Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)
1917-10-14 / nr. 234
MIŞCAREA infORMATIUNI Ziarul „Acţiunea Română* prilmeşte plângeri din partea militarilor grade inferiore care venind în Iaşi nu găsesc o ceainărie, lucru ce s’a făcut pentru ofiţeri. Dacă militarii cari s'au plâns s'ar fi oprit în gara Iaşi, ar fi putut lua unul sau două ceaiuri cu pâine, servite gratuit de manutanţa armatei, în gheretă anume construită. Aci se dau, încă de astă iarnă, militarilor şi muncitorilor, dimineaţa şi după amiazi, câte una mie ceaiuri în fiecare zi, fără nici o plată. ■B In ziua de 15 octombrie se vor deschide aproape toate şcoalele primare din oraşul Iaşi, unde s’au putut găsi localuri disponibile. HB Mâine fiind sărbătoarea Sf. Paraschiva, numărul viitor al „Mişcărei* va apare Luni 16 Oct. a. c. HB Cu începere de Luni 16 Octombrie reprezentaţiile Drei Mărioara Centura de la Teatrul Naţionii vor începe la ora 3 jum. fix. BH Aflăm cu părere de rău că d-l I. Th. Burada, profesor universitar şi fost primpreşedinta al Curţei de Apel, se găseşte greu bolnav de febră tifoidă. Dorim din inimă distinsului nostru conmărtan o cât mai grabnică însănătoşire. Sâmbătă 14 octombrie la ora 10 dimineața se va oficia în biserica Vevidenta un parastas pentru pomenirea de un an de la moartea sub-locotenenflior Octav Tomida şi Eugen D. Antonescu căzuţi pe câmpul de onoare. Familia Mihai Tomida şi d-na Savd Manu roagă pe prieteni şi cunoscuţi a lua parte la această pioasă ceremonie. •* Ministerul Instrucțiune« pune nnve4 D-tai tesiîitmui uh $tef&o«scu să’eif '.«» 4Kt ase Liante ordinul! '■■■af; - ti . Ui ca Ntcuiiu a găsit a. c.__.aud aiu«a tengerie ti articole de tosktâ. Rdugietui se poate adresa la cabinetul primului procuror de lași, de unde ~dăad informațiunile necesare — poate ridica articolele perdute. 1* Ministerul instrucţiei a luat dispoziţia cei toţi învăţătorii din judeţul Iaşi să comunice de urgenţă revigoratului şcolar numărul elevilor ce vor urma cursurile şcolare. 00 Ministerul de Interne a dat o circulară băncilor populare cum ci nuş este îngăduit a vinde cantităţi mai man de alimente, ei au cantităţi mici şi numai siterilor. r* Lucrurile de amenajare a localului palatului Roznovanu, fiind terminate aproape In întregime, Curtea de apel cu ambele secţii şi Parchetul general se vor muta la sc. Gh. Asaski, din str. Negro»*, rămânând ca la curănd să se instaleze un nou spital de 600 paturi. «IBS re gimenft iro?. Se cunoaşte atitudinea eroică pe csre Regi-' mentul 9 Vânători a avut-o In cursul acestui război. A fost unul din regimentele cefe mai brave, dar și cele mai greu încercate. Iată pierderile suferite de acest eroic regiment numai In rândurile ofiţerilor 1*» văţători: Lacobmnnul Arămie Manolach* decorat cu ordinele „Steaua României* In gadul de Cavaler şi BCoroana României“ 1* graduL de ofiţer, mort în luptele dela Mărăşeşti. Subiocdsmului Tmnofle Vasile mort In luptele dela Stâlpu. Lucotimie Eftinecu Ghiorghe decorat cu ordinul „Coroana României" in gradul de cavaler, mort In luptele dela Mărăşeşti. Momentului Popov Vasile decorat cu ordinele „Mihai Viteazul“ clasa IIl-a şi „Steaua României“ cu spade la gradul de cavaler, mort In luptele dela Mărăşeşti. Locotenentul Adrian loan, decorat cu „Coroana României“ cu spade la gradul de cavaler, mort In luptele din Dobrogea. Locotenentul Marinase* Petri, decorat cu „Coroana României* In gradul de cavaler mort în luptele dela Mărăşeşti, Loiotemnim lotnicu Nilae şi lomsc® Tudorathi, morţi în luptele din Dobrogta şi Mărăşeşti. Sublocotentii Moiaescu loan, decorat cu „Coroana României" cu spade in gradul de cavaler, rănit la Ifărăşeşti, Sletmate Dumitru, rănit la Stâlpu şi Loghin Gh, rănit la Stâlpu. Lista acestor eroi este răspunsul cel mai bun ce se poate da la colportările cari au fost puse In circulaţie de râu voitori cu privire la purtarea ofiţerilor învăţători din Reg. 9 Vânători, ■■ P* ziua de 1 Oc to»l»rie 1917, în jadarimitretU Csatrală * Misieterului de Finanţt şi în «srviciul Exterior al Direc-j. tiei Generale a Rigini Moaopoteri'o! Sia-1 talui «’a fi«u* *r»ato&rea mişcare: D-l G. N. Taiwan ssf d* birou «1 I *®| numeşte în faucţiusiea de §ef da» S2?vi-| |eiu cl. III în letul decedatului O. Auai-i a tasia. I Dl Rssog» arb şef de biurou al. îl lae numeşte în faceţiansa des.f d» biu Iron al. II în locul d-lui C. S. Titiuul I înaintat. I D 1 E aanoil Daccălul impiegat d. Ise I numeşte în funcţiunea de sub-şef de biuron al. II lu locul dsaedat&lui Spintzi. D-l N. Siropol şef de depozit «i. IV ae numeşte în funcţiunea de cam^raş el. III lu locul d lui Al. Gfcorgasseu înaintat D mii I. Maldoveanu şi T. Tastă îm* j «iagaţi el. I se namsot iu faastiunsa de şef de depozit cl. IV primul în tecul d-lui Alex. T. Neguleieu laaiMt&t, iar cel de al doilea în iosul d-lui Turnuveanu demieionat. CINEI ȘTIE! P Cină ştie de familiile noastre I, Silbarma* dia Str. Eparrilor 11 »i I. Sîhwarz di* Sfcr. Căziinai 7 a, Basar «ști, e «M- dsroa rugat a le fae« euapasBt, eă d I Sîhwarz (9,«tua’m«nte î* wviei* ea S'grtttund), Hwry şi A*her ărant bire la teşi şi doraac ştiri. Robert 9 b se şi corespondim eu dânsul.* Cine ştie de adresa lui Vasile Soarta din Bucureşti a rugat foart« mult a *»0“ lui, Ioan Stoica Restaurantul Hotel Rusia, Iaşi,* Ci se ştie undă se gâsşte d-l Essil Chamorel, «arslosuiaiuaiate de evacuate Sa Bucureşti, Calea Victoriei 42, e regat a se înştiinţa, Jtvâmd a-i «os»wn‘*a ştiri dela familia sa din Lausmre (Evația) * Rog pe cine știe unde ce află mama mea Lisaveta Brapa şi sora mea Anica Brapa refugiate la Iaşi să’mi comunice In bărăteile de la Copou pe numele Nicolae Brapa din compania II-a. * Cine știe de soldatul Merezeanu Ion Cont. 1920 refugiat din Prahova com. Centura, este rugat a comunica fratelui său Vasile Merezeanu str. Lăpușneanu 3. II 91 G. Măleanu şi Ana Cadioajfe. (fost& Bemetreeeu) impiegzt aux. d. I ae mimase is iuacţiunea de impiegaţi Ilia locurile d-lui €. Tarcanoviei şi d sei Caliopi Fim ta înaintaţi. p teleplaji strenei — Serviciul sptcial al ziarului „Mişcarea" — VICTORIA FRANCEZA SE LĂRGEȘTE ] Ofensiu franceză de la Soisons la proporţiuni de dezastru pentru armata gloriosuluiKronprins german. Trupele franceze victorioase au înaintat cu o repeziciune cucerind satul şi pădurea Tinon, sa Iul Parigni-Filain, fermele St. Martin şi Chappette-St.