Mişcarea, ianuarie 1917 (Anul 9, nr. 2-23)

1917-01-15 / nr. 11

ANUL IX No. 11 un nullun minut REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA IAŞI, PIAŢA UNIREA No. 6, la focalul Clubului Naţional-Liberal ZIAR NAŢIONAL—LIBERAL. COTIDIAN DUMINICĂ 15 Ianuarie 1917 un număr 10 mu TEC^b direcţiunea unui comitet­­ de Clubul Naţional-Liberal SITUAŢIA Pe frontul franco-englez activitatea se reduce la mici atacuri şi­­ un bombardament de artilerie fără mare importanţă. Intre acţiunile acestea parţiale, comunicatul de ed anunţă executarea unui intens­tir de artilerie asupra tranşeelor germane din regiunea Momin sous Vent şi la Nord-Est de cota 304. In ace­ş timp germanii au încercat două lovituri asupra liniilor franceze la Eparges, lovituri cari însă n’au reuşit şi cari au costat pe germani încă un număr însemnat de prizonieri. Pe frontul rusesc situaţia se menţine aceiaşi, fără vre-o acţiune deosebită, în afară de luptele din regiunea Riga. De asemenea nici o schimbare mai însemnată n’a intervenit nici pe frontul românesc. Lăcomia Intr’un interview, pe care la a­­cordat de curând, împăratul Wil­helm, acuza România de a ne fi asvârlit­ ca un bandit asupra pute­rilor centrale şi vorbea de lăcomia noastră. Mărturisim că nu înţelegem nici una, nici alta din aceste două acu­zaţi­uni. împăratul Germaniei zice că ne am aruncat ca nişte bandiţi asupra puterilor centrale. De ce ? Diploma­ţia lui nu-l înştiinţase oare că de la Consiliul de Coroană din Iulie 1914 România era în stare de expectativă armată ? Şi această stare nu implica ca şi posibilitatea ca România să ia armele împotriva puterilor centrale ? De altminteri, dacă Germania n’a bănuit nici­odată că România ar putea si ia armele în contra ei, a­tunci cum se explică că de la Au­gust 1914 a refuzat sistematic să-i trimeată tunurile şi muniţiile ce înainte de războiul general le a­­vea comandate la ea şi ce justificare poate fi de a făptuim să s’a opus si ne trimită chiar materialul sanitar cumpărat şi plătit de guvernul nostru? Dacă e vorba să vorbim de acte banditeşti, am vrea să ştim daca banditism înseamnă să declari în timp de doi ani de zile că ’ţi re­zervi libertatea de acţiune ca să te poţi hotăra pentru acea politică, care ţi se va părea mai conformă cu interesele taie vitale, sau bandi­tism înseamnă —în mijlocul unei at­mosfere de păci generale şi de idea­luri umanitare,—să te pregăteşti 40 de ani pentru ca la momentul, pe care tu îl vei crede oportun, să te asvârli asupra statelor cari nu ce­reau de­cât să trăiască liniştite şi să pună la temelia raporturilor dintre puteri alt­ceva, de­cât forţa brutală ? Tot atât de neînţeleasă ne este şi acuzarea de lăcomie. Cum ? Lăcomie, fiind­că tindem la unitate® noastră naţională ? Şi a­­ceastă acuzaţii ne să ne-o aducă cel a cărui întreagă putere se datoreşte faptului că Germania, după veacuri întregi de străduinţe nereuşite, a isbutit în fine să înde­plinească uni­tatea ei naţională ? Dar admiţând chiar că aceia ce constitue pentru Germania un titlu de glorie neperitoare, ar putea să fie pentru România un act de vul­gară lăcomie, cum­­se explică că Germania în aceşti doi ani din urmă ne-a oferit în­­ mai multe rânduri Basarabia şi Bucovina ? Prin urmare, când era vorba să facem mărirea noastră teritorială, pe baza principiului naţionalităţilor împotiva Rusiei alături de Germa­nia, era politică demnă de