Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)

1917-10-14 / nr. 234

MIŞCAREA infORMATIUNI Ziarul „Acţiunea Română*­ pril­meşte plângeri din partea militari­lor grade inferiore care venind în Iaşi nu găsesc o ceainărie, lucru ce s’a făcut pentru ofiţeri. Dacă militarii cari s'au plâns s'ar fi oprit în gara Iaşi, ar fi putut lua unul sau două ceaiuri cu pâine, servite gratuit de manu­tanţa armatei, în gheretă anume construită. Aci se dau, încă de astă iarnă, militarilor şi muncitorilor, dimi­neaţa şi după amiazi, câte una mie ceaiuri în fiecare zi, fără nici o plată. ■B In ziua de 15 octombrie se vor deschide aproape toate şcoalele primare din oraşul Iaşi, unde s’au putut găsi localuri disponibile. HB Mâine fiind sărbătoarea Sf. Paraschiva, numărul viitor al „Miş­­cărei* va apare Luni 16 Oct. a. c. HB Cu începere de Luni 16 Oc­tombrie reprezentaţiile D­rei Mări­­oara Centura de la Teatrul Naţio­­nii vor începe la ora 3 jum. fix. BH Aflăm cu părere de rău că d-l I. Th. Burada, profesor universitar şi fost prim­­preşedinta al Curţei de Apel, se găseşte greu bolnav de febră tifoidă. Dorim din inimă distinsului nostru con­­mărtan o cât mai grabnică însănătoşire. Sâmbătă 14 octombrie la ora 10 di­­mineața se va oficia în biserica Vevidenta un parastas pentru pomenirea de un an de la moartea sub-locotenenflior Octav To­­mida şi Eugen D. Antonescu căzuţi pe câmpul de onoare. Familia Mihai Tomida şi d-na Savd Manu roagă pe prieteni şi cunoscuţi a lua parte la această pioasă ceremonie. •­* Ministerul Instrucțiune« pune nnve4 D-tai tesiîitmui uh $tef&o«scu să’eif '.«» 4Kt a­­­se Liante ordinul! '■■■a­f; - ti . Ui ca Ntcuiiu a găsit a. c.__.aud aiu«a tengerie ti arti­cole de tosktâ. Rdugietui se poate adresa la cabine­tul primului procuror de lași, de unde ~dăad informațiunile necesare — poate ridica articolele perdute. 1* Ministerul instrucţiei a luat dispo­ziţia cei toţi învăţătorii din judeţul Iaşi s­ă comunice de urgenţă revigoratului şcolar numărul elevilor ce vor urma cur­surile şcolare. 00 Ministerul de Interne a dat o cir­culară băncilor populare cum ci nu­­ş este îngăduit a vinde cantităţi mai man de alimente, ei au cantităţi mici şi nu­mai siterilor. r* Lucrurile de amenajare a localului palatului Roznovanu, fiind terminate a­­proape In întregime, Curtea de apel cu ambele secţii şi Parchetul general se vor muta la sc. Gh. Asaski, din str. Negro»*,­­ rămânând ca la curănd să se instaleze un nou spital de 600 paturi. «IBS re gimenft iro?.­ Se cu­noaşte atitudinea eroică pe csre Regi-' mentul 9 Vânători a avut-o In cursul a­­cestui război. A fost unul din regimen­tele cefe mai brave, dar și cele mai greu încercate.­­ Iată pierderile suferite de acest eroic regiment numai In rândurile ofiţerilor 1*» văţători: Lacobmnnul Arăm­ie Manolach* de­corat cu ordinele „Steaua României* In gadul de Cavaler şi BCoroana Româ­niei“ 1* graduL de ofiţer, mort în luptele dela Mărăşeşti. Subiocdsmului Tmnofle Vasile mort In luptele dela Stâlpu. Lucotimie Eftinecu Ghiorghe de­corat cu ordinul „Coroana României" in gradul de cavaler, mort In luptele dela Mărăşeşti. Mom­­entului Popov V­asile decorat cu ordinele „­Mihai Viteazul“ clasa