-Bere. I. Inamicul, în debandadă, a abandonat un imens material de război. S-a numărat până acum 120 de tunuri, câteva sute de aruncătoare de bombe şi de mitraliere. | Numărul prizonierilor făcuți de la 23 octombrie se ridică la 11.000, din care 200 de ofițeri. Trupele franceze au ajuns în fața canalului J Oise-Aisne. ALIAŢII Şl RUSIA. — C«nf«rinta Intiradati de la Paris» — Paris.—Afară de evenimente neprevăzute, sprae „e Temps,* I conferința guvernelor aîiate va delibera la Paria pe Ia mijlocal isi |Nosmbrie. Statele-Unite vor fi reprezentate. Sarcina lor este prea mare ea să se poate discuta fără dâtsele. Examinând problema Austro-Ungariei, „Le Timps" scrie: „In vara trecută, cfunci guvernul dela Viena căuta să se ducă pe supuşii săi slavi sau să-i intimideze, dânsul le repeta că guvernele iaţelegerea nu se mai gândase sa fărâmiţeze monarchia Hibsbeurgiior, crezând că aliaţii renunţând, de exemplu, să vorbească de Boemia, ar facilita pacea. Din confra, dânşii ar facilita josul germanii or cari ai domni şi mai liber peste Austria, dacă Boemii ar fi descurajaţi. Sistemul revendicărilor restrânse este acela pe care-l susţineau la Roma neutraliştii. I belfii . Dacă, după cum spera Bulov, aceştia ar fi reuşit, care ar fi fost astăzi situaţia Rusiei în faţa unei Austrii luptând de un singur front, dacă Românii n’ar fi avut ambiţiuni demne de rasa şi de trecutul lor, nu s’ar fi aruncat în luptă şi n’ar fi păstrat un ideal şi după înfrângere ? „Cu forţele lor intacte, Austro-Germanii ar mai fi tot atât de departe de Odesa ? Nu prin renunţări ci prin acte de îndrăzneală ca intervenţia italiană, intervenţia României, expediia de la Salonic şi Mills fRadit). — Jurnalul german * „Ssseuer Generalanzeig#I* 3 publicat şi ceată ziarul ol Index „Zukunft" a astanţat că regele Belgiei a făcut în timpul din urmă repetate sforţuri pentru a grăbi deachiteres negocioritor de pace şi a încercat de a începe convorbiri cu casa imperială germană, prin intermediul Spaniei. Se anunță în mod oficial de către guvernul belgian, că nu este nici umbra unei baze pentru aceste afirmaţii, Regele belgien.Iar este în deplină înţelegere cu guvernul său că nici o negocare de pace nu poate fi Întreprinsă, decât numai de concert cu aliaţii Belgiei. răsturnarea lui Constantin, Aliaţii ca astăzi fericirea să susţie Rusia revaţionară. Ne-am îndatorat ln mod solidar faţă cu toate speranţele «ab servase interesul comun. Desigur, apropierea conferinţei trebue să ne facă să cugetăm la anumite schimbări, dar nu este vorba să preparăm abdicări. Diplomaţia aliată trebue să iasă din aceste aeliberări mai bine organizată pentru luptă şi să întrebuinţeze politica, o armă de războiu mai puternică decât a fost vreodată. Conflictul aermanobulsar PARIS.