admira­ţie şi când e vorba să facem mă­rirea noastră teritorială, prin anexa­ noastră rea Ardealului în dauna Austro-Un­­gariei, o lăcomie demnă de oprobriu şi de cea mai necruţătoare pedeapsă. Să lase Wilhelm II asemenea a­­cuzări, cari nu rezistă nici celei mai elementare analize logice şi să măr­turisească mai bine că acestea sunt cuvinte de militar fericit, care ar face totuşi bine să nu uite că el vorbeşte azi din înălţimea unor iz­bânzi trecătoare şi că cuvântul cel hotărâtor îl vor avea aceia, cari mâine vor fi ei învingătorii defini­tivi ai acestei mari și ne mai văzute conflagrațiuni.-sew— — — -■' Anglia şi România Un apal al Primarului Londrei la favoarea României Ziarele engleze publică următorul apel : .Au venit zile grele pentru Romînia neînvinsa noastră aliată. Dânsa luptă contra a mii de obstacole pentru cauza libertăţei şişi întoarce privirile spre Anglia ca să vie în ajutorul populaţiei rănite şi fără adăpost Crucea Roşie a făcut minuni, dar se simte o nevoe se- f rioasă şi grabnică de material chirur­gical, de spitale de campanie, de am­bulanţi automobile. Ajutaţi România să şi echipeze Crucea Roşie, nu vă lă­saţi să fiţi imploraţi zadarnic. Lordul primar adaugă : „ Vă reco­mand din toată inima cetăţeni ai Lon­drei Condus da ajutor Naţional Romîn sub patronajul M. S. Reginei Alexandra şi a Al. S. Reginei Româ­niei. Scopul acestui fond este de a pro­cura României materialul necesar pen­tru Crucea ei Roşie şi să uşureze su­ferinţele populaţiunei civile. Subscripţiunile pentru Fondul de a­­jutor Naponal Român sunt primite de către sir George Andresen, casierul ape­lului lordului primar, 30. Bishop’s Gate London E­C sub patronajul M. S Re­ginei Alexandra, a M. S. Reginei Ro­mâniei şi a d-lor Ioan I. C. Brătianu, primul ministru al României şi Take Io­­nescu — Preşedinte înălţimea Sa contele de Rosberg K. G. K. T.; vice-preşedinte Excelenţa Sa d. N. Mişu, ministru al României; preşedinţi de onoare: Ex­celenţa Sa Primul Ministru, Lordul primar al Londrei, Lordul prevot de Edimburg, Lordul prevot de Glascow, Lordul primar de York; Contele de Bessborough; Lordul Kimaird ; Lordul Elphinstone ; Vicontele Grey, Mr. A. J. Balfour, Lord Guthrie­­m DEJTIN IN ONOAREA D-LUI BRATIANU LA PETROGRAD PETROGRAD.­V1 Pokrowsky ministrul afacerilor streine, a cl­ient în onoarea primului minis­tru al României a-­ I. I. C. Bră­tianu, un dejun. Au luat parte la acest dejun Prinţul Galitzin, preşedintele con­siliului, Diamanti, ministrul Ro­mâniei la Petrograd, mai mulţi ofiţeri români şi ruşi, precum şi personalul superior al Legaţiei ro­mâne­ (Vestnik). I M£'R:s?UmSIBi GER­MAMNE INFORMAŢIUNI — ASUPRA SITUAŢIEI­­­ Propunerile de pace ale Germaniei , presura şi discuţiile urmate faimoasei note colective, denotă că puterile centrale, or cât de victorioase ar părea ele, în momentul de faţă, se gâsec totuşi în in­­posibilitate de a mai continua războiul. Daca Germania şi aliatele ei n'au putut să-şi ajungă scopul în timpul socotit ne­cesar, cu atât mai mult, nu şi-l vor pu­tea ajunge mai târziu, or cât de extra­­ordinare ar fi sforţările maşinilor lor de război. Pe zi ce trece, victoriile germane se t­ansformă în adevărate pietre de moară, pe carie fatalitatea le a legat de piciost­rele îndrăzneţului înotător care îşi închi- I puia că va putea trece şi Marea Nordului, îşi Marea Adriatică şi Marea Neagră.