Mişcarea, ianuarie 1917 (Anul 9, nr. 2-23)
1917-01-15 / nr. 11
ANUL IX No. 11 un nullun minut REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREA No. 6, la focalul Clubului Naţional-Liberal ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN DUMINICĂ 15 Ianuarie 1917 un număr 10 mu TEC^b direcţiunea unui comitet de Clubul Naţional-Liberal SITUAŢIA Pe frontul franco-englez activitatea se reduce la mici atacuri şi un bombardament de artilerie fără mare importanţă. Intre acţiunile acestea parţiale, comunicatul de ed anunţă executarea unui intenstir de artilerie asupra tranşeelor germane din regiunea Momin sous Vent şi la Nord-Est de cota 304. In aceş timp germanii au încercat două lovituri asupra liniilor franceze la Eparges, lovituri cari însă n’au reuşit şi cari au costat pe germani încă un număr însemnat de prizonieri. Pe frontul rusesc situaţia se menţine aceiaşi, fără vre-o acţiune deosebită, în afară de luptele din regiunea Riga. De asemenea nici o schimbare mai însemnată n’a intervenit nici pe frontul românesc. Lăcomia Intr’un interview, pe care la acordat de curând, împăratul Wilhelm, acuza România de a ne fi asvârlit ca un bandit asupra puterilor centrale şi vorbea de lăcomia noastră. Mărturisim că nu înţelegem nici una, nici alta din aceste două acuzaţiuni. împăratul Germaniei zice că ne am aruncat ca nişte bandiţi asupra puterilor centrale. De ce ? Diplomaţia lui nu-l înştiinţase oare că de la Consiliul de Coroană din Iulie 1914 România era în stare de expectativă armată ? Şi această stare nu implica ca şi posibilitatea ca România să ia armele împotriva puterilor centrale ? De altminteri, dacă Germania n’a bănuit niciodată că România ar putea si ia armele în contra ei, atunci cum se explică că de la August 1914 a refuzat sistematic să-i trimeată tunurile şi muniţiile ce înainte de războiul general le avea comandate la ea şi ce justificare poate fi de a făptuim să s’a opus si ne trimită chiar materialul sanitar cumpărat şi plătit de guvernul nostru? Dacă e vorba să vorbim de acte banditeşti, am vrea să ştim daca banditism înseamnă să declari în timp de doi ani de zile că ’ţi rezervi libertatea de acţiune ca să te poţi hotăra pentru acea politică, care ţi se va părea mai conformă cu interesele taie vitale, sau banditism înseamnă —în mijlocul unei atmosfere de păci generale şi de idealuri umanitare,—să te pregăteşti 40 de ani pentru ca la momentul, pe care tu îl vei crede oportun, să te asvârli asupra statelor cari nu cereau decât să trăiască liniştite şi să pună la temelia raporturilor dintre puteri altceva, decât forţa brutală ? Tot atât de neînţeleasă ne este şi acuzarea de lăcomie. Cum ? Lăcomie, fiindcă tindem la unitate® noastră naţională ? Şi această acuzaţii ne să ne-o aducă cel a cărui întreagă putere se datoreşte faptului că Germania, după veacuri întregi de străduinţe nereuşite, a isbutit în fine să îndeplinească unitatea ei naţională ? Dar admiţând chiar că aceia ce constitue pentru Germania un titlu de glorie neperitoare, ar putea să fie pentru România un act de vulgară lăcomie, cumse explică că Germania în aceşti doi ani din urmă ne-a oferit în mai multe rânduri Basarabia şi Bucovina ? Prin urmare, când era vorba să facem mărirea noastră teritorială, pe baza principiului naţionalităţilor împotiva Rusiei alături de Germania, era politică demnă de admiraţie şi când e vorba să facem mărirea noastră teritorială, prin anexa noastră rea Ardealului în dauna Austro-Ungariei, o lăcomie demnă de oprobriu şi de cea mai necruţătoare pedeapsă. Să lase Wilhelm II asemenea acuzări, cari nu rezistă nici celei mai elementare analize logice şi să mărturisească mai bine că acestea sunt cuvinte de militar fericit, care ar face totuşi bine să nu uite că el vorbeşte azi din înălţimea unor izbânzi trecătoare şi că cuvântul cel hotărâtor îl vor avea aceia, cari mâine vor fi ei învingătorii definitivi ai acestei mari și ne mai văzute conflagrațiuni.