Mişcarea, octombrie 1918 (Anul 12, nr. 221-245)
1918-10-14 / nr. 232
•ygy .................• ■ .. . •It,..... .. ..■ cec \ crnA S fi 0 IV!... Ml S T RAT I A. ! A S ! ....... ' 'V1 6' ' ' *'-■■■ ........ Piaţa Unit ei No. 6 í t»* i'A t. ^ rj <■* rf Ín »íóari'-íul éiubuiuf National-Liberai N:1 Ii Í9.H !.Momentul în care Al. Vaida* Voevod a citit în Parlamentul Maghiar declaraţiilea Românilor din Transilvania şi din Ungaria este un moment hotărâtor din viaţa neamului românesc. Precum istoria va păstra pururea amintirea ceasului în care Tudor Vladimiresei şi-achemat pandurii sub drapel spre a porni la luptă,,înpotrivarobiei fanariote, în care marea- -generaţie, de la 1848 a ridicat la islaz ,stindardul libertăţei şi al emanicipărei naţionale şi în care Alexandru Ion Cuza a pus după veacuri de desbiîrări fratricide pe fruteuri ferice, coroana Prin- ■ cipatelor-Unite,—tot astfel istoria va slăvi până în veacul veacurilor ceasul în Care Românii din Transilvania şi din Ungaria, -o» t ') ■; •; i- • - • - ' >-i .'v i»~ '•.* •' * , ' ' ‘ J 'fW au proclamat în faţa lumii întregi neatârnarea,şi dreptul de a hotărasinguri de destinele lor. Declaraţia de la Oradea Mare Şi crezul unui neam. Ea deschide în evoluţia poporului român o . seră nouă :„ Visul milenar al unui neam Ceasul dreptatei cefei man a sunat pentru popoare. Nimic şi nimeni nu-i mai poate sta în cale. Dacă revoluţiunea franceză a proclamat ■ în iunie drepturile Sîtiiliu, răsboiul mondial pro- I si m m m $ I p 111 a B s y I ' :i clamă drepturile naţionalitafiior. Orbi cei ce n’o înţeleg. Fericiţi cei cărora le a fost dat s’a vază. Fia! ! După ce în prima parte a guvernată actualului regim, preşedintele şi vice-preşedintele consiliului au pus o deosabitâ stăruinţă ca să scoată cu tot dinadinsul în lumină binefaţ «u de pacei de la Bucureşti, ultimele şedinţe ale Parlam -t ului au răsunat în repetate rânduri de afirmările acelorași factori cu privire la neutralitatea din present ,a statului român. La toate întrebările indiscrete din Cameră sau Senat asupra atitudinei României față de evenimentele externe, se repeta din capul bancei ministeriale răspunsul invariabil că sumerri un stat neutru și deci fără căderede l a km/re~un tri de atitudine. O. ültá DUMINECA 14 4 PAnWI 4 r^uaiaaBHK NflTIONflb-LIBtRflL COTIDIAN mmmmm TftS1 M rilUMAR 2'Cil Sub^j^rCfZtlv.nca prim comitet -C+wbuLNatiojaal Libera! Dttraf, Ifplsiat ?L red Domnul DttUia Zmnfirescu revine la... «păcatele tinereţii".După ce, nemulţumit de gloria ce-i adusese Qalavitu sau Pitl&, din Miramare poetul de altădată f,|i schimbase pana de aur pe sabia cu mâner de fildeş, diplomatul de mai târziu, socoteşte *că a venit timpul săreintre iarăşi în graţiile muzei, căreia îi pună la dispoziţie,coloanele unei reviste literare. Ii zicem revistă literară, fiindcă astfel intitulează d. Zamfiresott »îndreptarea* de sub direcţia sa vad aceasta de bună seamă pentru a nu se confunda cu „îndreptarea“ politică a dlui Geneal Averescu. Dar şi una şi alta nu formează ce,ai una şi aceiaşi foae de propagandă pentru şeful partidului fără program. E drept că d. Zamfirescu, aducându-şi aminte că este şi diplomat, încearcă să strecoare prin foaia