Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)
1922-10-28 / nr. 237
. * . V ANUL XVI No. 237 Principiile adevăratei descentralizări Centralismul administrativ şl politic este o fază necesară In desvoltarea unul stat. In epoca de organizaţie ?i de unificare, se impune ca un impuls unitar şi puternic să străbată toate Centrele acestui organism spre a-1 îndruma într’o activitate Coordonată şi comună. Pentru a se impudica acţiunile divergente şi a se face educaţion ca în sensul unităţii politice şi a dependenţii faţă de cârmuire, se impune de sigur ca autoritatea centrală să fie mereu în măsură de a se manifesta şi de a-şi spune cuvântul un ori şi care chestiune. Situţiunea aceasta este necesară atunci când schimbări fundamentale în organizarea statului impun unificarea şi educaţiunea politică şi naţionâ, din partea acelor Care dintr’odată trebue să creeze mediul şi noile sale condiţii de viaţă. De aceea viaţa locală este covârşită pe deoparte prin amestecul şi controlul neîncetat al Centrului. Şi în acelaş timp soluţiunea unor chestiuni care în mod firesc şi practic nu ar trebui să treacă peste marginele unui judeţ sau oraş, rămâne încă la hotărârea organelor centrale. Tutela aceasta administrativă trebue să fie provizorie, ca orice tutelă. Odată Ce s’a verificat că mecanismele nouei organizaţiuni funcţionează Cu regularitate, rând pe rând urmează să se Înlăture toate stânjenidile acestea de multe ori foarte supărătoare. In România, nevoia aceasta se arată tot mai simţită. După 50 de ani de viaţă constituţională şi de organizaţie centralizatoare, se putea urmări eliberarea organizaţiunilor locale pentru a trece în ultima şi cea mai superioară fază a vieţii de stat acela a descentralizării şi a dezvoltării unei vieţi locale viguroase şi autonome. Astăzi insă chestiunea descentralizării se agravează prin situaţiunea deplorabilă a finanţelor statului şi prin nevoile imperioase la care războiul a aruncat cele mai multe din oraşele şi judeţele noastre. Pe deasupra nevoilor politce şi administrative, nevoile financiare impun de astă dată o adevărată descentralizare financiară. Sistemul impozitelor în Curs este prea rigid, prea acaparator. Comunele şi judeţele nu dispun de resurse proprii decât într’o prea mică măsură. Acestea nu pot fi nici sporite nici înmulţite. Pe de altă parte statul nu poate împlini decât cheltue- lile curente. Refacerea drumurilor, şoselelor, străzilor şi localurilor publice rămân in aproape fără soluţie. De aceea, in primul rând, pentru a se înfăptui o adevărată şi sănătoasă descentralizare trebueşte dată organelor locale nu numai puterea de a decide, dar şi dreptul de a dispune. Adică deopotrivă cu căderea de aşi soluţiona nevoile proprii să li se dea şi mijoacele proprii de înfăptuire. Astfel, nouile baze ale finanţelor publice, şi cu deosebire sistemele de fmnţante trebue să concorde cu aceste cerinţe şi să permită organizaţiuzilor locale deplina dispoziţie şi posibilitatea de a desvolta resursele lor distincte. Numai astfel se va putea înlătura ajutorul Indispensabil al statului. Şi desigur că o administraţiune care adună este mult circumspectă Când este vorba de a cheltui. Viaţa locală, sprijnită pe mijloace financiare proprii se va desvolta normal şi sănătos. Către aceste principii se îndreaptă noile proecte financiare depuse zilele acestea pe biroul adunărilor parlamentare. GUVERNUL şI STATUTUL FUMAU După sporurile acordate, guvernul liberal va aduce şi statutul funcţionarilor.