­­­­După doi ani şi mai bine de sfidări nechibzuite şi de vărsări de sânge inu­­t­tile cauzei germane, rezultatele obţinute I n’au putut încă depăşi cadrul faimosului I proect al puterilor centrale, care nepu­­tând fi realizat prin război, se încearcă­­ a fi salvat măcar prin pace. î Lucrul acesta ii probează de altfel chiar­­ glasurile autorizate din Germania cărora I cenzura de data asta le dă deplină liber­­­­tate de manifestaţie Şi ca să nu cităm­­ de­cât numele celor care au jucat un rol preponderent în desfăşurarea ultimelor e­­­­venimente, vom aminti aci că faimosul I Şef socialist Scheidemarm, a declarat că­­ refuzul puterilor antantiste de a primi­­ pacea oferită de germani constitue o a- a devărata catastrofă pentru poporul său,­­ de­oare­ce continuarea războiului ar în­­­­semna: Vai de comerţul german, vai de Industria germană şi de trei ori vai de partidul muncitor german căci Ger­mania ar ajunge pentru un timp infinit poporul cerşetor al Europei. Iată dar soarta celor mai înfricoşaţi răsboinici ai timpului nostru! „Cuceritorii“ Europei,de azi, nu vor fi mâine de­cât cel mult cerşetorii aceleaşi Europe pus­tiite de ei ! Acelaşi limbaj îl ţine şi Maximilian Harden, care cere ca războiul actual să se sfirşească cât mai repede ,fără nici o victorie germană, fără nici o jignire a duşmanilor şi cu cele mai largi con­cesii posibile din partea Germaniei“. Dacă Germania ar fi cu adevărat în­­vingătoarea prezentată de notele alcă­tuite în cancelariile Berlinului, pentru ce atunci aceste strigăte desperate şi ape mui pline de umilinţă către cei socotiţi învinşi şi îngenuncheaţi de învingători.. Tot atât de caracteristic este şi pasa­jul în care ziarul „Voiwaerts" comen­tează ocuparea Bucureştilor.­­ „ Victoria noastră în România spune ziarul german, este o simplă victorie de apărare care nu ne dă încă posi­bilitatea de a împărţi lumea între noi şi aliaţii noştri. Inamicii noştri pot suferi înfringeri şi mai grave chiar şi totuşi vor rămâne foarte puternici Fără să se facă ridicoli ei pot or când a­­firma că au fost numai bătuţi dar nu şi învinşi. Ei rămân destul de puter­nici şi sunt aşa de departe de a fi fost învinşi încât au tot dreptul să creadă că la urma urmelor tot ei vor fi învin­gătorii Trebue dar să avem curajul s-o spunem verde şi dacă guvernele noastre nu vor să audă, datoria noastră este să strigăm în urechia popoarelor­­ că voim pacea" lată adevărata situaţie a Germaniei vic­torioase. Iată adevărata forţă militară a acestor „aleşi ai Domnului“ care ca şi căutătorii de aur din California, s’au a­­venturat aşa de departe, că azi se gă­sesc pe piscul periculos de munte de unde nu mai pot nici înainta, nici în­toarce înapoi. PREGĂTIREA TRIUMFULUI II - ACTIVAREA VIEŢUI ECONOMICE - Mâ voi ocupa în primul loc de Agri­cultori. — In Franţa declaraţiunea de râs­­boi a surprins populaţiunea rurală în pli­nă activitate. — Ia unele regiuni cule­sul era terminat, într’altele încă nu. Băr­baţii au lăsat totul cum se găsea iar fe­meile au făcut cum au putut pentru a strânge cât mai multă recoltă. Lipsa de braţe a împiedicat în mare parte culesul viilor, iar rechiziţia animalelor a adus o mare atingere lucrărilor agricole. Invazia apei în regiunile de cultură a sfeclei din nord­ull Franţei şi din Champagne a lovit greu agricultura franceză. ■ Lucrurile au mers astfel şi situaţiunea agricolă era defavorabilă in primăvara anului 