Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)

1917-10-14 / nr. 234

#1lflâi'toțiMiiiii»i Miaiiiitiif liiiiftiiiir’i Tinin iihii șiiiimmin îmi ANL® XI No. 234 k *M.. UN NUMflR 0 b Redacţia şi Administraţie IAŞI-Piaţa Unirea No. fl ZIAR ^^riAL­LtoCRRL COTiDIflH SAMBATA 14 OCTOMBRIE 1917 UH HUMfiR 10 în Rusă ț# CepvM mb mncțiunea unui comită v imt&ffîi: *9 dubs# M^laasWl­Sw?«! ..........r~­...űí"Trír iimrirpi"T­iiiimin wife SITÜKHfi ijHjtfiwim­­mu uw»» Ofensiva france­za de la Soisson coatisuă in pite succec. Trupele victorioase au mai cucerit pădurea Prion, satele Pad­­gey Fitem şi două ferise, capturând 120 tunari, şi bogat material­ele războ. Românii prizonierilor se urcă k 11.000, între care 200 de ofiţeri. Pe frontul Aîsne germanii n’au mai putut face nici o încercare —arm­­isele franceze consolidându-se pe poziţia saîle cucerite. Pe fron­tul Chavignon trupele franceze îşi accentuiază progresul; aicea s’au făcut 500 prizonieri. Încercarea germană de a ataca la Cersy a fost lesne nimicită. În regiunea Le Chiume duşmanul a mai avut pierderi de oameni. Nemţii au bombardat Nancy fără nici un efect. Pe frontul Ksîîsa inamicul a recercat zadarnice atacuri la sud de Mt. Bomboa şi pa platoul lavisizza, precum şi pe San G­hrkn­e. Pe frontul rus germanii au fost sfiiți să se retragă de pe po­­z­­îîle iar de la Pakow, dând înapoi cu 24 kna. Pe frontul romii situațhi în genere neschimbată. SERIA NEAGRA Victoria franceză Strălucita victorie repurtată de Francezi pe râul Aisiae este un fapt care ît faza actuala a războiului, capătă o însemnătate deosebită şi un Înţeles tragic pentru situaţia la care se găseşte astăzi Germania. Intr’o singură zi trupele franceze au înaintat pe un front de trei ki­lometri jumătate, capturând opt mii de prizonieri și un colosal material de război, ce n’a putut fi iacă in­ventariat. Este una din cele mau grele luirângeri pe care le-au su­fe­rit germanii de la începutul răz­boiului pe frontul occidental. , Această, InfrăDgere Insă, se pro-­ duce In cel mai critic morm­nt ini care s’a găsit vreodată Germania.­ Tentativele pacifiste ale Germa-­ niei au dat greş. Germania ajunsă­ la capătul resurselor ei de oameni, alimente și materiale, n’a putut ob­ține pacea care să o salveze. Ali­ații i-au impus continuarea luptei. Dar continuarea luptei a fost un dezastru pentru Germania, care n’a putut obţine de cât „succesul“ de la Esga, dar a Înregistrat In schimb «eie mai sângeroase înfrângeri pe honiul occidental unde se hotărăşte soarta războiului. Fe acest front inferioritatea ger­manilor este complect şi definitiv stabilită, in campania acestui an, germanii n’au înregistrat pe acest hont de căi Infrângeri. Pierzând puterea de iniţiativa, germani se hotărâseră sa se menţină in defen­siva pe frontul occidental, dar în campania din acest an capacitatea I­nolens/,va a Germaniei a fost defi-i ui tiv înfrântă. După succesele metodice și con­­­tinue ale englezilor InFlandra, strâ-1 lucită victorie franceză de pe Assnei vine să confirme neputinţa de re-| zistenţa a Germanilor pe frontul | occidental. Şi ast­fel paralel cu descompu-| nerea morala ce a cuprins armata­­ germana, se produce si deacompu-l «er­ea sistematica a frontului ger-| man apusean, care s’a dovedit tot­ at&t de incapabil in acţiunea defen­i­tiva ca si cea ofensiva. După eșecul de pe frontul româ­nesc, unde Makensen ,neînvinsul“ a fost învins, germanii