sa literară o pilulă machiavelică, invitând la colaborare pe toţi scriitorii de talent, fără deosebire de partid politic, . Ce caută însă această ‘ paranteză suspectă în revista literară a unuia din agroanţii politici ai Generalului Averescu. „ Cele câteva nume de scriitori enumarate mai jos de dr. Dunki Zamfirescu o ,să ne lămurească. Acestea sunt : P. P. Negulescu, Rădulescu Pogoneanu, Const. Stere, Ibrăieanu Sadoveanu etc. . • Dar mai mult de cât atât, ne poate lămuri atitudinea d-lui Duiliu Zamfirescu în Academie când a pro,pus candiți^» a d lUi Const Stere-Ce i’o fi făcut pe dl Zamfire.Ca să propună pe dl Stere la Academie ? Meritele literare' ale acestuia sau combinaţuniie politice uneori pline de avantagi imediate chiar și pe terenul liber ? Dacă. readucem aminte de vfore'hta campan ie pe care d. Duiliu Zamfrescu • a dus o chiar'de pe banca Academiei, contrăr curentului literar condus de dl. ltee în „Viaţa Românească", nu putem admite ca primul să fi dorit tovărăşia academică a celui de al doilea pe tema admiraţiei sau chiar simplei afinităţi literar?:. Dacă ne punem pe terenul politic însă, lucrurile se schimbă. Aici, da... între d-pii Duiliu Zamfirescu §1 Coast. Stere există afinităţi şi interese imediate..* nbnoa i£mun muî Dar socotim că sunt lucruri care nu mai au nevoe să fie dovedit#... *$-•» * •va... .,5. Telegramele anunţă constituirea guvernului ceho-slovac. Preşedintele guvernului provizoriu şi ministru de finanţe este profesorul Massarik, Bienes e ministru de externe şi Stefanik ministru de răsboi. Profesrorul Massarik a fost anul trecut oaspetele oraşului nostru Se cunoaşte activitatea desfăşurată de profesorul rass-uk pntru înfiinţarea legiunilor cehoslovace care au ajutat şi la formarea legiuitor de români ardeleni. D. Stefanik a făcut parte din misiunea franceză în Romania. Toţi meei cari au cunoscut pe acşti mari patrioţi ai poporului ceh -slov.le salută cu cea mai vie satisfacţie prima biruinţă pe care o înregistrează nobilaluptă a naţiunei cehe. „Steagul“ dejen publică o telegramă tendenţioasă după „Frankfurter Zeitung“ cu privire la „recunoaşterea drepturilor istorice ale Ungariei“. Ziarul oficios al guvernului s’ar cuveni sa publice şi celelalte manîfestaţuniî ale preşedintelui Wilson cum e de pildă declaraţiunea c.i „populajiunile italiană şi română au deja patriil ’ lor la cari vor trebui să fi unit “ precum şi rudenia notă a guvernului francez care declara că războiul nu poate înceta până ace şi Romanii, nu vor cărata drepturile lor in Transilvana. . Ce interes are organul oficios al guvernului sa nu-şiţină ia curent cititorii cu toat manifestaţiuniie şi declaraţiile ce privesc România ? . X UT 8 MuSfW arsa „SteagMi" ds-f er» publică următoarea 1 tctetjf^foăijeV ,90Eq ab inasjo —■ - ... „Berim, 2?.