• Corpurile legiuitoare au votat In primele zile, proectul excepţional pentru imbunatâţirea situaţiei materiale a funcţionarilor, pe un period de 6 luni, până la noul budget general şi alatoid, prin care se vor adue noi îmbunătăţiri. Guvernul a dat auriei dovadă de solicitudinea ce o poartă funcţionarilor. Funcţionarii la rândul lor, sunt ţinuţi să ia în consideraţiune că guvernul liberal, numai după câteva luni de guvernare, a realizat la parte doleanţele funcţionăreşti, pe cari nici un guvern,—de la război Încoace, nu le-a reailiat. In şedinţa Camerei d. midriis de finanţe Vintilă Brătianu a anunţat că în sesiunea ordinară—de care suntem foarte aproape —se aduce şi statutul funcţionarilor, pe care cei intăi şi nanul partidul liberal l-a anunţat in programul seu, şi pe care tot guvernul ii va realiza. De toate aceste fapte corpul luminat al funcţionarilor va lua act pentru a respinge, măcar de an Înainte, toate uneltirile cari se ţese, In umbră, de anumiţi interesaţi cari au ţinut să facă din revendicările funcționarilor o armă politică. „Gândul Nostru* No. 17 cuprinds următorul sumar: „Cuculeţ" nuvela d lui N N. Beldiecaru, „Clipe de toamnă* poesie de V. R Striana, , Ţăndărică Grefiera" d* I. Dorgorozi, Preludiu (poetie) de V. Corbanac, „Expoziţia Bit*e" de G. N. „Eeole“ de Al. Iacobescu, „Poesie veche sau nouă" de S. T. „Din Captultate* de Sandu Tileajen, Stanţele iubitei de A. Păunescu, Revista Revistelor, Ilustraţii, reproduceri după tablourile pictorului Briet«. Cărţi noul din librăria franceză: „La flute d’un Son" de Jean Viollis, .Lucienne“ de Jules Romains şi „La viile ephemére" de J. Sandrul.* Intiunul din numerile trecute ale ziarului nostru am menţionat că ofiţerii activi ca şi acei de rezeva care ai fost în timpul războiului în România au înfiinţat la Paris o societate antico-literară denumită "Poftim'". Acestă societate se întruneşte odată pe lună—în cea din urmă Duminică a fiecărei luni—ia o agapă intimă—unde se vorbeşte, pe cât se poate, româneşte—se trăeşte cu trecutul războiului din ţara noastră şi unde fiecare membru invitându-se trebue să zică „Poftim". D. prof. Dr. G. Bogdan, în calitate de prezident al Cercului „Luteţia* a trimis o scrisori prezidentului societăţii „Poftim* care va ajunge la Paris şi se va deschide Duminecă 29 Octombrie a. c. ora 8 seara— atunci că la comesenii cercului se vor aşeza la masă. D-sa urează „poftă bună" distinşilor membri ai acestui cerc, care în momente fericite, camă să-şi aducă aminte de clipele de rentnşte trăite împreună cu noi la cele mai greie momente ale neamului. Vom publica la timp răspunsul ce se va primi.„ Maestrul Oscar Nedbal soseşte în localitate la sfârşitul lunii, pentru a începe repetiţiile cu filarmonica .Enescu“ în vederea reluării concertelor simfonice. Reorganizarea exterioară a serviciului sanitar —Proectul d-lul G. G. Mârzescu— D-l Gh. A.ârzescu ministrul sânâtâtei publice a depus pe birourile Camerei și Senatului proectul de lege referitor la reorganizarea serviciului sanitar exterior. Proectul acesta a fost discutat in comisiunile speciale instituite precum și în consiliul sanitar superior, ținându-se seamă de toate obiecţiunile ridicate şi pe care d-l ministru le-a crezut necesare serviciului sanitar. Prin acest proect, care a devenit lege fiind votat de ambele corrpuri, administrațiunea sanitară a ţarei se împarte în 11 naiuni, precum urmează: Regiunea I a cu reşedinţa la Craiova : regiunea 11-a cu reşedinţa la Piteşti: regiunea IlI-a cu reşedinţa la Bucureşti: regiunea IV a cu reşedinţa la Braşov; regiunea V-a cu reşedinţa la Galaţi: regiunea Vl-a cu reşedinţa la Bacău; regiunea Vll-a cu reşedinţa la Iaşi; regiunea VlII-a cu reşedinţa la Cernăuţi ; regiunea IX-a cu reşedinţa la Chişinău; regiunea Xa cu reşedinţa la Arad; regiunea XI-a cu reşdinţa la Cluj. Odată cu această modificare, toate serviciile sau Instituţiile publice de asistenţă socială fără scop sanitar direct, depinzând da actualele Inspectorate regionale sanitare, vor trece sub autoritatea direcţiei generale a „Asistenţei sociale „Memorandul“ d-lflitalia Maffia Intr’an interview asupra situ sf lane! externe la raport ea pofitea României, d-l I. G. Dues osnpâdt duse de evenimentele principale In ordinea zilei, & atins si atitudinea maghiarilor cari in parlamentul din Budapesta au protestat vehement n contra «etalat incoronărei — aidoma ca şi „partidul naţional“ din Ardeal, tu ear® par că lucrează Intr’an acelaş gând şi simţ. Am referit la articolele noastre precedente cu deputatul Scrlilaghy protestând Împotriva actului istoric de la Alba Iula s’a servit de un protest al „partidului naţional, rămâne acum să se afle d*că ungurii au utilizat mediaş protect pe care d-nul Msislu Vaîda l’a psicheat In praziaa Isco.o «ârei in toils lor din ţ*ră, d*că e un protest special trimis la Budapesta sau dacă e Însuşi textul celebratul „Menorand* pe care condae&torii psrtidu ui naţional Fan predat M. S. Regelui In ajannlneoronărei. In ori-ce caz despre ice*t „Memorand11 de Octavian Goga -a® ocupă in chip special sn .