înregistrează o noua Înfrângere pe cel mai im­portant front de luptă. Este seria neagra în plin. Estei sena dezastrelor militar^ şi politicei i pe care Germa.in­a nu ie mai poate! stăvili. j Zdruncinată adânc In liniştea şifj ordinea vieţei sale interne, zdrun-^i ciaată li raporturile cu aliaţii ei, Germania primeşte cele mai grele lovituri pe frontrc, unde armatele sale nu mai pot rezista forţelor noui şi mereu crescânde pe care Aliaţii le aruncă împotriva ei. Victoria franceză de ,pe Aisne este o prevestire mai mult a pră­­buşirei finale în care se va rosto­goli Germania. k ROBIA ECONOMICA GERMANA Germania caută să robească econo­miseşte pe proprii ei aliaţi de la o vreme au Început şi germanii să priceapă că înţelegerea nu glumeşte ca măsurile ce le ia ca să pedepsească pe provacatorii oribilului războiu In cura. Una dintre acele măsuri, ce urmează să fie pusă la aplicare după incheerea pă­­cei, e hotărârea aliaţilor noştri de a bah­aia economiceşte Germania. Această hotărire, anunţată la urma unei confe­rinţe ţinută la Paris, a umplut de griji şi de spaimă pe germani, şi i-au silit să se gândeacă la masuri de salvere. S’au gândit şi­ s’au hotărât să se asig­­are, pentru vinar, de producţia agricolă şi de materiile prime pentru industrie ale aliaţilor lor. In acest scop au tratat aranjamente economice cu Austria, Tur­­cia şi Bulgaria, iar acum tratează şi cu fragaria. N’a fost greu Germaniei şi obţină de la cele trei state vasale eea ce dorea. Cu Ungaria se pare insă că aran-­ jamentul nu se poate face tot aşa de­ uşor. Aflăm aceasta dintr’un discurs pe­ care d. Hantos, ministrul de Comerţ ali Ungariei, l’a­­mut alegătorilor săi. Acel­ om politic maghiar a declarat că Un-­ garia tratează cu Germania un aranja-­ ment economic in ce priveşte schimbul­­ de mărfun, şi transporturile şi a adău-Ş gat că ungurii nu dorm ca atunci când­ va veni pacea, ei să nu mai poată trata­ cu alte state, adică cu acelea cu cari­ azi se află la stare de războiu, faci tratări între germani şi unguri­­ cu condiţiumi speciale din partea aces-^ tora din urmă. Ungurii înţeleg să ră - mână liberi la acţiunea lor econmică, f­ie ce e lesne de priceput. Dacă ei ae|­leagă să dea Germaniei tot plusul lori âe predase, fatal «jung să li se impunăI preţurile de la Serum şi libertatea schim •­f fcmlui devine iluzorie. In plus ungurii! revin tributarii umili ai produselor in- § Austriaie germane şi toată piaţa lor co­­­nercialâ nu e de cftt o sucursală a ce- f­ei germane. De aei rezistenţa ungurilor la preten-l liric geraaniler. E posibil Insă ca. aceastâ rezistenţă i iă foe până In cele din urmă zdrobită şi f gemenii să-şi ajungă scopul ce urmfe-' :esc. Dar îa scest caz germanii vor fi reuşit să impună aflaţilor lor robia eco­nomică pe care voiau a’o impună sursei - ntregi, când au deslănţuit războiul ac-’ «ăl, f I Perseve­n­ta teutoni­­acă o viitori@ «ga... femeilor sepiilor Germanii au dat războiului un caracter de sălbătăcie, care reaminteşte cele mai odioase episoade ale războiului de trei­zeci de ani operă em­namente ger­mană. Exterminarea populaţiei civile a de­venit o dogmă pentru comandamentul german şi organele s­ale de execuţie, încât isprăvile batalioanelor lui Wilhelm al II lea nu sunt întru nimic mai prejos de isprăvile pe veci osândite ale rutteri­­lor lui Wallenstein. Ba încă aceştia sunt de o um­ilă pri­mitivitate, cu strugurii lor de spânzu­raţi