Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)

1922-10-28 / nr. 237

. * . V ANUL XVI No. 237 Principiile adevăratei descentralizări Centralismul administrativ şl poli­tic este o fază necesară In desvol­tarea unul stat. In epoca de organizaţie ?i de unificare, se impune ca un impuls unitar şi puternic să străbată toate Centrele acestui organism spre a-1 îndruma într’o activitate Coordonată şi comună. Pentru a se impudica acţiunile divergente şi a se face educaţion ca în sensul unităţii politice şi a depen­denţii faţă de cârmuire, se impune de sigur ca autoritatea centrală să fie mereu în măsură de a se mani­festa şi de a-şi spune cuvântul un ori şi care chestiune. Situ­ţiunea aceasta este necesară atunci când schimbări fundamentale în organizarea statului impun uni­ficarea şi educaţiunea politică şi na­ţion­­â, din partea acelor Care din­­tr’odată trebue să creeze mediul şi noile sale condiţii de viaţă. De aceea viaţa locală este covâr­şită pe deoparte prin amestecul şi controlul neîncetat al Centrului. Şi în acelaş timp soluţiunea unor chesti­uni care în mod firesc şi practic nu ar trebui să treacă peste margine­­le un­ui judeţ sau oraş, rămâne încă la hotărârea organelor centrale. Tutela aceasta administrativă tre­bue să fie provizorie, ca orice tu­telă. Odată Ce s’a verificat că me­canismele nouei organizaţiuni func­ţionează Cu regularitate, rând pe rând urmează să se Înlăture toate stânjenidile acestea de multe ori foarte supărătoare. In România, nevoia aceasta se a­­rată tot mai simţită. După 50 de ani de viaţă constituţională şi de or­ganizaţie centralizatoare, se putea ur­mări eliberarea organizaţiunilor lo­cale pentru a trece în ultima şi cea mai superioară fază a vieţii de­ stat acela a descentralizării şi a dezvol­tării unei vieţi locale viguroase şi autonome. Astăzi insă chestiunea descentra­lizării se agravează prin situaţiunea deplorabilă a finanţelor statului şi prin nevoile imperioase la care războiul a aruncat cele mai multe din oraşele şi judeţele noastre. Pe deasupra nevoilor politce şi administrative, nevoile financiare im­pun de astă dată o adevărată des­centralizare financiară. Sistemul impozitelor în Curs este prea rigid, prea acaparator. Comu­nele şi judeţele nu dispun de resurse proprii decât într’o prea mică mă­sură. Acestea nu pot fi nici sporite nici înmulţite. Pe de altă parte sta­tul nu poate împlini decât cheltue- lile curente. Refacerea drumurilor, şoselelor, străzilor şi localurilor publice rămân in aproape fără soluţie. De aceea, in primul rând, pentru a se înfăptui o adevărată şi sănă­toasă descentralizare trebueşte dată organelor locale nu numai puterea de a decide, dar şi dreptul de a dispune. Adică deopotrivă cu căderea de aşi soluţiona nevoile proprii să li se dea şi mijoacele proprii de înfăp­tuire. Astfel, nouile baze ale finanţelor publice, şi cu deosebire sistemele de fmnţ­an­te trebue să concorde cu a­­ceste cerinţe şi să permită organi­­zaţiuzilor locale deplina dispoziţie şi posibilitatea de a des­vol­ta resursele lor distincte. Numai astfel se va putea înlătura ajutorul Indispensabil al statului. Şi desigur că o administraţiune care a­­dună este mult circumspectă Când este vorba de a cheltui. Viaţa locală, sprij­nită pe mijloace financiare proprii se va desvolta nor­mal şi sănătos. Către aceste principii se îndreaptă noile proecte financiare depuse zi­lele acestea pe biroul adunărilor par­lamentare. GUVERNUL şI STATUTUL FUMAU După sporurile acordate, guvernul liberal va a­­duce şi statutul func­ţionarilor.