Ţara Nonă“ la care relevă acţiunea smti-mţonaffi a „staedruului comitetului de o sută“. „Ţara Nonă“ din Cluj administrează foştilor „loiali supuşi ai împăratului! Franz-Josef” o lesţiune politică şi naţională , ne-vinîd (fiind-câ emană de la u ardelean) şi bine-meritată, — fiind-că pune la punct toată politica crior „o sută” de jurişti in frunte cu d-l Boită, cari au confecţionat memorandul către Rege şi protestul discutat în parlamentur din Budapesta. Relevăm faptul acela pentru a arăta de ce sentimente netonale sunt animaţi membriipartidului naţional“ şi cum sunt ei judecaţi de românii din Ardeal. Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „SOAREA" SAMBATA 28 OCTOMBRIE 1922 Nouile Reforme Fiscale Expunerea d-lui Vintilă Brătianu Buc. (telefonată) Buc. Iată principiile nouilor reforme fiscale, enunţate de d-l Vintiă Brătianu în exposeul făcut reprezentanţilor presei. Impozitele directe şi Indirect® Mai ales impozitele directe, cari dau Statului venituri mai fixe, au rămas înapoi la organizarea lor. De aceea era nevoe de modernizarea lor, şi punerea lor în concordanţă cu noua situsţiune creată după râsbon, a consolidarea avuţiilor parilculase, a desvoltărei industriei şi comerţului. O preocupare a anteproectului a fost şi aceea de a da cotcanelor şi judeţelor resurse suficiente,—în legătură cu descentraizarea administrativă ce va veni —lucrare care îl neglijase reforma sa lui Titulescu. Impozitele elementare şi cel global Concepţia care a domnit 1« Întocmirea anteproecauri a fost ca impozitele să formeze un tot armonic. Elemunt: 1) Impozitul pe veniturile proprietăţior agricole. 2) Pe cele clădite. 3) Pe venituriie valorilor i mobiliare. 4) Pe veniturile comerciale şi litdii*1)file. 5) Impozitul pe sala ii. 6) Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupaţiuni neimpuse la celelalte impoite. 7) Insfaşit impozitat pogresiv pe venitul global. Economia proectarii exclude compliciţiile, şi olt,mal impozit, ori giobic, spare ca o rezultantă a celor elementare. Constelărire, catete Sunt reale garanţii ca constatările să nu mai da loc la cedepăţ“. Drierite catigorii de contribuabili vor fi reprezentate in comisianie de consatare, la drip arils de spel si recurs vor fi date pănă la 15 mii kl instanţelor locale, spre a na tangâni pe contribuabil. Cotele de impunere n’au fost stibiite. Ele vor ierşi din debaterile comisiunei de legislate în scsă. Cam am spus in numărul noatru de mâine vom puba in rezumri mai complete ai expunere! d-lui misristru de finante. REP. — Albumul pe eurst comuna li oîeră e*a dar M S. Regelui, va fi adus mâne Ia hs , şi expus tâU-va alle la farm ci« Verner. In «ursul sAptăcrân I viitoare, albumul vet ti prezinta t Suveranului Intr’o audienţă sp ci ii, de către o delegaţie al ad..inistraţiei comunala, In frunte cu d C. Toma, preşedintele Comisiei interimare. — Membrei«« comitetului „Asociaţiei femenist*“ surit cu ndstenţă fugite, să *e Întrunea« ă negreşit Sâmbătăui 28 Octombrie a. c. orele 5 pr ds, la sediul societăţei strada Buzdugan 6, d-na Ella N^grizzi având de făcut comunicări importante. — Cronicarul teatral dă la ziarul .OpInU« crede necesar sa aforim la darea de seamă a manifestaţi-' anei de Marți seiara şi numele câtorva persoane, mri pr fi aplaudat zice-se'in timpul reprezentaţiunei en caracterul Ú® contramamifestație. P«ntru unele di’trfi ds faptul •ate absolut Inexact. Şi es e rău suspirat cronic ruî te&tral dând a nţelege că publicul s’ar ti ImpArţit In două tabere ,mani?