— Comentârd cu Storia ui Wllhelm la Sofia şi Constant Inopo’, presa pariziană crede că mpâratul n’a reuşit să obţie la Sofia afpandensia a Intransigentei jrîvitoare la enexiuni. Dovadă discursul tronului bulgar care lasă să se sub-înţs’eagă că Bulgaria nu este dispusă să faciliteze pe socoteala ei, pacea pe care ar dori a’o prepare Beninul §i Viena. Poporul însă nu manifestă aceiaşio transigili. Se şi anunţă violente atacuri contra lui Radoslavoff în Sobranie. Doritoare de a avea o Bulgarie care să fie mai mădioasâ Germania poate că numai ţine atît de mult la Radoslavoff ca atunci când a fost vorba sa obţină aianţa bulgară. Şi nu este exclus ca dânsa să sprijine acum partideie moderate. Austria se dezinteresează de împărţirea Serbiei şi dt aceia împăratul Karl nu s’a dus la Sofia, deşi întrtvederea dintn dânsul, Wilhelm şi Ferdinand fusese anunţată. Vizita Kaizmilui la Constantinopol trebuia să aducă concursu bulgărilor în Mesopotamia; or îndată după pecarea lui, a fost vorba de a obţine de la guvernanţii turci ca să desfâşure sub direcţia lui Falkephayn un maximum de efort în contra asaltatoriior britanici cu un minimum de concurs exterior. Dar dacă Germania nu face un mare efort mitar, nu se prea vede cum ar putea Turcia să persiste de bună voe intr’o politică ce nu-i dă nici acum, ca să nu mai vorbim de viitor, nici o satisfacţie. ACŢIUNEA soastîi militară şi FRANŢA PARIS. — In „Figaro“ Pohbe vorbeşte de ofensiva lui Makmnsen U Şirei: „România nu s’a culcat pe laurii de la Mărăşeşti, ci continuă să stea de gardă, împreună cu resturile armatei lui Tehet baceffeati au scăpat din ghiarele holerei anarhice pe frontiera Moldovei. „Cu ce emoţiune şi cu ce speranţe se duce gândul nostru înspre aceşti bravi ! Austria ar fi dărâmată dacă deruta voluntară de la Tarnopol ar fi oprit brusc şi, în picioare ofensiva română. Obicinuită de un an de zile cu cele mai crude rigori ale vremei, armata română stă gata în fața lui Makensen, care va avea de furcă cu aceasta armată reorganizată de către gineralul Berthelot, după cum cea rusească a fost reorganizată de către soldaţii Moldovalachi. t Lucia şi fiul Alex. Morţun, Anastasia Moiţu®, Iorgu Morţun, Arion Dimitriu, familiile Morţun. Velem, Braescu Valerian, soţie, fiu, mamă, fate, veri, cum na ă au durerea de a perde pe scumpul lor. Costica Morţun — îi«state .de 37 »ni — încetat din viaţă după 0 hingă » ferită în noaptea de 11 Oct Inmormintarea va avea loc Sâmbătă ora 10 dimineața la cimitirul Eternitatea. preț foarte bun pentru un Diet Oferționar Francezo Român de Frideric Dame. Adresa : Constantinescu—i Tipografia Iliescu. Locof, Iulien Stăncescu o sacoşă cu băni şi alte mărunţişuri, a- l nunţă pe păgubaş să se prezinte la Comandamentul Militar, Iaşi. (2 ) I ! familie pour l’Anjleţerrc. journal sous D. B, deşire voi ages S’adresser au — 2 L COMUNICAT OFICIAL 1 No. 424 — DIM 12 OCTOMBRIE 191? — FRONTUL ROMAN.—Pe întregul front român ziua a fost Imigsî sită. De remarcat lunaai o slabă nacsivitate de artierie in regiuni a Bilta-Măxineai, Catul Ling și Priatipeie 6ar©l (Ganle Donării). iaoisîxxjiv jli*iaT2X,obl hoștri FRONTUL OCCIDENTAL. — Pe front lupta de artilerie continuă cu inii tensitate. Inamicul a întreprins aseară din nou un contraatac puternic la sud ds , pădurea Houthloust, a fost însă complect respins. De asemenea au eșuat câteva incursiuni inamice la est de Loos și la nord de Canalul La Bassee, cu pierderi grele pentru duşman. Detaşamentele engleze