prin copaci, cu arderea copiilor şi a femeilor în biserici, cu spintecarea Su­garilor din goana calului. Wilhelm al II-lea dispune de aeroplane, zu­ppeline, submarine, tunuri cu tragere lungă şi gaze asfixiante, care dau măcelurilor exe­cutate de el o amploare şi un prestigiu ştiinţific care ar face să îngălbenească de gelozie pe cei mai mari asasini din cronica povestirilor umane. * * * Se păşea însă ca In faţa revoltei ge­nerale a tuturor popoarelor care respectă, fie şi cât de rudimentar, achiziţiile lor de civilizaţie, germanii vor avea un mo­ment de conştiinţă şi vor renunţa la gloria de a fi învingătorii odioşi ai fe­meilor şi copiilor fără apărare. Kaiserul, cu o cucernicie de hienă să­tulă, serbia cătră pontificele roman de dorinţa sa de a puna capăt suferinţelor omenirei şi de a vedea înfrăţite pe toate popoarele lumii.... Unii generoşi naivi, din alte ţări de­cât din Germania, credeau că nu e cu putinţă să nu se producă o reacţiune în sufletul german, că această reacţiune a şi început.... Dar chimiştii şi inginerii Kaiserului erau la lucru şi generalii lui pândeau victoria asupra femeilor şi copiilor — după ce Victoria cea reală le scapau pentru totdeauna. Şi astfel pe când nu amuţise încă ecoul umanitarelor protestaţii ale lui Wilhelm al II-lea şi nu căzuseră încă ultimele zeppeline pornite în expediţie asupra Anigliei, vine vestea că la Armentikres germanii au întrebuinţat noui obuze cu toxice, In special fabricate pentru bom­bardarea oraşelor şi asasinarea hoţească a populaţiei civile. Gazele împrăştiate de aceste obuze cu o acţiune batentă şi tenace, se infiltrează în locuinţe şi îşi învederează efectele ucigătoare numai atunei când e târziu ca să se ia măsuri. * * * Oribilă premeditare în săvârşirea a­ Ce­stei crime­­.„ Dar ea nu terorizează pe nimeni. Lup­tătorii nu pot să vadă în preseverenţa diabolică a germanilor de­cât un nou temeiu pentru a duce războiul până la capăt, cu o înverşunare crescută, căci asemenea proscrişi care stăm­e in crimă nu pot fi corectați. Ei trebuesc numai făcuți inofensivi, iar din cimitirul otrăvit de la Armen­­béres se ridică doar o osândă mai mult asupra asasinilor. * I * Ar fi cea mai crudă ie^ie ce s’ar da ; acelora cari și-au iegat soarta de a Ger­­jj maniei. I Si daca jugul ecsmoraic german n’ar|­­i prea greu pentru Turcia aflată de 5 mult In faliment și nici pentru Bulgaria , care nu are nici măcar un Început de (. deavoltare in Austria; â„ ar fi extrem ds I greu pentru Austro Ungaria şi in spe­­­­cial pentru Ungaria ale căror produse­­ industriale făceau concurenţii celor ger- r mane, in special la orientul european, 1 - a -5 ------------------------------r,® * ar»-----------------------------------­ jecorny *• ■ ow^uţig, I Pierre Loti, cunoscutul scrii­or francez, I a vizitat în timpul din urmă frontul ita* I lian.* I La Moscova a avut loc un congres al po- I lonilor, în care s’au discutat problemele na­­f ftonale poloneze. f Desbaterile mi fost prezidate de contele I Wielopolski, președintele comitetului naţio« I nel polon ain Petrograd. 