* stând* fiecare un anume sens. S’a remarcat lasă atitudinea lipsită de modestie a persoanei care făcea obsetai* „manifestaţianlor“. — Aii Ia ora 4 ^are loc solemnitatea îniceperei pelerinagiului la Sf. Paraschiva. Seviciul regios va fi oficiat de P. S. S. Arhiereul Iacob şi un sobor de preoţi. — O teogramă anunţă că într’o pădure de lângă Zalău—Ardeal, s’a sinucis comiarul Florian Teodor, tot din Zalău. Era urmărit pentru delapidare. — Solemnitatea punerii pietrei fundamentale a clădirelor şcolare a societăţei „Stesia“, din Strada Anastacie Pana, a fost defnitiv făcută pentm Duminică 29 octombrie, ora 2 şi jumătate pre?. Programul prevede: Te-Drum oficiat de Cantora! prim de la templul Carol din Bucureşti, imnul Regal, Harkiva, cuvânt de deschdere, rostit de d. preşedinte David Hartenberg, cuvântarea d-lui d-l I. Niemrover, şef rabin al Comunităţei din Bucureşti, cuvântarea reprezentantului ministerului mancei şi alte cuvântări. Seara va avea loc la ora 9 In sila societăţei cuitura, un concert dat de Cantorul Polimen cu corul său. — La direcţia regională a c. f. r. a avut loc erl o censtătdre inspectorilor din Întreaga regiune sub presidentiad ish Scutaru. S’au lnat anumite dispoziţiuni, pentru ca transportarea cerealelor şi a lemnelor, să te iscă cu toată rapiditatea posibilă. — D. Gh. Toma Stoian, a Intentat eri acţiune de calomnie ziarului „Straja** urma unor notiţe apărate In ultimul măr din acel zar. âSM MDZiGEI BiSESlGEST — Cuvântarea rostită de cătră preotul Ciceone Iordănescu, la înmormântarea defunctului Grig Gheorghiu, fost protopsatul Mihopoliel și profesor de muzică. Ieri a avut loc ceremonia înmormântărei defunctului profesor de muzică Grigore Gheorghiu, in prezenta unei selecte şi numeroase azistenţe. La Biserica Sf. Teodor, unde s’a oficiat prohodul, au ţinut cuvântări preoţii Cicerone Iordachescu, Gotcu şi Tricoca. Tustrei preoţi aducând omagiul lor cerul dispărut, au relevat activitatea lui prodigioasă pe tărâmul muzicei bisericeşti, — cum se va vedea din cuvântarea preotului Cicerone lordăchescu ce ne-am pi’ tut-o procura şi pe care o reproducem aici . Cu conştiinţa limpede pănă aproape ultimele clipe, a’a stins din vaţă ca om al datoriei, înaintat la v.'âetă, căci împlinise 85 ani la 16 Septembrie trecut, simpaticul fi tubirul C. C. Grigoriţă nu mai vorbefie azi. Cine nu-i vede* aproape regulat sărbătoarea, mărunţel şi grăbit, dttcându-ce fie la Miropotie, fie 1» Sf. Spiridon. A servit bisericei pănă să is.s& la pensie, şi de biserică nu a’« despărţit de cât acum câteva săptămâni Înainte, când boala l’a doborât. S’a născut la Bârlad dintr’o modestă familie, perzlndu-şi de timpuriu tatal. Acolo a făcut şi classic primare şi Începuturile in cântarea bisericească, In care de mic îşi simţia chemarea. La Iaşi mai târziu şi-a desăvârşit Învăţătura, sub conducerea renumitului posil mitropolitan, Dim. Ssiceveanul. A fost numit apoi—după terminarea studiilor—canonarh 1« Sf. Spiridon, şi funcţionar In cancelarie. Ds . Sf. Spiridon a fost chemat de Mitropolitul Cannic Miclescu la Mitropolie, unde a fost cântărit de strană mică Întâi, de cea mare mai pe urmă, până aproape de ieşirea la pensie. Ca protopsalt la Mitropolie ocupase locul ilustrului sas dascăl, D. Suceveanul, care se retrăsese la pensie, între timp cu a Încetat a se ceapa şi de muzica liniară, pentru stadiul căreia s’a înscris, matur fiind, la Conservat, * iar în urma unui concurs—1873 —a numit profesor de muzică la Cate* ae nade mai pe urmă a demiilonaî, “a~ dlad tot prin concurs catedra / . °ílc® bisericească de la Seminarul 7^.*,Mulți ani a fost profesor^0“B“*JJ* gimnaziul Ștefan cel Mai'cb conducef al corulUi mitropolitan^ CondB£ere „ j * lai O Maziceaca, a j" viaţâ a M Maii. ase după Incetaier cesca. .îuslreacn şi Gh. Dima a împreună ispanerea pe note liniare întreprins sericeşti, sprijiniţi fiine în aamnaic-marele Melchiaedcc, fostul eceastai Romaniului. plasia este la puţine cuvinte activitaaceluia, pe care 1 conducem asăzi la caşul cei de veci. Munca lui n’a fost . faa Ea Și a I . v------, foat râsunătoare; I mai b ne zis n a fâcut o răsunătoare i b a săvârşit la tăcere şi aerboaiate