IIl-a şi „Steaua României“ cu spade la gradul de cavaler, mort In luptele dela Mără­şeşti. Locotenentul Adrian loan, decorat cu „Coroana României“ cu spade la gradul de cavaler, mort In luptele din Do­­brogea. Locotenentul Marinase* Petri, decorat cu „Coroana României* In gradul de ca­valer mort în luptele dela Mărăşeşti, Loiotemnim­ lotnicu Nilae şi lomsc® Tudorathi, morţi în luptele din Dobro­­gta şi Mărăşeşti. Sublocot­entii Moiaescu loan, decorat cu „Coroana României" cu spade in gra­dul de cavaler, rănit la Ifărăşeşti, Slet­­mate Dumitru, rănit la Stâlpu şi Loghin Gh, rănit la Stâlpu. Lista acestor eroi este răspunsul cel mai bun ce se poate da la colportările cari au fost puse In circulaţie de râu voitori cu privire la purtarea ofiţerilor învăţători din Reg. 9 Vânători, ■■ P* ziua de 1 Oc to»l»rie 1917, în j­­­adarimitretU Csatrală * Misieterului de­­ Finanţt şi în «srviciul Exterior al Direc-j. tiei Generale a Rigini Moaopoteri'o! Sia-1 talui «’a fi«u* *r»ato&rea mişcare: D-l G. N. Taiwan ssf d* birou «1 I *®| numeşte în faucţiusiea de §ef da» S2?vi-| |eiu cl. III în letul decedatului O. Auai-i a tasia. I Dl Rssog» arb şef de biurou al. îl lae numeşte în faceţiansa des­.f d­» biu­­ Iron al. II în locul d-lui C. S. Titiuul I înaintat. I D 1 E aanoil Daccălul impiegat d. Ise I numeşte în funcţiunea de sub-şef de biu­­ron al. II lu locul dsaedat&lui Spintzi. D-l N. Siropol şef de depozit «i. IV ae numeşte în funcţiunea de cam^raş el. III lu locul d lui Al. Gfcorgasseu îna­intat D mii I. Maldoveanu şi T. Tastă îm* j «iagaţi el. I se namsot iu faastiunsa de şef de depozit cl. IV primul în tecul d-lui Alex. T. Neguleieu laaiMt&t, iar cel de al doilea în io­sul d-lui Turnuveanu de­­mieionat. CINEI ȘTIE! P Cină ştie de familiile noastre I, Sil­­barma* dia Str. Eparrilor 11 »i I. Sîhwarz di* Sfcr. Căziinai 7 a, Basar «ști, e «M- dsroa rugat a le fae« euapasBt, eă d I Sîhwarz (9,«tua’m«nte î* wviei* ea S'g­­rtttund), Hwry şi A*her ărant bire la teşi şi doraac ştiri. Robert 9 b se şi cores­­pondim eu dânsul.* Cine ştie de adresa lui Vasile Soarta din Bucureşti a rugat foart« mult a *»0“ lui, Ioan Stoica Restaurantul Ho­tel Rusia, Iaşi,* Ci se ştie undă se gâs­şte d-l Essil Chamorel, «arslosuiaiuaiate de evacuate Sa Bucureşti, Calea Victoriei 42, e regat a se înştiinţa, Jtvâmd a-i «os»wn‘*a ştiri dela familia sa din Lausmre (Evația) * Rog pe cine știe unde ce află mama mea Lisaveta Brapa şi sora mea Anica Brapa refugiate la Iaşi să’mi comunice In bărăteile de la Copou pe numele Ni­colae Brapa din compania II-a. * Cine știe de soldatul Merezeanu Ion Cont. 1920 refugiat din Prahova com. Centura, este rugat a comunica fratelui său Vasile Merezeanu str. Lăpușneanu 3. I­I 9­1 G. Măleanu şi Ana Cadioajfe. (fost& Bemetreeeu) impiegzt aux. d­. I ae mi­mase is iuacţiunea de impiegaţi Ilia locurile d-lui €. Tarcanoviei şi d sei Ca­liopi Fim ta înaintaţi. p teleplaji strene­i — Serviciul sptcial al ziarului „Mişcarea" — VICTORIA FRANCEZA SE LĂRGEȘTE ] Ofensiu franceză de la Soisons la proporţi­­­uni de dezastru pentru armata gloriosului­­Kronprins german.­­ Trupele franceze victorioase au înaintat cu o repeziciune cucerind satul şi pădurea Tinon, sa­ I­­ul Parigni-Filain, fermele St. Martin şi Cha­­­ppette-St.