1 * 1 D-l T. T. Burada, cunoscutul publicist, a ] I supus ă-lui avector al teatrelor, chestiunea­­ f. jubileului de 100 ani de când, la iaşi, s’a \ f jucat in limba românească pentru p­rma­­ dată poema „Mtrtil şi Hloe* da Oh. Asu• i * ehe. $ Aast jubileu ar urma să aibă loc în De- : * sembne a. c., pentru care d-l T. T. Burada \ \ propune să se organizeze la teatru și o ex- ! ipozițiuni care să cuprindă tot ce se referal i la istoricul teatrului romdnesc. * £ L Rîpă autorul faimoasei reviste „ Ail Right* § fcare a s’u jucat cu mare succes la Putts, | la teatrul „Eduard VHP, a scria o noua* | revistă intituiată nPlus la change . . in 5 [ care se ironizează evenimentele de adune, | I iitare. | Noua revistă are mai mult caracterul u. | \nei farii și se reprezintă zilnic la teatrul | „Michel.“ I Căpitanul Anundsen a restitui decoraţiile germane ! COPENHAGA 23 \ io. .. Căi \pitanul Amundsen, faimosul explo- f \rator şi descoperitor al polului su-î die, a înapoiat toate decoraţiile sale I ] germane, prin mijlocirea legaţiunei­­ din Cristiania, ca un protest per­sonal, împotriva „asasinatelor ger­mane a pașnicilor marinari norve­gieni, cele din urmă având loc în­­ Mana Nordului la I1 J­io. I ANGLIA ŞI PROPUNERILE DE PAGE Camzvo® (E.ai.)—Edward Carson, în discursul său ţinut la Sheffield, asu­pra scopurilor de război engleza, a spus: Chestiunea de care ne ocupăm, este da­că avem să dovedim superioritatea noas­tră, îa a smulge prin luptă puterea da la Germani şi de la ceilalţi inamici ai noştri. Noi nu am avut până în momen­tul de faţa, nici o ofertă de pace, de nici un fel. Noi nu putem, noi nu voim­, aici o pace, fără concursul, fără asentimen­tul domniilor noastre, care au venit să ne ajute. Nu avem să intrăm în nego­cieri de pace, îndărătul spatelor aliaţilor noştri, vom executa tratatele noastre cu dânşii, pănă ia o literă. Franţa şi Italia au avut scopurile lor justificate de răz­boi. Belgia, Serbia g» B. mtnia tmtr«­­bm st! fie uitate kt facet m făcui» Nu vom părăsi Rusia în chiar ora, când speranţa libertăţii de abia a răsărit de­asupra poporului ei. Nu vom face o pace, care să lase îndărătul ei siguranţa unui viitor război. Noi ştim că nici Austria, nici Turcia, nu doresc să continue, dar­­ amândouă au devenit simple vasale ale­­ Germaniei, lasă zorii zilei se arată şi în cărând întreaga lume va porni, închirând de jur împrejrur Germania. Generalul Smuth, la aceiaşi întrunire, a spus că Germania nu trebue să reţină nici un centimetru din harta ei de răz­boi, la terminarea războiului. Motto nos­tru este. Nici o pradă trădătorului. Nu vom putea avea nici o pace, până ce Germania nu va fi gata de a evacua toate ţările în care a năvălit şi până ce drepturile micilor naţiuni nu vor fi re­cunoscute şi asigurate. Invățământul poporului Şcoalele normala pregătitoare Condiţmnile în care vo­r funcţiona—Corpul didactic şi materiile ce se vor preda.—Asigurarea unei promoţii de 100—600 elevi în clasa II normală. Unsa din preocupările şi grijile prin­cipale sic Ministerului instrucţiune! este actualmente înfiinţarea de şcoli normale şi pregătirea unui număr cât mai mare posibil de învăţători. În acest scop d. I. G. Duca, ministrul cultelor şi Instrucţiune­, a însărcinat pe d. S. Haliţa, inspector general al învă­ţământului primar şi normal, să-l pre­zinte un memoriu pentru înfiinţarea unor şcoale normale pregătitoare, numai cu clasa 1, care să înceapă a funcţiona chiar­­ de acum. Dl. inspector Haliţa a şi pre­zentat d-lui ministru Daca un memoriu asupra modului cum trebue organizate aceste şcoale. Dăm mai jos propunerile principale din memoriul inspectorului general şcolar. Dacă suspendarea, silită de împreju­rări, a cursurilor, spune d. Haliţa, va avea consecinţi dăunătoare pentru