-sew— — — -■' Anglia şi România Un apal al Primarului Londrei la favoarea României Ziarele engleze publică următorul apel : .Au venit zile grele pentru Romînia neînvinsa noastră aliată. Dânsa luptă contra a mii de obstacole pentru cauza libertăţei şişi întoarce privirile spre Anglia ca să vie în ajutorul populaţiei rănite şi fără adăpost Crucea Roşie a făcut minuni, dar se simte o nevoe se- f rioasă şi grabnică de material chirurgical, de spitale de campanie, de ambulanţi automobile. Ajutaţi România să şi echipeze Crucea Roşie, nu vă lăsaţi să fiţi imploraţi zadarnic. Lordul primar adaugă : „ Vă recomand din toată inima cetăţeni ai Londrei Condus da ajutor Naţional Romîn sub patronajul M. S. Reginei Alexandra şi a Al. S. Reginei României. Scopul acestui fond este de a procura României materialul necesar pentru Crucea ei Roşie şi să uşureze suferinţele populaţiunei civile. Subscripţiunile pentru Fondul de ajutor Naponal Român sunt primite de către sir George Andresen, casierul apelului lordului primar, 30. Bishop’s Gate London EC sub patronajul M. S Reginei Alexandra, a M. S. Reginei României şi a d-lor Ioan I. C. Brătianu, primul ministru al României şi Take Ionescu — Preşedinte înălţimea Sa contele de Rosberg K. G. K. T.; vice-preşedinte Excelenţa Sa d. N. Mişu, ministru al României; preşedinţi de onoare: Excelenţa Sa Primul Ministru, Lordul primar al Londrei, Lordul prevot de Edimburg, Lordul prevot de Glascow, Lordul primar de York; Contele de Bessborough; Lordul Kimaird ; Lordul Elphinstone ; Vicontele Grey, Mr. A. J. Balfour, Lord Guthriem DEJTIN IN ONOAREA D-LUI BRATIANU LA PETROGRAD PETROGRAD.V1 Pokrowsky ministrul afacerilor streine, a client în onoarea primului ministru al României a- I. I. C. Brătianu, un dejun. Au luat parte la acest dejun Prinţul Galitzin, preşedintele consiliului, Diamanti, ministrul României la Petrograd, mai mulţi ofiţeri români şi ruşi, precum şi personalul superior al Legaţiei române (Vestnik). I M£'R:s?UmSIBi GERMAMNE INFORMAŢIUNI — ASUPRA SITUAŢIEI Propunerile de pace ale Germaniei , presura şi discuţiile urmate faimoasei note colective, denotă că puterile centrale, or cât de victorioase ar părea ele, în momentul de faţă, se gâsec totuşi în inposibilitate de a mai continua războiul. Daca Germania şi aliatele ei n'au putut să-şi ajungă scopul în timpul socotit necesar, cu atât mai mult, nu şi-l vor putea ajunge mai târziu, or cât de extraordinare ar fi sforţările maşinilor lor de război. Pe zi ce trece, victoriile germane se tansformă în adevărate pietre de moară, pe carie fatalitatea le a legat de piciostrele îndrăzneţului înotător care îşi închi- I puia că va putea trece şi Marea Nordului, îşi Marea Adriatică şi Marea Neagră.După doi ani şi mai bine de sfidări nechibzuite şi de vărsări de sânge inuttile cauzei germane, rezultatele obţinute I n’au putut încă depăşi cadrul faimosului I proect al puterilor centrale, care neputând fi realizat prin război, se încearcă a fi salvat măcar prin pace. î Lucrul acesta ii probează de altfel chiar glasurile autorizate din Germania cărora I cenzura de data asta le dă deplină libertate de manifestaţie Şi ca să nu cităm decât numele celor care au jucat un rol preponderent în desfăşurarea ultimelor evenimente, vom aminti aci că faimosul I Şef socialist Scheidemarm, a declarat că refuzul puterilor antantiste de a primi pacea oferită de germani constitue o a- a devărata catastrofă pentru poporul său, deoarece continuarea războiului ar însemna: Vai de comerţul german, vai de Industria germană şi de trei ori vai de partidul muncitor german căci Germania ar ajunge pentru un timp infinit poporul cerşetor al Europei. Iată dar soarta celor mai înfricoşaţi răsboinici ai timpului nostru! „Cuceritorii“ Europei,de azi, nu vor fi mâine decât cel mult cerşetorii aceleaşi Europe pustiite de ei ! Acelaşi limbaj îl ţine şi Maximilian Harden, care cere ca războiul actual să se sfirşească cât mai repede ,fără nici o victorie germană, fără nici o jignire a duşmanilor şi cu cele mai largi concesii posibile din partea Germaniei“. Dacă Germania ar fi cu adevărat învingătoarea prezentată de notele alcătuite în cancelariile Berlinului, pentru ce atunci aceste strigăte desperate şi ape mui pline de umilinţă către cei socotiţi învinşi şi îngenuncheaţi de învingători.. Tot atât de caracteristic este şi pasajul în care ziarul „Voiwaerts" comentează