-Bere. I. Inamicul, în debandadă, a abandonat un imens material de război. S-a numărat până acum 120 de tunuri, câteva sute de aruncătoare de bombe şi de mi­traliere. | Numărul prizonierilor făcuți de la 23 oc­tombrie se ridică la 11.000, din care 200 de ofițeri.­­ Trupele franceze au ajuns în fața canalului J Oise-Aisne. ALIAŢII Şl RUSIA. — C«nf«rinta Intirad­ati de la Paris» — Paris.—Afară de evenimente neprevăzute, sprae „­e Temps,* I conferința guvernelor aîiate va delibera la Paria pe Ia mijlocal isi |Nosmbrie. Statele-Unite vor fi reprezentate. Sarcina lor este prea mare ea să se poate discuta fără dâ­tsele. Examinând problema Austro-Ungariei, „Le Timps" scrie: „In vara trecută, cfunci guvernul dela Viena căuta să se ducă pe­ supuşii săi slavi sau să-i intimideze, dânsul le repeta că guvernele iaţelegerea nu se mai gândase sa fărâmiţeze monarchia Hibsbeurgiior, crezând că aliaţii renunţând, de exemplu, să vorbească de Boemia, ar facilita pacea. Din confra, dânşii ar facilita josul germanii or cari ai domni şi mai liber peste Austria, dacă Boemii ar fi descurajaţi. Sistemul re­vendicărilor restrânse este acela pe care-l susţineau la Roma neu­­traliştii. I b­elfii . Dacă, după cum spera Bulov, aceştia ar fi reuşit, care ar fi fost astăzi situaţia Rusiei în faţa unei Austrii luptând de un singur front, dacă Românii n’ar fi avut ambiţiuni demne de rasa şi de trecutul lor, nu s’ar fi aruncat în luptă şi n’ar fi păstrat un ideal şi după în­frângere ? „Cu forţele lor intacte, Austro-Germanii ar mai fi tot atât de departe de Odesa ? Nu prin renunţări ci prin acte de îndrăzneală ca intervenţia italiană, intervenţia României, exped­iia de la Salonic şi Mills fRadit). — Jurnalul german * „Ssseuer Generalanzeig#I* 3 publicat şi cea­tă ziarul ol Index „Zukunft" a a­stanţat că regele Belgiei a făcut în tim­­pul din urmă repetate sforţuri pentru a grăbi deachiteres negocioritor de pace şi a încercat de a începe convorbiri cu casa imperială germană, prin intermediul Spaniei. Se anunță în mod oficial de către guvernul belgian, că nu este nici umbra unei baze pentru aceste afirmaţii, Regele belgien.Iar este în deplină înţe­legere cu guvernul său că nici o nego­­c­are de pace nu poate fi Întreprinsă, de­cât numai de concert cu aliaţii Belgiei. răsturnarea lui Constantin, Aliaţii ca astăzi fericirea să susţie Rusia revaţionară. Ne-am îndatorat ln mod solidar faţă cu toate speranţele «ab­ servase interesul comun. De­sigur, apropierea conferinţei trebue să ne facă să cugetăm la anumite schimbări, dar nu este vor­ba să preparăm abdicări. Diplomaţia aliată trebue să iasă din aceste aeliberări mai bine organizată pentru luptă şi să întrebuinţeze politica, o armă de războiu mai puternică decât a fost vre­o­dată. Conflictul aermano­­bulsar PARIS.