federalistă. Faptele cu care ameninţau agita­torii, nu erau de­cât scandalurile pe care le-au provocat, după întrunire, în piaţa Teatrului. Rezultatele primei manifestaţiuni publice a federaţiei d-lor Filipescu şi Tache Ionescu, se pot aprecia as­tăzi în tot complexul şi realitatea lor: o întrunire searbădă ca dis­cursuri, lipsită de orice ecou ca a­­utoritate politică, şi o manifestaţie de stradă lipsită de orice sens, dar împodobită de „eroismul" ridicol al d-lui Mik­e, care şi-a desfăcut piep­tul în faţa unor baionete aduse pentru păstrarea ordinei publice şi care a ofensat ofiţerii cari îşi făceau datoria, câteva discursuri de piaţă, un discurs de balcon, o audienţă la Palat, şi apoi concluzia tradiţionala : „ţara“ a fost în picioare, „ţara“ s’a declarat pentru politica nebunească a d-lui N. Filipescu, „ţara“ a în­fierat politica guvernului, „ţara“... etc. etc... Dar mai este o concluzie care denotă complectul eşec al întrunirei de eri. In comunicatul prin care Fede­raţia anunţa ţinerea acestor întru­niri se spunea că nu vor avea loc de­cât „două“ întruniri, iar acum, după prima întrunire, se anunţă o serie de întruniri pe care unioniştii le vor ţinea în principalele oraşe din ţară. Prin urmare, d-nii Filipescu şi Tache Ionescu nu sunt de loc în­­cîntaţi de rezultatul moral al întru­nirei de eri şi simt nevoia întreţi­nerei mai îndelungate a unei agita­ţiuni condamnată de la început. Şi rezultatul la care au ajuns şefii federalişti era fatal. Dacă idealul naţional nu poate fi realizat cu vorbe, cu atît mai mult nu se poate realiza cu „faptele“ care s’au săvîrşit ori în Capitală sub patronajul d-lor Filipescu şi Tache Ionescu. După crima săvârşită prin denun­ţul calomnios aruncat în chestia pregătirei militare a Ţarei, Dl. Filipescu săvârşeşte a doua crimă prin deslănţuirea unei agitaţiuni, din care interesele neamului au to­tul de perdut şi nimic de câştigat. Idealul naţional nu se va realiza niciodată prin o acţiune de defăi­mare a pregătirei militare, complec­tată cu o acţiune de anarhie internă. Asta e opera pe care o fac astăzi d-nii Filipescu şi Tache Ionescu şi contribuţia pe care aceşti doui oa­meni politici o aduc pe altarul rea­­lizărei idealului naţional. Şi d-nii Tache Ionescu şi Fili­pescu vorbesc de „tradarea“ inte­reselor neamului !“. Singurul ecou Primul ecou al întrunirii orga­nizată de federaţie e tocmai lipsa de ecou. întrunirea de Duminică na avut nici un răsunet în ţară, şi toată lumea priveşte astăzi resul­­tatul cum ar privi sfârşitul unui spectacol de stradă mai mult sau mai puţin sgomotos. Au vorbit nu ştim câţi oratori, sau ţinut discursuri in sala şi în curte, pe străzi şi la cluburi, sa vociferat şi cântăt imnuri pa­triotice-dar nu s’a precizat un singur fapt, un singur motiv, care într adevăr să fi făcut dovadă că conducători statului nu-şi înde­plinesc cu sfinţenie datoria cătră ţară şi neam, şi că sunt într’a­­devăr „trădători“ — cum nu s’au sfiit să­­ numească nu ştim care orator entusiasmat. Dl. Nicu Filipescu a ţinut cu tot dinadinsul—în urma poveţii dl. R. Crăciun, cunoscutul om politic dela Iaşi!—să provoace un scandal de stradă, şi pe cât i-a fost posibil l’a provocat. De aceea şeful unioniştilor nici nu şi-a mai dat macar osteneală să facă vr’un discurs. Ce fapt nou putea să mai aducă d. Fili­pescu, ca să intreţie sala atentă? Să fi repetat din nou cunoscu­tele fraze patriotice pe care le în­trebuinţează zilnic prin „Epoca *? Pentru această beţie de cuvinte au fost alţi oratori—între care şi Trubadur Delavrancea. Dl. Filipescu n’a chemat ce­tăţenii Capitalei la o consfătuire serioasă—ci la un scandal de stradă. Şi din acest punct de ve­dere dl Filipescu poate fi mulţu­mit. Mulţumit vor fi de­sigur şi a­­ceia cari au venit la „Dacia“ cu vidul curat ca să asculte o var­­ă cuminte, un glas conştient. Ei vor şti de acuma de ce senti­mente patriotice sunt călăuziţi fruntaşii politicianismului