• Corpurile legiuitoare au votat In primele zile, proectul excepţional pentru imbuna­­tâţirea situaţiei materiale a funcţionarilor, pe un period de 6 luni, până la noul bud­get general şi alatoid, prin care se vor adu­e noi îmbunătăţiri. Guvernul a dat auriei dovadă de solici­tudinea ce o poartă funcţionarilor. Funcţionarii la rândul lor, sunt ţinuţi să ia în consideraţiune că guvernul liberal, numai după câteva luni de guvernare, a realizat la parte doleanţele funcţionăreşti, pe cari nici un guvern,—­de la război În­coace, nu le-a reailiat. In şedinţa Camerei d. midriis de finanţe Vintilă Brătianu a anunţat că în sesiunea ordinară—de care suntem foarte aproape —se aduce şi statutul funcţionarilor, pe care cei intăi şi nanul partidul liberal l-a anunţat in programul seu, şi pe care tot guvernul ii va realiza. De toate aceste fapte corpul luminat al funcţionarilor va lua act pentru a res­pinge, măcar de an­ Înainte, toate unelti­rile cari se ţese, In umbră, de anumiţi in­teresaţi cari au ţinut să facă din revendi­cările funcționarilor o armă politică. „Gândul Nostru* No. 17 cuprinds următo­rul sumar: „Cuculeţ" nuvela d lui N N. Bel­­diecaru, „Clipe de toamnă* poesie de V. R Striana, , Ţăndărică Grefiera" d* I. Dorgo­­rozi, Preludiu (poetie) de V. Corbanac, „Ex­­poziţia Bit*e" de G. N. „Eeole“ de Al. Ia­­cobescu, „Poesie veche sau nouă" de S. T. „Din Capt­ultate* de Sandu Tileajen, Stan­ţele iubitei de A. Păunescu, Revista Revistelor, Ilustraţii, reproduceri după tablourile pictorului Briet«. Cărţi noul din librăria franceză: „La flute d’un Son" de Jean Viollis, .Lucienne“ de Jules Romains şi „La viile ephemére" de J. Sandrul.* Intiunul din numerile trecute ale ziarului nostru am menţionat că ofiţerii activi ca şi acei de reze­va care ai fost în timpul răz­boiului în România au înfiinţat la Paris o societate antico-literară denumită "Pof­tim'". Ac­estă societate se întruneşte odată pe lună—în cea din urmă Duminică a fiecărei luni—ia o agapă intimă—unde se vorbeşte, pe cât se poate, româneşte—se trăeşte cu trecutul războiului din ţara noastră şi unde fiecare membru invitându-se trebue să zică „Poftim". D. prof. Dr. G. Bogdan, în calitate de prezident al Cercului „Luteţia* a trimis o scrisori prezidentului societăţii „Poftim* care va ajunge la Paris şi se va deschide Duminecă 29 Octombrie a. c. ora 8 seara— atunci că la comesenii cercului se vor aşeza la masă. D-sa urează „poftă bună" distinşilor mem­bri ai acestui cerc, care în momente ferici­te, camă să-şi aducă aminte de clipele de rentnşte trăite împreună cu noi la cele mai gr­eie­ momente ale neamului. Vom publica la timp răspunsul ce se va primi.„ Maestrul Oscar Nedbal soseşte în locali­tate la sfârşitul lunii, pentru a începe repe­tiţiile cu filarmonica .Enescu“ în vederea re­­luării concertelor simfonice. Reorganizarea exterioară a serviciului sanitar —Proectul d-lul G. G. Mârzescu— D-l Gh. A.