—Asupra raspunsului lui VVilson către Austro-Ungaria,. au-st.dau părerea C dccat. câteva ziar,:... Ziarul „Berliner • Lokalv Anzeiger“ scrie ca răspunsul ya gjli guVOtriul ■yienez să conţinu©--risboiul de apărare împotriva Italiei. Wilson nu tratează monarhia dunăreană altfel da cât Germania.eodor Wi Iff scrie în „Berliner Tageblatt“: „ilson declară în Notasz, ca pentru dânşii! Statul federativ austriac.e nou format nu există şi nu-l socoteşte îndreptă : să ur. • meze tratative. Nu se poate prevedea m., . rncutan cu cine şi,în ce.mod docpşte Wilson să trateza cu,Austro-Ung^ria, , - ; Ziarul „Deutsche frageszeRUng“ nu* se aşteaptă la altcfev* din partea Iul■, Wilson, şi ■ Opiniază că .Antanta doreşte, pur şi simplu, dizolvarea monarhiei saustro - ungăre“ Ar fi bine credem ca şi ziarele româneşti sa ţie seamă de aceste păreri. t r,-.., „ ! 'r '"-i r•' * » -U h r. »J L . % U « -1 Altă telegramă tot din „Steagul“ de eri: „Budapesta, 22.—Toate ziarele ungare se ocupă cu Noia lui Wilson către Austro-Ungaria. Ziarul „Budapesti Inralp“ scrie: „Ne adresăm Rresed r,teiu, rău înfdimdt, și care ar trebui să ^ie: mai bie infornfat“. Ziarul „Magyarvrzag:‘ scrie s : „Nota americană e re , ungariei lucruri imposibile". Tot din. de eri: „OPflMÎSMUL LA''VlhriA ...... Viena, 21.—Ziaraîo^aiia dîi .sursă bice Informată că, la raspunrul l.uî AViison,. trebue • stap iit că, deși, nota întârzie încheierea ar-, misti.tiului, ea.nu rupe . în nici un c?» Tmif • tratativelor1 pentru pace. Nota lui Vathcgi e așa redactată, încât permite ern-tihuerea tra*aticelor. Iii r%hSii$iîl Austro- Ungariei': t J‘rn Ml- l 'son, răspuns, care va fi dat' iniei)at, se va atrage atenţîa asupra, uijeî. cxiâtrZaictTΔ'izUf~ ‘ toate între.iCJflpepțîa lui Wiispft, în chestiaceho-slovacă, şi între Concepţia sfaului naţional cehoslovac. Sa i pare că Wilson, care •i Cîrştient de deficultăţîl® acestei probleme, nu vrea să se amestece și preferă să [lase aceasta răspundere Autro-Ungarei. Pe scurt, putem spune că nota lui li nu periclitează tratativele viitoare“. u d nî o kán ma an*o© tonajb La ... -*J i lj j jj*1 t• .Yffit« ln iurul iichidărei -------------------------' ■ uo-J ic-xr S‘ O întâmpina. 415 Jugoslavîî şifttanifeslbil împaratului Carol „ Vi 'na, 22 — Con-Ului naţioral al slavilor de la noi, din ''Agrani, a respiri manifestul împăratului Carol ca insuficient şi a cerut unirea Slovenilor, Croaţilor şi Sârbilor pe întregul'teritoriu etnografic, 'întrlun Slat democrat absolut independent. (fr. O.)Td ., f^,*| i , ? } •» Roterdam, 22.—Comitetul Slavonilor de la sud, a'n Londra a rtspirts manifestul împa-^ râtului' Carol." (fr. O.) Austria germană „Berlin, 22.— Ziartului „Lokal Anzeiger“, i se comunică din Viena . Aduna,rea, convocată pe’astäzi.peritra crea-, rea unui consiliu naţional gerVpan va cere pentru Boemia Germană .IndfbQ^enija coîr», plectă faţă ,de .statul ceh mia re’naţională proprie, deasemenea şi . pentru toaâe • minorităţii«': Tonale din Tiroli Tripst, Ungaria.şi G„. Se va cere,, apţ,î o*efîPâ"Tâ Marea Adriatică pentru Austria ș. v. ă.“ (Tr. C.) * ■ Stîria contra federaliza'ii Tuntriei „Berlin, 22.—Din Graz se■ anunță, că consiliul național din Stiria centralii srS ”dddldrat împotriva formării unui Scat- federal austro-german UHimin -legrx 4, Sladiciiifpr * \ ujiso în■*? f%y: ! Primim din partiă Direcț»ara?i Sindjeatetor O' scrisosrre^--asupra-'roltdui see :to; -Sindicai^ prin care se,, tjeg^jaază• avo • orgace^cîe,'0rjce Tăs^tvnda'&ito privința 4|gjtj|ț|irtkaUțgeptetor,..grun,câild această .răss^ll^ ’ ăâd pTă, ofr^bpii âejlj* conomice și &■ tiierlieTof‘'ergSneCadifflillsitative- - P ° £, uru an ..