ocuparea Bucureştilor. „ Victoria noastră în România spune ziarul german, este o simplă victorie de apărare care nu ne dă încă posibilitatea de a împărţi lumea între noi şi aliaţii noştri. Inamicii noştri pot suferi înfringeri şi mai grave chiar şi totuşi vor rămâne foarte puternici Fără să se facă ridicoli ei pot or când afirma că au fost numai bătuţi dar nu şi învinşi. Ei rămân destul de puternici şi sunt aşa de departe de a fi fost învinşi încât au tot dreptul să creadă că la urma urmelor tot ei vor fi învingătorii Trebue dar să avem curajul s-o spunem verde şi dacă guvernele noastre nu vor să audă, datoria noastră este să strigăm în urechia popoarelor că voim pacea" lată adevărata situaţie a Germaniei victorioase. Iată adevărata forţă militară a acestor „aleşi ai Domnului“ care ca şi căutătorii de aur din California, s’au aventurat aşa de departe, că azi se găsesc pe piscul periculos de munte de unde nu mai pot nici înainta, nici întoarce înapoi. PREGĂTIREA TRIUMFULUI II - ACTIVAREA VIEŢUI ECONOMICE - Mâ voi ocupa în primul loc de Agricultori. — In Franţa declaraţiunea de râsboi a surprins populaţiunea rurală în plină activitate. — Ia unele regiuni culesul era terminat, într’altele încă nu. Bărbaţii au lăsat totul cum se găsea iar femeile au făcut cum au putut pentru a strânge cât mai multă recoltă. Lipsa de braţe a împiedicat în mare parte culesul viilor, iar rechiziţia animalelor a adus o mare atingere lucrărilor agricole. Invazia apei în regiunile de cultură a sfeclei din nordull Franţei şi din Champagne a lovit greu agricultura franceză. ■ Lucrurile au mers astfel şi situaţiunea agricolă era defavorabilă in primăvara anului 1915 jartă când guvernul şi populaţiunea convingându-se de apropierea dezastrului s’au pus pa lucru şi s’a ajuns în primăvara anului 1916 ca situaţiunea agricolă să fie cu toate regiunile ocupate de inamic, regiuni foarte importante din punct de vedere agricol tot aşa de satisfăcătoare ca şi in primăvara anului 1914. La acest record s'a ajuns graţie iniţiativei particulare şi a celei oficialei oficiae. Iniţiativa particulară a fost întâi cea industrială marcată prinintervenţa imediată şi generală a femeilor. Apoi în primăvara anului 1915 s’au făcut de bâlcioai şi concediaţii (permissionnaires) agricoli puşi la dispoziţii de autoritatea militară. Aceste dispoziţii , individuale au fost susţinute de numeroase asociaţiuni agricole locale şi prin ajutorul eficace al mailtor societăţi de agricultură. Iniţiativa oficială a intervenit în mai multe direcţiuni treptat cu stabilirea nevoilor populaţiunei rurale prin anchetele organizate. Chestiunea principală era cea a braţelor pentru a nu se periclita prin lipsa braţelor bogăţia naţională a cărei criză o scumptase de la început guvernul. In acest scop Ministerul de Război şi Ministerul Agricultura au fost in legătură permanentă primul punând la dispoziţiuna celui de-al doilea cât mai mulţi oameni posibili după specialităţi. I S’au acordat concedii mobilizaţilor după un reglement de sezon după locurilelor de origină şi pe categorii bine definite după cum cultura principală era cerealele, via sau alte culturi. Cât priveşte pădurile detaşamente militare speciale au furnizate armatei lemnele necesare tranşeelor şi altor nevoi de apărare, detaşamente care au îndeplinit lucrările executate până atunci de agenţii Direcţiei Pădurilor. Ministerul de răsboi a pus apoi la dispoziţiunea agriculturei un număr mare de animale pentru uşurarea muncilor agricole. O altă problemă a fost aceia creditelor şi a sămânţelor. S’a procurat cultivatorilor nu numai sămânţele necesare dar şi varietăţi noui mai rentable şi maşini agricole destinate să compenseze lipsa braţelor. S’au instituit Comitete de Acţiune agricolă în fiecare comună rurală pentru distribuirea îngrăşămintelor, săminţelor, animalelor, pentru micşorarea suprafeţei pământurilor necultivate şi sporirea productivităţei. In acest scop o dispozţiune specială permitea membrilor Comitetului, fie după cererea mobilizatului sau a familiei sale să se însărcineze ca mandatari benevoli cu direcţia lucrărilor de cultură pentru pământurile pe cari cei plecaţi nu sunt în stare de a le cultiva. Prin toate a este mijloace s’a ajuns ca întinderea cultivată în 1916 pentru grâu şi secară să fie aproape egală cu cea din 1913 cu toate departamentele agricole ocupate de duşman. Nu numai at ! dar s’a putut obţine cultura sfeclei care până acum se făcea în regiunea ocupată, în alte departamente. Răsboiul n’a dezorganizat Franţa agricolă, din potrivă răsboiul a stimilat iniţiativa particulară şi a Statului, impunând o mai bună coordonare a sortărilor publice şi particulare. Gr. L. Trancu—Iaşi Deputat de Covurlui CITIŢI ULTIMELE ŞTIRI TELEGRAFICE DIN PAGINA II-a . 