au executat mai multe incursiuni reuşite In contra ? poziţiilor inamice Intre Roeux şi Gavrelle, pe îrstul Artois, facind distrugeri însemnate şi capturând prizonieri. In cursul luptelor aeriene de eri au doborît 6 aeroplane germane. Pe frontul de atac de la nord de Aisne, trupele francese progresează cu un avânt admirabil. In sectorul Mont des Sièges-Chavignon, ele au atins nulul scdie al canalului Oise-Aisne ; satul și fortul Pimon au căzut în mâinile lor. Spre est, patrulele banceze au pătruns în satul Fargny Filain, iar fermele St. Martin și St. Berthe au fost luate cu asfalt. Sub presiunea trupelor franceze, germanii au trebuit să părăsească un material de războiu important; totalul tunurilor capturate de francezi cu începere de la 10 - 23 octombrie, a atins cifra de 120 (mai mute obuziere de 150) la care se adaugă mai multe sute de aruncătoarele mine şi mitraliere. In cursul zilei Francezii au făcut peste 2000 de prizonieri; numărul acestora ,de la începutul operaţiunei, depăşeşte 11000, intre cari peste 200 de ofiţeri. Pe malul drept al Meusei, după un bombardament violent, atacul dat de germani asupra poziţiilor de la Bois le-Chaume a fost oprit de focurile franceze. FRONTUL ITALIAN.—eri dimineaţă, după o pauză de câteva ore adversarul a deschis din nou un foc violent de artilerie care s’a desvoltat în tir de distrugere pe pantele sudice ale muntelui Rombon și în regiunea de Nord a platoului Bainsizza, unde apoi a fost aruncate la atac forţe massate de infanterie. Pa clnd trupele italiene au rezistat izbitei inamice la strâmtoarea Saga (pe Isonzo de noro), mai spre sud, favorizat de o ceaţă deasă care a anulat efectele tragerii de baraj italiene, inamicul a reuşit să depăşească puţin linia înaintată Italiană de pe malul stâng al râului Ispezo, folosindu-se de debeşeurile ofensiva ce i le ofereau capetele sale de pod Santa Maria şi Santa Lucia Limultan au fost deslănţuite puternice atacuri la vest de Volnik (platoul Bainsizza) şi pe pantele vestice ale muntelui San Gabrielle, care s'au sfărămat Insă de rezistenţa eroică a trupelor italiene; aceştia la rândul lor au contra-atacat cu un strălucit avânt şi au capturat câteva sute de prizonieri. Acţiuni de focuri puternice executate de inamic pe I Corso au fost contrabătute cu eficacitate de artileria italiană. FRONTUL ORIENTAL.—In direcţiunea Riga, în regiunea şosetei Pscov, I inamicul s’a retras de pe poziţiile sale înaintate la peste 24 km. lus pol. Ia data I de 10 Octombrie, el se găsea pe linia Rodempoia Tuikaiu (pe râul Micul legei). lin mai multe sectoare s’a pierdut contactul între unităţile ruse înaintate și trupele igermane^in retragere. In cursul retragerii sale ^inamicul a distrus clădirile, a distrus drumurile şi tăiat podurile. Pe restul frontului până la Nistru nici o acţiune de seamă. Ia ceva sectoare din regiunea de la Dvinsk s’au observat din zori Încercări ale germanilor pentru I înfrăţire cu trupele ruse, FRONTUL MACEDONEAN.—Activitate vie da artilerie pe creasta Mokrai, Planina (Vest de lacul Ohrida) precum și In unele sedative ale frontului dintre I lacurile Ohrida și Doiran, I jfemz® G&i'tMhv G&mmi