-¥a-vom- -vremea^să .aeătam. cu prope careta fost. ,Qf.,igin8ai,aqestor Sindicate și ăcimtareâ-’tfdMasîmflS kre ele. Geea-!ee-'tte‘lfifere»fe®a&pentru moment ,es!e fflplttls'Oia,«atât**-riio4ideitfia cât și - - rec|mhs::al Eâroîîomfcâ: vfa «■aâ-'tțjstinii n■pte'de fiSn*'*-.-’ - jp-M|urataic inte- -resator»^ H ipjh âo e^ri, -' i ' ' S'OT^jî'tiLbivilloc pef.^naa îndrepta' sitpițțifî. ,m,|ț p-;,i)^ruâa ,d.ț ■ .grabh-nței soîtițfa 'firatTta T:i-u9M, ^e-^-desființarea și a -Sitejt^i.etof ;'șj f a- Sjij: cfteij sco o ornic o, '•.-■-JPMâ afertei Tsaă știe. - evident că din •aew»8tĂ...c©artâ. argane tnființaie de nctuslui guvern suîerg publicul cons nisî'or ori -lipsit-pe'nXi-; i T ijuit 'do spettr.an\r. '4 , r? h &dfi;î HuffrT-'afir şiHTar- frive“tiw ii o •priiţiiv dia părţi Iste Mâii ia.. mate iai şi o omeni. Din acest răsboi se prime învăţ r.tu'ui a.ăi şi anu ... . uni; nea, pouoarsTp cu scop de i i ;principj,:l'iiSc î: ;h |or\ -âlfiij mii ilar *cA fasfedov se poal pjiegâti cp aceleaşi „s : se (ÎT succes s în ti, p l'c irt i e-^ ud jii o cTstie t, in ’ g ntd?, cu spijut dg ^saciT •iiî’Ni de solide :i. ii. ei^l&iw ‘cfefttr^ilc ?.i î i sp.i niaî Genna nia au inter se' \l sic coLri 'e. Ge'rt^a n a ain... 'sa posedă tbi.».ai' 'ehi peste • ■ cri G’iinattria s..r. tibf poimlatlt la un io cu y;ai puți 'de y ciscinîe dfrs populaţii sa e rd" e|.n^; abM’tsere comerciale în Trec f.isa cu jSali re cele coloniale, dii • cau-ia; inou ■ luiMm, piaţa .germană corn cmeazs..celelalte pieta, măgiditid şi aţâţâou gustul iova! printrio adesă drese Di ă.j'oo- , ii o -o -O :-sO Az\ p Terii;centrale se găsesc izolatci de pivniile l.*r și de fntreaga lumii,ssrtf r astfel s râaaoa« ea încercuirii încât înlocuescanîânințire ■■-si ./Impunerile prin adesiw’ni. și.. e ,e. i ,.ds.,pnce. it|vestirea politică și mifitară a puterilor, i.cnirale se cesi.'-S2?iâL-P8 un cVr Inchis 'astfel,: Fron ui occidental euro n,oîîrcfâq[|aiS|fKtax i^tMrtic, fronlu a ijinfaî ucesc, cu 'dflferitfe ' Subîmpărțirj f ofltul ariîatic turcesc, frontul maritim dîn Arhipelag, frontul balcatoic, fronlu maritim de Adriatică, frontul italian Flv nimient' U decizitiaii • ulitare se des, . făşoară însă ,pe f,ton,tul occidental undi aâistăm, azi la,o mare bătălie. ... Acest io t piyolează în , jurul Vertivirtului fatr care trdnver.^rtasa forţele ambilor părţi, ca reprezentând, punetu cei mai delicat. • . .c Succesul obţinut de Înţelegere în sec^ torhl dinspre' aaare- este itk? asem ne; ‘rem r-abi prin "cucCTiretr-Brugges-lei ș a lat. sguiui litoral*, belgian,Te ; zându-se .istiei, un pri«T si. imppriani aucces straî g'o di:; pu:'de ved; r, al război»iiri maisi aesisn;. ; ' ,. Azi .iTi-iiu! 'ăci.q^n'ialăe T/eazimă pt â ri neutre - Ol mda ,și Elveția, avânt MN.traăeu ca totul nest'abil prin punctele vhinerabile și lesne de atacat, ceea ce ne 'rată-c.'tvaneteenisle iS cine suni dap ri’e de a capta o statornicie de re* ziâtî ață rttaT în ÎTbn.jâlă' șî '•'•pe care ni: 0 v(dem * ăi *: n pe Mensi, dacă până la 01 t: rea ei da nu vafi deja întoarsă dinSi re'pivotul frontului, ' ; -10 Xctombri? ;■ 1918* '■‘"7- £ -m: Situati •0. Unitate' ds of.ivnd 'doi