ârzescu ministrul sâ­­nâtâtei publice a depus pe birou­rile Camerei și Senatului proectul de lege referitor la reorganizarea serviciului sanitar exterior. Proectul acesta a fost discutat in comisiunile speciale instituite precum și în consiliul sanitar su­perior, ținându-se seamă de toate obiecţiunile ridicate şi pe care d-l ministru le-a crezut necesare ser­viciului sanitar. Prin acest proect, care a deve­nit lege fiind votat de ambele corr­puri, administrațiunea sanitară a ţarei se împarte în 11 n­aiuni, precum urmează: Regiunea I a cu reşedinţa la Cra­iova : regiunea 11-a cu reşedinţa la Piteşti: regiunea IlI-a cu reşedinţa la Bucureşti: regiunea IV a cu re­şedinţa la Braşov; regiunea V-a cu reşedinţa la Galaţi: regiunea Vl-a cu reşedinţa la Bacău; re­g­iu­nea Vll-a cu reşedinţa la Iaşi; re­giunea VlII-a cu reşe­dinţa la Cer­năuţi ; regiunea IX-a cu reşedinţa la Chişinău; regiunea Xa cu re­şedinţa la Arad; regiunea XI-a cu reş­dinţa la Cluj. Odată cu această modificare, toate serviciile sau Instituţiile pu­blice de asistenţă socială fără scop sanitar direct, depinzând da actua­lele Inspectorate regionale sanitare, vor trece sub autoritatea direcţiei generale a „Asistenţei sociale „Memorandul“ d-lfli­talia Maffia Intr’an inter­view asupra situ sf la­ne! externe la raport ea pofit­ea României, d-l I. G. Dues osnpâdt du­se de evenimentele principale In ordinea zilei, & atins si atitudinea maghiarilor cari in parlamentul din Budapesta au protestat vehement n contra «etalat incoronărei — ai­doma ca şi „partidul naţional“ din Ardeal, tu ear® par că lucrează In­tr’an acelaş gând şi simţ. Am referit la articolele noastre precedente cu deputatul Scrlilaghy protestând Împotriva actului istoric de la Alba Iul­a s’a servit de un protest al „partidului naţional, ră­mâne acum să se afle d*că ungurii au utilizat mediaş protect pe care d-nul Msislu Vaîda l’a psicheat In praziaa Isco.o «ârei in toils lor din ţ*ră, d*că e un protest special tri­mis la Budapesta sau dacă e Însuşi textul celebratul „Menorand* pe care condae&torii psrtidu ui naţio­nal Fan predat M. S. Regelui In a­­jann­­lneoronărei. In ori-ce caz despre ice*t „Me­morand11 d­e Octavian Goga -a® o­­cupă in chip special sn .Ţara Nonă“ la care relevă acţiunea smti-mţo­­naffi a „staedruului comitetului de o sută“. „Ţara Nonă“ din Cluj adminis­trează foştilor „loiali supuşi ai împăratului! Franz-Josef” o lesţiune politică şi naţională , ne-vinîd­ (fi­­ind-câ emană de la u­­ ardelean) şi bine-meritată, — fiind-că pune la punct toată politica c­rior „o sută” de jurişti in frunte cu d-l Boită, cari au confecţionat memorandu­l către Rege şi protestul discutat în parlamentur din Bu­dapesta. Relevăm faptul ace­la pentru a arăta de ce sentimente net­onale sunt animaţi membrii­­partidului naţional“ şi cum sunt ei judecaţi de românii din Ardeal. Citiţi şi răspândiţi ZIARUL „SOAREA" SAMBATA 28 OCTOMBRIE 1922 Nouile Reforme Fiscale Expunerea d-lui Vintilă Brătianu Buc. (telefonată) Buc. Iată principiile nouilor reforme fis­cale, enunţate de d-l Vinti­ă Brătianu în exposeul făcut reprezentanţilor presei. Impozitele directe şi Indirect® Mai ales impozitele directe, cari dau Statului venituri mai fixe, au rămas îna­poi la organizarea lor. De aceea era ne­­voe de modernizarea lor, şi punerea lor în concordanţă cu noua situsţiune creată după râsbo­n, a consolidarea avuţiilor par­­ilculase, a desvoltărei industriei şi comer­ţului. O preocupare a anteproectului a fost şi aceea de a da cotcanelor şi judeţelor re­surse suficiente,—în legătură cu descen­trai­zarea administrativă ce va veni —lu­cra­re care îl neglijase reforma s­a lui Ti­­tulescu. Impozitele elementare şi cel global Concepţia care a domnit 1« Întocmirea anteproecau­ri a fost ca impozitele să for­meze un tot armonic. Ele­munt: 1) Impozitul pe veniturile proprietăţior agricole. 