— Comentârd cu Storia ui Wllhelm la Sofia şi Constant Inopo’, presa pariziană crede că mpâratul n’a reuşit să obţie la Sofia afpandensia a Intransigentei jrîvitoare la enexiuni. Dovadă discursul tronului bul­gar care lasă să se sub-înţs’eagă că Bulgaria nu este dispusă să fa­ciliteze pe socoteala ei, pacea pe care ar dori a’o prepare Beninul §i Viena. Poporul însă nu manifestă a­ceiaş­io transigi­li. Se şi anunţă violente atacuri contra lui Rados­lavoff în Sobranie. Doritoare de a avea o Bulga­rie care să fie mai m­ădioasâ Germania poate că numai ţine atît de mult la Radoslavoff ca atunci când a fost vorba sa obţină a­ianţa bulgară. Şi nu este exclus ca dânsa să sprijine acum parti­deie moderate. Austria se dezinte­resează de împărţirea Serbiei şi dt aceia împăratul Karl nu s’a dus la Sofia, deşi întrtvederea dintn dânsul, Wilhelm şi Ferdinand fu­sese anunţată. Vizita Kaizmilui la Constanti­nopol trebuia să aducă concursu bulgărilor în Mesopotamia; or îndată după p­ecarea lui, a fost vorba de a obţine de la guver­nanţii turci ca să desfâşure sub direcţia lui Falkephayn un maxi­mum de efort în contra asaltat­o­riior britanici cu un minimum de concurs exterior. Dar dacă Germania nu face un mare efort mi­­tar, nu se prea vede cum ar putea Turcia să per­siste de bună voe intr’o politică ce nu-i dă nici acum, ca să nu mai vorbim de viitor, nici o sa­tisfacţie. A­CŢIUNEA soastîi militară şi FRANŢA PARIS. — In „Figaro“ Pohbe vorbeşte de ofensiva lui Makmnsen U Şirei: „România nu­ s’a culcat pe lau­rii de la Mărăşeşti, ci continuă să stea de gardă, împreună cu restu­rile armatei lui Tehet baceff­eati au scăpat din ghiarele holerei anar­hice pe frontiera Moldovei. „Cu ce emoţiune şi cu ce speranţe se duce gândul nostru înspre aceşti bravi ! Austria ar fi dărâmată dacă deruta voluntară de la Tar­­nopol­­ ar fi oprit brusc şi, în pi­cioare ofensiva română. Obicinuită de un an de zile cu cele mai crude rigori ale vremei, armata română stă gata în fața lui Makensen, care va avea de furcă cu aceasta ar­mată reorganizată de către gine­­ralul Berthelot, după cum cea ru­sească a fost reorganizată de că­tre soldaţii Moldo­valachi. ­­t Lucia şi fiul Alex. Morţun, Anastasia Moiţu®, Iorgu Morţun, Arion Dimitriu, familiile Morţun. Velem, Braescu Vale­­rian, soţie, fiu, mamă, f­ate, veri, cum na ă au durerea de a perde pe scumpul lor. Costica Morţun — îi«­­state .de 37 »ni — încetat din viaţă după 0­ hingă » ferit­­ă în noaptea de 11 Oct Inmormintarea va avea loc Sâmbătă ora 10 dimineața la cimitirul Eternitatea. preț foarte bun pentru un Diet Oferționar Francezo Român de Fri­­deric Dame. Adresa : Constantine­scu—­i Tipografia Iliescu. Locof, Iulien Stăncescu o sacoşă cu băni şi alte mărunţişuri, a- l nunţă pe păgubaş să se prezinte la Co­­mandamentul Militar, Iaşi. (2 ) I ! familie pour l’Anjleţerrc. journal sous D. B, deşire voi ages S’adresser au — 2 L COMUNICAT OFICIAL 1 No. 424 — DIM 12 OCTOMBRIE 191? — FRONTUL ROMAN.—Pe întregul front român ziua a fost Imigs­­î sită. De remarcat lunaai o slabă nacsivitate de ar­ti­erie in regiuni a B­ilta-Măxineai, Catul Ling și Priatipeie 6ar©l (Ganle Donării). i­aoisîxxjiv jli*iaT2X,obl hoștri FRONTUL OCCIDENTAL. — Pe front lupta de artilerie continuă cu in­ii tensitate. Inamicul a întreprins aseară din nou un contraatac puternic la sud ds , pădurea Houthloust, a fost însă complect respins. De asemenea au eșuat câteva­­ incursiuni inamice la est de Loos și la nord de Canalul La Bassee, cu pierderi­­ grel­e pentru d­uşman.