român, cari in goana nebună după si­­tuaţiuni, sau pentru triumful li­nei ambiţiuni personale, tăvălesc in noroi tot ce poate fi mai scump unui popor in aceste vre­muri triste şi grele. Campania pornită împotriva guvernului a dat un resultat de­zastruos pentru autorii ei. San­guinul domn Filipescu a eşuat în chestia naţională, cu toate ca­lomniile şi violenţele la care a recurs. Iată singurul adevărat ecou ce rămâne pe urma scandalului „u­­nionist“ al d-lui Filipescu. SITUAŢIA Bulgarii ocupând Veskubul, s’a ajuns la punctul de jonc­ţiune pe linia Salonic-Niş. Ar­matele bulgare se îndreaptă a­­culîi spre Monastir. O mare parte a liniei Salo­nic-Niş este In posesiunea bul­garilor. Flota anglo-franceză conti­nuă a bombarda Dedeagaciul precum şi restul ţinutului bul­gar al mărei Egee. Printr’o notă adresată pute­rilor neutre d. Radoslawoft protestează pe baza articolului prim din convenţiunea de la Haga. — Pe frontul sârb situaţiu­­nea este următoarea: austriecii cari au forţat Drina progre­sează spre Vicegrad. Austro­­germanii au urcat o serie de muniţii la Alexandrowat. Ger­manii au trecut Lukawitza, o­­cupând ţărmul râului Iazenka. — In ceea ce priveşte parti­ciparea armatelor ruseşti în războiul din Balcani, până In prezent nu s’a putut înregistra nici un fapt precis. —De pe frontul germano-rus. faptul cel mai important pe ziua de azi se semnalează in Cur­­landa. Armatele generalului Hinden­­burg au asaltat înălţimile situ­ate la Schlossberg in apropiere de Dwisssk, au ocupat Iiluxi şi au captivat 1900 prizonieri. Armatele Linsinger au ocupat mai multe poziţiuni lângă Kou­­barov. Armatele prințului de Bavaria au dat un contra-atac viguros. Volumelor mele de „Sfatul“ arse în incendiul care a consumat toată editura re­­vistei « Viaţa Romînească». Aţi ars fi voi ca alte cărţi—şi nu-i plăcută gluma asta pentru Muză Eu vă credeam de marmoră, „Statui“, şi-abea acuma văd c’aţi pst de spuză. Codreanu. NOTE Antidinasticul Mille, după ce a îmbrăcat haina patriotismului, a devenit şi dinastic. Mille a fost cel dintăi cetăţean care a dat sem­nalul manifestanţilor filipescani să se ducă... la palat!• Ediţiile speciale ale gazetelor sunt în continuu progres şi în continuă, frământarea de a duce ştiri senzaţionale. In ultima fază, ediţiile speciale au isbutit să aducă ştiri telefonice pe care nu le publică nici un ziar din Bucureşti.St — Ecoul întrunirei de la Dacia ? — Lipsa oricărui ecou.* Succesul­­manifestaţiei patriotice» provocată alaltăieri la Bucureşti nu revine numai d-lor Filipescu-Mille-Ionescu, ci în parte şi d-lui Raul Crăciun, mentorul politic al şefului unioniştilor... * Intre cărţile literare cari au ara în depositele atelierului .Dacia» se află şi volumul «Intunerec şi Lumină». A fost într’adevăr multă «lumină» care a pro­dus «întunerecul» de acum din vechiul atelier. 0 DESflHflGIRE Intrunirea de Duminică trebu­ia să conducă la multe rezultate : guvernul trebuia să se retragă, mobilizarea trebuia să fie decre­tată și Romînia trebuia să intre în războiu. Nici unul din aceste evenimen­te nu s’a produs. Dl. Nicu Fili­­pesci, a vorbit din balconul clu­bului, d. Miile şi-a expus pieptul baionetelor,­ dar fără nici un rezultat ! Disperarea trebue să fi fost profundă in rândurile federaliş­­tilor. Federaliştii de la Iaşi însă, au avut şi viziuni: în ediţii speciale de ziare ei s-au grăbit să anunţe că guvernul se retrage, urmând a se forma un guvern naţional. O viziune care de fapt, e sub­stratul agitaţiunilor d-lor Filipes­cu şi Tache Ionescu. Acestei e visul federalist—un vis nemărturisit în momente lu­cide, dar pe care unioniştii eşeni lau tradat­ori, în frigurile unei zile care trebuia să aducă con­secinţele scandalului de Duminică. Ziarele de astăzi, care nu vor­besc macar de probabilitatea re­trag­erei guvernului, de­sigur, că au desmeticit pe vizionarii fede­ralişti de la Iaşi, care visau ori „retragerea guvernului“ şi „gu­vernul naţional“. O dezamăgire mai mult pentru pescuitorii în apele tulburi ale unui ideal pe care îl exploatează și-l trădează. Mâine 14 octombrie fiind aniversa­rea societăţii Clerului „Binefacerea din Iaşi, şi patronul societăţei, la Biserica Cuvioasa Paraschiva se va face special serviciul pentru pomenirea decedaţilor ei membri ordinari şi donatori. PĂRERI ŞI FAPTE Cugetări... — Foarte multe din ipotezele, cu cari ne mulţămim sunt făcute, numai ca să răspundă la nişte întrebări proaste. — Cercetaţi Odiseia cugetărei ome­neşti — şi veţi vedea, că nu totdeauna căi adevărate — au mântuit-o din ră­tăcirile mari !... — Suntem atât de tradiţionalişti, în­cât pretindem, ca şi adevărul să-şi aibă... tradiţia! — Sunt oameni, pe cari nu cutezi să i ataci, fiind­că se ascund în mur­dăria lor proprie, ca sepia... Ideile sunt de obicei cumpănite după lumina, ce-o aruncă asupra lucrurilor , — prea puţin după puterea, cu care înfrâng obiceiurile înrădăcinate ale cu­getării... — Cu gândul, că natura e indiferentă faţă de viaţa noastră, ne împăcăm a­­proapei tot aşa de greu ca şi cu moartea. — Din punctul de vedere al omului putem rezolva o problemă şi prin aceea că-i dovedim irezolvabilitatea... — Se pare, că lumea e astfel întoc­mită, ca să nu poţi găsi fericirea în ea — iar natura omului, ca s-o caute ve­cinie. Acesta-i fondul tragic al existen­ţei. — Cei mai mulţi îşi sunt aşa de stră­ini, în­cât ar trebui să vorbească în persoana a treia despre ei înşişi. — Când poţi explica din punct de vedere psihologic o teorie, o părere, — este foarte mare probabilitatea, că a­­cestea sunt greşite. —­ Omul de geniu trage cu penelul peste o parte a lumii, ca să vadă cu atât mai bine — oare cumva prin con­trast de culoare — ceealaltă parte. — Om liber este acela, care ştie cinsti şi libertatea altora. — Dintre toate lucrurile — timpul — ne dă mai mult de cugetat. — Pentru unii ori ce lucru neînţeles e un mister, pentru alţîi dimpotrivă, ori ce mister nu e de cât ceva neînţe­­les- Iţi trebue fără îndoială mai mult de­cât numai pătrunderea unităţii, ca să presimţi, unde zace între lucrurile neînţelese — misterul! Lucian Blaga INFORMAT □ Parte din maşinăriile şi litera ti­pografiei „Dacia“ fiind salvată, ate­lierul se va instala în spaţiosul local „Bragadiru“ de pe strada Lăpuşneanu. întregul atelier va fi în totul reno­vat şi îşi va putea relua lucrul în chiar cursul acestei luni.­­ Mâine fiind sărbătoarea Sfintei Pa­­raschiva ziarul nostru nu va apare. □ Noul număr triplu al revistei „ Viaţa Românească“ care a fost ars alaltăieri, se va retipări din nou la Bucureşti şi va apare la finele lunei. a­l. 8. Regele a semnat decretul prin care se aprobă regulamentul întocmit de comisiunea centrală instituită pentru vîn­­zarea şi exportul cerealelor şi derivatelor. □ Dl. N. A. Bogdan a fost în cursul săptămânei trecute la Bu­cureşti unde a cercetat numeroa­se documente cu privire la ora­şul nostru în legătură cu Dom­nia Regelui Carol. Aceasta în vederea nouei sale lucrări istoriografi­ce „Iaşul şi Regele Carol“ ce va apare în cu­rând. □ Pentru a putea servi mai bine pe cetitorii noştri, tipărim ziarul, in mod provizor, în ateli­erele tipografiei „H. Goldner“. □ Unde-i Colleti ? Ca să-l găsiţi trecut să-l căutaţi în asta seară la „Sidoli“ unele veţi face mare haz, că veţi asista la an film comic în cinci părţi mari, înscenat după ro­manul cunoscutul umorist german Frantz Schöntan. In acelaş program se mai cuprinde : Robinet e bolnav, scene foarte comice. Cel mai nou număr din Ecloir-Jour­nal, cu ştirile şi faptele de pe toate fron­turile, etc. etc. □ In comuna Băiceni s’a declarat epidemie de „febră tifoidă“. S’a luat măsuri de dl. medic respectiv. MERCURI 14 OCTOMBRIE 1915 ZIAR NAȚIONAL LIBERAL 8DB DIRECȚIUNEA 'UHUT COMITET HPAITE ZN­IHIC Anunciuri comerciale LlaSa In pagina Il-a 1 lan. tn pagina m-a 60 Dani. In pagina IV-a 40 bani. - TELEFON 31 — f Virgil Oniţiu.