1915 jartă când guvernul şi po­pulaţiunea convingându-se de apropierea dezastrului s’au pus pa lucru şi s’a a­­juns în primăvara anului 1916 ca situ­­aţiunea agricolă să fie cu toate regi­unile ocupate de inamic, regiuni foarte importante din punct de vedere agricol tot aşa de satisfăcătoare ca şi in pri­măvara anului 1914. La acest record s'a ajuns graţie iniţi­ativei particulare şi a celei oficialei oficiae. Iniţiativa particulară a fost întâi cea in­dustrială marcată prin­­intervenţ­a ime­diată şi generală a femeilor. Apoi în pri­măvara anului 1915 s’au făcut de bâlcioai şi concediaţii (permissionnaires) agricoli puşi la dispoziţii de autoritatea militară.­­ Aceste dispoziţii , individuale au fost susţinute de numeroase asociaţiuni agri­cole locale şi prin ajutorul eficace al ma­iltor societăţi de agricultură. Iniţiativa oficială a intervenit în mai multe direcţiuni treptat cu stabilirea ne­voilor populaţiunei rurale prin anchetele organizate.­­ Chestiunea principală era cea a braţelor pentru a nu se periclita prin lipsa braţelor bogăţia naţională a cărei criză o scumptase de la început guvernul. In acest scop Ministerul de Război şi Ministerul Agricultura­ au fost in legă­tură permanentă primul punând la dis­­poziţiuna celui de-al doilea cât mai­­ mulţi oameni posibili după specialităţi. I S’au acordat concedii mobilizaţilor după­­ un reglement de sezon după locurile­­lor de origină şi pe categorii bine defi­nite după cum cultura principală era ce­realele, via sau alte culturi. Cât priveşte pădurile detaşamente militare speciale au furnizate armatei lemnele necesare tran­­şeelor şi altor nevoi de apărare, detaşa­mente care au îndeplinit lucrările exe­cutate până atunci de agenţii Direcţiei Pădurilor. Ministerul de răsboi a pus apoi la dis­­poziţiunea agriculturei un număr mare de animale pentru uşurarea muncilor agri­cole. O altă problemă a fost aceia credite­lor şi a sămânţelor. S’a procurat cultiva­torilor nu numai sămânţele necesare dar şi varietăţi noui mai rentable şi maşini agricole destinate să compenseze lipsa braţelor. S’au instituit Comitete de Acţiune a­­gricolă în fiecare comună rurală pentru distribuirea îngrăşămintelor, săminţelor, animalelor, pentru micşorarea suprafeţei pământurilor necultivate şi sporirea pro­­ductivităţei. In acest scop o dispozţiune specială permitea membrilor Comitetului, fie după cererea mobilizatului sau a fa­miliei sale să se însărcineze ca mandatari benevoli cu direcţia lucrărilor de cultură pentru pământurile pe cari cei plecaţi nu sunt în stare de a le cultiva. Prin toate a este mijloace s’a ajuns ca întinderea cultivată în 1916 pentru grâu şi secară să fie aproape egală cu cea din 1913 cu toate departamentele agri­cole ocupate de duşman. Nu numai at ! dar s’a putut obţine cultura sfeclei care până acum se făcea în regiunea ocupată, în alte departamente. Răsboiul n’a dezorganizat Franţa agri­colă, din potrivă răsboiul a stimilat ini­ţiativa particulară şi a Statului, impunând o mai bună coordonare a sortărilor pu­blice şi particulare. Gr. L. Trancu—Iaşi Deputat de Covurlui CITIŢI ULTIMELE ŞTIRI TELEGRAFICE DIN PAGINA II-a . 1B A. S. R. Principele Carol al României a remis M. S. împăra­tului Rusiei ord­nul Mihai Vitea­zul în numele M. S. Regeli Ferdi­nand.