toata categoriile de şcoli, întreruperea ce s’a produs în învăţământul primar şi normal va avea consecinţi şi mai grave care se vor resimţi multă vreme. Pentru preîn­tâmpinarea acestui mare rău se vor în­fiinţa în diferite sate clase­­ normale în condiţiile următoare: Şcoalele să fie departe de front; să aibă local sau să se găsească în sat o sală bruna de clasă şi locuinţă pentru profesor; satul să fie de preferinţă din acele unde n’au cantonat trupe sau din acele unde se găsesc cu uşurinţă ali­mente ; să se poată întreţine 25—30 e­­levi pe la gospodarii satului; se vor preferi sarde unde sunt localuri şcolare cu două sau mai multe sate de clasă; centrele de pregătire să fie depărtate unele de altele pentru a se putea popula fr cu elevi din împrejurimi. Elevii vor fi bursieri, absolvenţi de curs primar erban sau rural, cu media cel puţin 7 şi etatea de 13—16 ani. Se va da preferinţă orfanilor din război, pentru cari se va admite o toleranţă la vârstă şi la media de absolvire. Elevii cari au părinţi în localitate vor primi numai un ajutor pentru haine şi cărţi. Clasele vor fi mixte, admiţându-se 25 la sută fete. Efectivul total al unei clase va fi între 20 şi 30 elevi. Cei cari vor termina ca succes clasa 1 vor fi primiţi ca bursieri în clasa 11 a şcoalelor nor­male. **• Durata cursurilor va fi de 6 luni,­­er­cepând de la 1 Noembrie, fără nici o vacanţă, afară de zilele de sărbători mari şi Duminici. Se va adopta sim­emiol unui învăţământ intensiv, predat numai de doi profesori şi anume: unul de curs secun­dar pentru 1. română, istoria, aritmetica şi ştiinţele naturale, iar un învăţător pentru religia, geografia, caligrafia, de­can, muzica, gimnastica şi practica a­­gricolă. Profesorii cari vor fi şi directori, vor avea 18 ore pe săptămână numai dimi­neaţa iar învăţătorii 12 ore după amiazi. Examenele de absolvire a clasei I normale se vor ţine deja 3—5 Mai vi­itor. Va asista la fiecare şcoală pregăti­toare câte un delegat al ministerului. In ziua de 20 Octombrie curent se vor totaliza cererile de înscriere şi se vor fixa localităţile unde urmează să func­ţioneze şcoalele. Imediat după alegerea centrelor, autorităţile administrative vor trebui să facă pregătirile necesare pen*­. b­ a ca la 1 Noembrie localurile sâ fie în bună stare iar şcoalele să înceapă a funcţiona. Intre 20 şi 25 Octombrie se vor face numirile profesorilor şi învăţătorilor. După calculele d-lui inspector Haliţa, întreţinerea unei şcoale cu o clasă şi cu un efectiv de 25 elevi, fâră plata pro­fesorilor şi a localului, va costa 10 280 lei pentru cele 6 luni de funcţionare. Înfiinţând cel puţin 20 asemenea şcoale, cu un efectiv de 25—30 elevi, vom asi­gura pentru anul şcolar viitor o promo­ţie în clasa 11 a şcoalelor normale de SCO—600 elevi. Qh. A. C. EŞECUL GERMAN ÎN CHESTIUNEA POLONIEI .Vossischa Zeitung" a publicat o in­formaţie care trădează arlânca decepţie suferită de către germani In Polonia. Legiun­es, denumita acum, cercul auxi­liar polon, numără fiara ai 9590 de oa­meni şi 591 ofiţeri, Cai 3151 de sol­daţi, care au refuzat să depună jură­­mîntul, au fost duşi întâi la legărul de la Szesypiorno, apoi în acela­­le la Re­­m­asnov. 3264 de soldaţi şi 210 ofiţeri au fost trecuţi armatei austro ungare. Toţi s­pun că trebue să se conchidă că legiunea niciodată nu a numărat mai mult de 18.000 de oameni, din care un­­ mare număr erau de loc din Austria.

Next