­­ Detaşamentele engleze au executat mai multe incursiuni reuşite In contra ? poziţiilor inamice Intre Roeux şi Gavrelle, pe îr­stul Artois, facind distrugeri­­­­ însemnate şi capturând prizonieri. In cursul luptelor aeriene de eri au doborît 6 aeroplane germane. Pe frontul de atac de la nord de Aisne, trupele francese progresează cu un avânt admirabil. In sectorul Mont des Sièges-Chavignon, ele au atins nulul sc­die al canalului Oise-Aisne ; satul și fortul Pimon au căzut în mâinile lor. Spre est, patrulele banceze au pătruns în satul Fargny Filain, iar fermele­ St. Martin și St. Berthe au fost luate cu asfalt. Sub presiunea trupelor franceze, germanii au trebuit să părăsească un material de războiu important; totalul tu­nurilor capturate de francezi cu începere de la 10 - 23 octombrie, a atins cifra de 120 (mai mute obuziere de 150) la care se adaugă mai multe sute de arun­cătoare­­le mine şi mitraliere. In cursul zilei Francezii au făcut peste 2000 de prizonieri; numărul acestora ,de la începutul operaţiunei, depăşeşte 11000, intre cari peste 200 de ofiţeri. Pe malul drept al Meusei, după un bombardament violent, atacul dat de germani asupra poziţiilor de la Bois le-Chaume a fost oprit de focurile franceze. FRONTUL ITALIAN.—eri dimineaţă, după o pauză de câteva ore adversarul a deschis din nou un foc violent de artilerie care s’a desvoltat în tir de distru­gere pe pantele sudice ale muntelui Rombon și în regiunea de Nord a platoului Bainsizza, unde apoi a fost aruncate la atac forţe massate de infanterie. Pa clnd trupele italiene au rezistat izbitei inamice la strâmtoarea Saga (pe Isonzo de noro), mai spre sud, favorizat de o ceaţă deasă care a anulat efectele tragerii de baraj italiene, inamicul a reuşit să depăşească puţin linia înaintată Italiană de pe malul stâng al râului Ispezo, folosindu-se de debeşeurile ofensiva ce i le ofereau cape­tele sale de pod Santa Maria şi Santa Lucia Limultan au fost deslănţuite puter­nice atacuri la vest de Volnik (platoul Bainsizza) şi pe pantele vestice ale mun­telui San Gabrielle, care s'au sfărămat Insă de rezistenţa eroică a trupelor ita­liene; aceştia la rândul lor au contra-atacat cu un strălucit avânt şi au capturat­­ câteva sute de prizonieri. Acţiuni de focuri puternice executate de inamic pe I Corso au fost contrabătute cu eficacitate de artileria italiană. FRONTUL ORIENTAL.—In direcţiunea Riga, în regiunea şosetei Pscov, I inamicul s’a retras de pe poziţiile sale înaintate la peste 24 km. lus pol. Ia data I de 10 Octombrie, el se găsea pe linia Rodempoia Tuikaiu (pe râul Micul legei). lin mai multe sectoare s’a pierdut contactul între unităţile ruse înaintate și trupele igermane^in retragere. In cursul retragerii sale ^inamicul a distrus clădirile, a dis­­­trus drumurile şi tăiat podurile. Pe restul frontului până la Nistru nici o acţiune de seamă. Ia c­eva sectoare­­ din regiunea de la Dvinsk s’au observat din zori Încercări ale germanilor pentru I înfrăţire cu trupele ruse, FRONTUL MACEDONEAN.—Activitate vie da artilerie pe creasta Mokra­­i, Planina (Vest de lacul Ohrida) precum și In unele sedative ale frontului dintre I lacurile Ohrida și Doiran, I jfemz® G&i'tMhv G&mmi

Next