2) Pe cele clădite. 3) Pe venituriie valorilor i mobiliare. 4) Pe veniturile comerciale şi litdii*1)file. 5) Impozitul pe sala ii. 6) Impozitul pe veniturile din profesiuni şi ocupaţiuni neimp­u­se la celelalte impo­ite. 7) Insfa­şit impozitat p­ogresiv pe veni­tul global. Economia proectarii exclude compliciţii­­le, şi olt,mal impozit, ori giobic, spare ca o rezultantă a celor elementare. Constelărire, catete Sunt reale garanţii ca constatările să nu mai d­a loc la ced­ep­ăţ“. Drierite cati­go­rii de contribuabili vor fi reprezentate in comisiani­e de cons­atare, la drip arils de spel si recurs vor fi date pănă la 15 mii kl instanţelor locale, spre a na tangâni pe contribuabil. Cotele de impunere n’au fost stibiite. Ele vor ier­şi din d­ebaterile comisiunei de legislate în scs­ă. Cam am spus in numărul noatru de mâine vom pub­­­a in rezumri mai com­plete ai expunere! d-lui misristru de fi­nante. REP. — Albumul pe eurst comuna li o­­îeră e*a dar M S. Regelui, va fi a­­dus mâne Ia hs , şi expus tâU-va alle la farm ci« Verner. In «ursul sAptăcrân I viitoare, al­bumul vet ti prezinta t Suveranului Intr’o audienţă sp ci ii, d­e către o delegaţie al ad..inistraţiei comu­nala, In frunte cu d C. Toma, pre­şedintele Comisiei interimare. — Membrei«« comitetului „Asocia­ţiei femenist*“ surit cu ndstenţă fu­gi­te, să *e Întrunea« ă negreşit Sâmbătăui 28 Octombrie a. c. orele 5 pr d­s, la sediul societăţei strada Buzdugan 6, d-na Ella N^grizzi a­­vând de fă­cut comunicări impor­tante. — Cronicarul teatral dă la ziarul .OpInU« crede necesar sa aforim la darea de seamă a manifestaţi-' anei de Marți seiara şi numele câ­torva persoane, mri pr fi aplau­dat zice-se'in timpul reprezentaţiu­­nei en caracterul Ú® contramamife­­stație. P«ntru unele di’trfi d­s faptul •ate absolut Inexact. Şi es e rău suspirat cronic ruî te&tral dând a nţelege că publicul s’ar ti ImpArţit In două tabere ,ma­ni?* stând* fiecare un anume sens. S’a remarcat lasă atitudinea lip­sită de modestie a persoanei care făcea ob­setai* „manifestaţian­lor“. — Aii Ia ora 4 ^are loc solemnitatea îniceperei pelerinagiului la Sf. Paraschiva. Se­viciul re­­gios va fi oficiat de P. S. S. Arhiereul Iacob şi un so­bor de preoţi. — O te­ogramă anunţă că într’o pădu­re de lângă Zalău—Ardeal, s’a sinucis comiarul Florian Teodor, tot din Zalău. Era urmărit pentru delapidare. — Solemnitatea punerii pietrei funda­mentale a clădirelor şcolare a societăţei „Stesia“, din Strada Anastacie Pana, a fost def­nitiv făcută pentm Duminică 29 octom­brie, ora 2 şi jumătate pre­­?. Programul prevede: Te-Drum oficiat de Cantora! prim de la templul Carol din Bucureşti, imnul Regal, Harkiva, cuvânt de deschdere, rostit de d. preşedinte David Hartenberg, cu­vântarea d-lui d-l I. Niem­­rover, şef rabin al Comunităţei din Bucu­reşti, cuvântarea reprezentantului ministe­rului mancei şi