1B A. S. R. Principele Carol al României a remis M. S. împăratului Rusiei ordnul Mihai Viteazul în numele M. S. Regeli Ferdinand. După ocuparea Bucureștilor, comunicatei« germane insinuau câ populafiunea Capitalei a făcut o primire entuziastă trupelor germane da ocupafiune, întâmpinându-le cu flori. Amu respins încă de atunci ca absolut falsă aceasta afirmaţiune, adăugind câ se face confuzie voită între populaţia românească a Bucureştilor şi populaţia străină. Presa germană din ultimele zile confirmă punctul nostru de vedere, mărturisind că „INTERNAŢII GERMANI“ din Bucureşti au primit cu entuziasm armatele de ocupaţiune ale Kaizerului. Mărturisirea e preţioasă şi vom reveni asupra ei. „ la ziua de 15 ianuarie a. c. va avea loc adunarea generală a Acţionarilor Băncei Iaşului. Din darea de seamă a patra de la înfiinţare, a activităţii acestei Bănci se vede că contul profit şi perieri se soldează cu un beneficii net de 267000 lei, iar acţionarilor se va acorda un dividend de 8 la sută. Din darea de seamă asupra operaţiunilor din cursul anului expirat, se constată cite servicii a adus Banca Iaşilor, publicului şi autorităţilor şi cu cit spirit de prevedere au fost conduse interesele acestei instituţii financiare. • Revizoratul şcolar find Înştiinţat de către Inspectorat cum că unele regimente în drumul lor încearcă a rechiziţiona clădirile şcoalelor, a comunicat învăţătorilor de a declara comandanţilor acestor regimente, că localurile de şcoală sunt puse la dispoziţia ministerului de război şi serviciului Central Sanitar cu altă destinaţie. ■ D-l Dr. Burghele medicul veterinar al judeţului a plecat astăzi în comuna Lungani unde sa ivit epizotia de febră aftOHSă printre vitele locuitorilor acelor comuni. Sau aplicat măsuri de combatie. Do Procuror general Pillat însoţit de d-l procuror Gavrilescu, şi Căpitan Zotta, au continuat ori ancheta pentru cercetarea cauzelor care au provocat deraiarea de la Ciurea. Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că in comuna Cucuteni s’a ivit 2 cazuri de febră tifoida. Sau luat de urgenţă cele mai severe măsuri de combatere. In urma adresei regimentului 45 Vlaşca, Prefectura de judeţ a comunicat jăndărmăriilor rurale de a lua măsuri urgente pentru adunarea tuturor tinerilor refugiaţi din judeţul Vlaşca, spre a se prezenta la recrutarea claselor 1919 şi 1920 care se vor face între 8 şi 22 Ianuarie. D-l M. Tomida primarul oraşului însoţit de d-l Ing. Vidrighin a plecat ori la Hârlău pentru a lua măsuri urgente ca lemnele cumpărate de Comuna Iaşi de la Societatea „Maxut" să fie transportate cât mai în scurt timp. Serviciul sanitar judeţean fiind înştiinţat că In comuna Lungani s-au declarat, câteva cazuri de tifos, a dispus luarea celor mai severe măsuri de combatere. „ Duminică 15 Ianuarie, ora 3 d. a., va avea loc la Teatrul Naţional prima reprezentaţie dată de artiştii teatrelor din Bucureşti, Iaşi şi Craiova. Se vor reprezenta „Noaptea Furtunoasă“ de I L. Caragiale şi „Ursul“, comedie într’un act, de Cehov. Biletele se află de vânzare la librăria Iliescu iar în ziua reprezentaţiei la casa Teatrului. APEL In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sub zero, soldaţii noştri se află în tranşeele de la hotarul ţărei : datoria noastră, celor care ne aflăm după front, sub paza lor este să le uşurăm, pe cit ne este cu putinţă, cumplitul lor traiu. De aceia rugăm ca fiecare familie din Iaşi, să ne trimeată, la adresa Doamnei Lucia D. Grecianu, strada Carol, cite o camaşă de flanca sau de bumbac în cel mai scurt timp, spre a le trimite scumpilor noştri ostaşi.