­La Braşov a înce­tat din viaţă Virgil Oniţiu directorul şcoalelor secundare. Virgil Oniţiu a fost unul dintre frun­taşii culturei româneşti de peste munţi şi una din tipurile distinse şi apreciate de toată suflarea românească. Membru corespondent al Academiei Române şi preşedintele secţiei literare al Asociaţiei pentru literatura şi cul­tura poporului român,­cu Virgil Oniţiu dispare un fruntaş al fraţilor noştri din Transilvania. S3 Secţia comercială a Tribunalului urmează să judece cererea de declarare in stare de faliment a comercianţilor B­­luster şi I. Faierstein. S5 Incendiul de la tipografia „Dacia“ a distrus între alte mărfuri ei un bo­gat număr de clişete nouă, pentru cărţi şcolare, cari întrec suma de zece mii lei. □ De­oarece în urma cererei Minis­terului de Război, direcţiunea Regiei Monopolurilor Statului, a oprit cu desă­vârşire vânzarea pulberei de vânat, Mi­nisterul Domeniilor aduce la cunoştinţa Prefecturilor de judeţ, că înmulţirea cererilor e considerabilă şi prin aceasta lanurile vor fi atacate, pricinuind pa­gube foarte mari. Deci ca măsură de prevedere, cere ea să se ia măsuri pentru distrugerea cuiburilor de ciori. □ Pe malul Prutului s’a găsit un ca­davru intoxicat în stare de putrefacţie. In urma cercetărilor făcute s’a consta­tat că cadavrul era al unui prizonier german, fugit din Rusia. Prin gara locală a trecut un număr de 15 prizonieri germani din Rusia. Ei au fost trimişi spre Palanca. □ Servitorul Alexandru Georgescu din corn. Ţiganaşi pe când strângea un drug la o sarabană încărcată cu pae, scăpând frânghia care lega drugul, s’a lovit grav. In urma leziunilor primite a încetat din viaţă. Nefiind nici o bănuială, s-au autorizat înmormântarea cadavrului. □ „Unirea Educatoarelor Române“ va ţinea, joi 15 Oct.­orele 4 din zi, la şcoala secundară „Oltea Doamna“, şe­zătoare de lucru pentru armată. Dorinţa societăţii este de a confecţi­ona încălţăminte călduroasă pentru sol­daţi, după câteva modeluri căpătate din Germania, foarte practice şi economi­coase, este însă mare lipsă de material. De aceia, Societatea roagă pe doam­nele bogate din acest oraş să procure de pe la magaziile de unde cumpără­­ lor, resturi de materialuri de lână, şi anume: flanelă, moleton, tricot, pos­tav sau ori­ce altă stofă de lână, moale de ori­ce culoare , bucăţi şi de un sfert de metru sunt bune, ba chiar şuşeniţe de 12—15 centimetri lăţime, încă pot servi. Societatea mai roagă pe toate bunele gospodine din oraş să trimeată vechi­turi, din materialurile enumerate mai sus, la școala secundară „Oltea Doamna“, str. Muzelor, 6. □ In astă seară se joacă la „Cinema­ Modern“ frumoasa revistă MARAFET BUCLUC cu o trupă de artişti In frunte cu Mărioara Cinski şi comicul C. Tanasa, □ D-nei Rozalia Ghibănescu de la şcoala de fete No. 9, i s’a acordat un concediu de boală de 3 luni, fiind supli­nită de d-na Beatrice Dogaru. D-nei Eliza Bănescu de la școala din corn. Şipote i s’a acordat un concediu de 1 lună suplinită de d-şoara Ag. Botez, și D-nul I. Petrov subrevizor școlar a plecat în concediu pe 4 zile, până­­ 18 Octombrie. □ S’a numit pe 1 Oct. pe d-şoara Maria Codrescu suplinitoare la şcoala din Ciurea, postul 2. D-şoara Eug. Gheorghiu a fost nu­mită la şcoala din Hermeziu­­în locul titularului concentrat. □ Zilele acestea toţi licenţiaţii în li­tere din Iaşi, se vor întruni pentru a protesta contra celor din Bucureşti cari vor să intervină ca examenul de capa­citate pentru curs secundar să se ţină în Capitală, şi nu în Iaşi, cum este de drept. Se crede că aceasta ar fi manopera unor profesori universitari cari din di­ferite motive nu vor ca examenul să aibă loc în Iaşi. □ Cu începere de eri au loc în lo­calul societăţei de gimnastică, exerciţii de scrimă cu d. profesor Babeş. Die vor urma în fiecare Luni, Mercuri şi Vineri. Iar Marţea, Joia şi Sâmbăta cu acelaş profesor vor urma exerciţiile de lupte

Next