­­ După ocuparea Bucureștilor, comunicatei« germane insinuau câ populafiunea Capitalei a fă­cut o primire entuziastă trupe­lor germane da ocupafiune, întâmpinându-le cu flori. Amu respins încă de atunci ca absolut falsă aceasta afirmaţi­­une, adăugind câ se face con­fuzie voită între populaţia ro­mânească a Bucureştilor şi populaţia străină. Presa germană din ultimele zile confirmă punctul nostru de vedere, mărturisind că „INTER­­NAŢII GERMANI“ din Bucureşti au primit cu­ entuziasm arma­tele de ocupaţiune ale Kaize­­rului. Mărturisirea e preţioasă şi vom reveni asupra ei. „ la ziua de 15 ianuarie a. c. va a­­vea loc adunarea generală a Acţiona­rilor Băncei Iaşului. Din darea de seamă a patra de la înfiinţare, a ac­tiv­i­­tăţii acestei Bănci se vede că contul profit şi perieri se soldează cu un beneficii net de 267000 lei, iar acţiona­rilor se va acorda un dividend de 8 la sută. Din darea de seamă asupra operaţiunilor din cursul anului expirat, se constată cite servicii a adus B­anca Iaşilor, publicului şi autorităţilor şi cu cit spirit de prevedere au fost conduse interesele acestei instituţii financiare. • Revizoratul şcolar find Înştiinţat de către Inspectorat cum că unele regimen­te în drumul lor încearcă a rechiziţiona clădirile şcoalelor, a comunicat învăţă­torilor de a declara comandanţilor ace­stor regimente, că localurile de şcoală sunt puse la dispoziţia ministerului de război şi serviciului Central Sanitar cu altă destinaţie. ■ D-l Dr. Burghele medicul veteri­nar al judeţului a plecat astăzi în comu­na Lungani unde sa ivit epizotia de febră aftOHSă printre vitele locuitorilor acelor comuni. Sau aplicat măsuri de combatie. Do Procuror general Pillat însoţit de d-l procuror Gavrilescu, şi Căpitan Zotta, au continuat ori ancheta pentru cercetarea cauzelor care au provocat deraiarea de la Ciurea. Prefectura de judeţ a fost înştiinţată că in comuna Cucuteni s’a ivit 2 cazuri de febră tifoida. Sau luat de urgenţă cele mai severe măsuri de combatere.­­ In urma adresei regimentului 45 Vlaşca, Prefectura de judeţ a comunicat jăndărmăriilor rurale de a lua măsuri ur­gente pentru adunarea tuturor tinerilor refugiaţi din judeţul Vlaşca, spre a se prezenta la recrutarea claselor 1919 şi 1920 care se vor face între 8 şi 22 Ianuarie. D-l M. Tomida primarul oraşului însoţit de d-l Ing. Vidrighin a plecat ori la Hârlău pentru a lua măsuri urgente ca lemnele cumpărate de Comuna Iaşi de la Societatea „Maxut" să­ fie transpor­tate cât mai în scurt timp. Serviciul sanitar judeţean fiind în­ştiinţat că In comuna Lungani s-au declarat, câte­va cazuri de tifos, a dis­pus luarea celor mai severe măsuri de combatere. „ Duminică 15 Ianuarie, ora 3 d. a., va avea loc la Teatrul Naţional prima reprezentaţie dată de artiştii teatrelor din Bucureşti, Iaşi şi Craiova. Se vor reprezenta „Noaptea Furtu­noasă“ de I L. Caragiale şi „Ursul“, comedie într’un act, de Cehov. Biletele se află de vânzare la librăria Iliescu iar în ziua reprezentaţiei la casa Teatrului. APEL In aceste momente, cînd termometrul cade pînă la 20 grade sub zero, soldaţii noştri se află în tranşeele de la hotarul ţărei : datoria noastră, celor care ne a­­flăm­ după front, sub paza lor este să le uşurăm, pe cit ne este cu putinţă, cum­plitul lor traiu. De aceia rugăm ca fie­care familie din Iaşi, să ne trimeată, la adresa Doamnei Lucia D. Grecianu, strada Carol, cite o camaşă de flanca sau de bumbac în cel mai scurt timp, spre a le trimite scumpilor noştri ostaşi.

Next