alte cuvântări. Seara va avea loc la ora 9 In sila societăţei cuitura, un concert dat de Can­torul Polimen cu corul său. — La direcţia regională a c. f. r. a a­­vut loc erl o censtătdre inspectorilor din Întreaga regiune sub presidentia­d­ ish­ Scutaru. S’au lnat anumite dispoziţiuni, pentru ca transportarea cerealelor şi a lemnelor, să te iscă cu toată rapiditatea posibilă. — D. Gh. Toma Stoi­an, a Intentat eri acţiune de calomnie ziarului „Straja*­­* urma unor notiţe apărate In ultimul măr din acel z­ar. âSM MDZiGEI BiSESlGEST — Cuvântarea rostită de cătră preotul Ci­­ce­one Iordă­nescu, la înmormântarea defunctului Grig Gheorghiu, fost pro­­topsa­t­ul Mihopoliel și profesor de muzică. Ieri a avut loc ceremonia înmormântărei de­functului profesor de muzică Grigore Gheor­ghiu, in prezenta unei selecte şi numeroase a­­zistenţe. La Biserica Sf. Teodor, unde s’a oficiat pro­hodul, au ţinut cuvântări preoţii Cicerone Ior­­dachescu, Gotcu şi Tricoca. Tustrei preoţi a­­ducând omagiul lor cerul dispărut, au relevat activitatea lui prodigioasă pe tărâmul muzicei bisericeşti, — cum se va vedea din cuvântarea preotului Cicerone lordăchescu ce ne-am pi’ tut-o procura şi pe care o reproducem aici . Cu conştiinţa limpede pănă aproape­­ ultimele clipe, a’a stins din vaţă ca om al datoriei, înaintat la v.'âetă, căci împli­nise 85 ani la 16 Septembrie trecut, sim­paticul fi tubirul C. C. Grigoriţă nu mai vorbefie azi. Cine nu-i vede* aproape re­gulat sărbătoarea, mărunţel şi grăbit, dtt­­cându-ce fie la M­iropotie, fie 1» Sf. Spi­ridon. A servit bisericei pănă să is.s& la pensie, şi de biserică nu a’« despărţit de cât acum câte­va săptămâni Înainte, când boala l’a doborât. S’a născut la Bârlad dintr’o modestă familie, perzlndu-şi de timpuriu tatal. A­­colo a făcut şi classic primare şi Începu­turile in cântarea bisericească, In care de mic îşi simţia chemarea. La Iaşi mai târziu şi-a desăvârşit Învă­ţătura, sub conducerea renumitului posil mitropolitan, Dim. Ssiceveanul. A f­ost numit apoi—după terminarea stu­diilor—canonarh 1« Sf. Spiridon, şi func­ţionar In cancelarie. Ds . Sf. Spiridon a fost chemat de Mitropolitul Cannic Mi­­clescu la Mitropolie, unde a fost cântărit de strană mică Întâi, de cea mare mai pe urmă, până aproape de ieşirea la pensie. Ca protopsalt la Mitropolie ocupase locul ilustrului sas dascăl, D. Suceveanul, care se retrăsese la pensie, între timp cu a Încetat a se ceapa şi de muzica liniară, pentru stadiul căreia s’a înscris, matur fiind, la Conservat, * iar în urma unui­­ concurs—1873 —a numit profesor de muzică la Cate* ae nade mai pe urmă a dem­iilonaî, “a~ dlad tot prin concurs catedra / . °ílc® bisericească de la Seminarul 7^­.*,­­Mulți ani a fost profesor^0“B“*JJ* gimnaziul Ștefan cel Mai'cb conducef al corulUi mitropolitan^ CondB£ere „ j * lai O Maziceaca, a j" viaţâ a M Maii. ase după Incetaier cesca. .îuslreacn şi Gh. Dima a împreună ispanerea pe note liniare întreprins sericeşti, sprijiniţi fiine în a­­a­mnaic-marele Melchiaedcc, fostul e­­ceastai Romaniului. plasia este la puţine cuvinte activita­­aceluia, pe care 1 conducem as­ăzi la caşul cei de veci. Munca lui n’a fost . faa Ea Și a I . v------,­­ foat râsunătoare; I mai b ne zis n a fâcut o răsunătoare i b a săvârşit la tăcere şi aerboai­ate

Next