Mişcarea, octombrie 1925 (Anul 19, nr. 222-247)
1925-10-14 / nr. 233
Am?!» xixT*t. »33 tssf^Sc #* tens ?! 3—5 , 9~!2 ». na. 6 î». PATRU PACINI, DCI IH N. s. nu a un up Toastul rostit Ia banchetul regal da la Palatul Justiţie Totdeiuna venim ca an sentiment de deosebită degerie In acest oraş al suferinţelor şî nădejdilor, ends am trecut prin Cele nml grele încercări in timpul marelol răabil pentu unitatea naţională, dar ende suferinţele şi imbraciuatie noastre au fost îndulcite prin dragostea şi cred.nţa Cu care am fost inconjuraţi şi prin acele daruri Cu care este înseurat atest mândru oraş, farmecul unei Techimi înălţăioşre de suflet şi noiatre marile sale frumuseţi din imprejurimi. Doresc din adâncul inimii ca prin întregirea vechii Moldove încetul cu încetul laşul să şî redobândească Cuceoita dezvoltare şî propăşire. Iar acest colţ istoria şi străveche aşezări moldoveneşti de pe sprâncenia acestei coline, aude fortm aceastâ sărbătorre, să şi câştige strălucirea de mai incinte. Aici era vechea Curte Domnească, aici Sfânîul Nicolae I lui Ştefan cel Mare, aici Trei-Ierarhi lui Vasile Lupu, aici Mitropolia. Toate au fost Îmbrăcate Ia veşmânt nou In timpii binecuvântatei domnii a iubitului Meu unchiu. Serbările da azi In legătură Cu pomenirea Snodului de la 1642 ne aduc vie înaintea ochilor noştri acea sală gotică care odinioară fusese trapeza mănăstire! Trei Ierarhi. Căci tocmai In sala aceasta, rămasă azi neterminată, s’au întrunit Ierarhii mai multor biserici răsăritene chemaţi de Vâsle Lupu spre apărarea credinţei ortodoxe. Or! acest fapt nu este oarecum ficat spre a ne îndemna ca aeci sub domnia Mea să se execute această ultimă parte a programului neatatului Meu predecesor? Astfel monumentele laşului ne vorbesc de trecutul lat istoric cu limbile lor de piatră amintindu ne timpuri glorioase şi evlavia vechilor Voevozi. laşul de erl şi Cel de azi ne Cântă de dureri de jerfe, dar şi de an patriotism Curat şi luminat Care a ştiut că trebuie si dea dintr’ale sale pentru formarea României de erl. De aceia el cate o pildă vie pentru generaţia de azi şi cea de mâine, amintindu-i necontenit că in procesul istoric la care vroim şi M. S. REGELE FERDINAND I trebuie si lucrăm toţi fiii frumoasei noastre ţări cu dorul de reuşită, noi toţi Cari trăim la hotarele României întregite, trebuie să aducem jertfa noastră pe altarul sfintei uniri într’un stat omogen Ca aspiraţianl şi ca Iubire de Patrie. Dar »Zi n ridic pjahsnnt Men pentru «ne a fost Iaşii, ii pentra seca ca sper că nu fi în viitor, fosar ie ştiinţă, alta? dalabrrs da patrie şi neam, la ait dirul zidiri să creastă o genereze Iubitoare de ord ne şi de mancă serioasă, care târând eleate generaţiilor tretst®, si ti® fala genereţiilor viitoare. Bând in onoarea laşului, strig din toată Inima să trăiască patria noastră prea iubită, România Întregită . MERCURI 14 OCTOMBRIE 1921 Toastul d-lui I. I. C. BRATIANU SIRE, Eliz abia o lună de când MM. VV. aclamate cu Iubire şi entuziasm obştesc înaugurau expoziţia din Basarabia, acest scump trap al veche! Moldove. Madreatans strâlucîtă de mască şi de cultură naţională. In măreţul palat sfinţit adusaori, Aţi consacrat dovadâ lapidară că justiţ*» aiâ tenuiu ia clădirea Slainiai re mâi. Eş cd de aci, veţi prezida marea strbara creştneassâ la care se Închină Cu evlavie an popor, nfideilîpit de Credinţa sa strSbanâ şi hotărât £â păşească nerătâcit pe îâsâumi moral de dragoste şi frăţietate propăvlduri de sfânta sa reige. Astfel din primeîe clipe—când se ivesc după grelele Încercări ale răiboiului, începuturile normalizărei vieţei româneşti — Majeatatea Voastră aţi pus ia lumină, roade fireşti sie grlor ce ne stăpânesc, temeiurile de morală şî justiţie pe care prin muncă şi cultură, neamal nostru este hotărât să ducă la desăvârşită Îndeplinire înalta menire la Care se ştie Chemat. Munca încordată se impune asigurirea acestei meniri reclamă pace la graniţe şi linişte inlăuntrul lor. Este nevoe de sguranţâ şî de ordine, este nevoe de vedere limpede şi de voinţă neşovăită, in Care să-şi găsească aparare tot Ce uneşte şi tot ce clădeşte, şi, stavilă tot ce descică şi tot ce distrage. Ca neclintită voinţă şi neobosită perseverenţi şi Continuitate se clădeşte tot ce este mare şi trainic, şi înfăptuirea la care aţi consacrat vieţile Maiestăţilor Voastre. Datorita celor care au aşteptat la lungul veacurilor, datorita celor care au pierit în luptă, să mă lăsăm să se primejduisică această înfăptuire. Dealurile, clădirile, pleţile şî stradele ce ne stau împrejur, trezesc prea adânc şi prea viu la sufletele noastre flori de slavă şi de jale, de durere ş! de credinţă pentru ca simţul acestor datorii să nu se ridice ma! înalt şi mai vibrant in această Cetate Istorică, unde s’a plămădit opera naţională în atmosfera creatoare a neţărmuritelor jertfiri şî a neclintitelor credinţi. Sire, Doamnă, Nu este colţ din România mare unde în faţa Majestâţilor Voastre să nu răsară mai repede înţelesul marilor Înfăptuiri, mai trează conştiinţa datoriilor Ce ele împungi cu ele nedespărţite in Inimile şi în cugetele tuturor, dragostea şî recunoştinţa pentru fapta Majestâţilor Voastre de erl, credinţa şi devotamentul lor, pentru a vă ajuta la desvoltarea şi consolidarea ei. Ne este un nenumait prilej de a vă manifesta aceste sîmţiminte, aci, unde Majîstăţîle Voastre au înfăţişat In fruntea poporala! şi a oştirel însuşirile eroice care fac mărirea neamului şi le asigură rostul lor in lume. Atunci in Majesăţile Voastre poporul românesc a recunoscut limbos Însuşi sufletul său şi a aflat cel mai de seamă ajator al aspiraţiuniior sale, de aceea la istoria lui, veţi rămâne pe veci ca reprezentanţi supremi al integrităţei lui şi cu dragostea Celor de astăzi vă este închinată recunoştinţa şi slava pentru totdeauna. In aceasta zin care serbăm alta aniversare a domniei M. V., o mirare ne stăpâneşte văzând cât cuprins a putut avea aşa scurtă curgere de vreme. Din tot sufletul «i din toată inima urâm să trăiţi Sre! Trăiască M^jestatea Sa Regina ! ! Trăiască Alteţele Lor Regale Plinii doi! Moştenitori! Trăiască Dioasta Română! DL I I C. BRATIANU, P.i^MiElstrn 1 Cuvântul Ministrului Justiţiei restit ii solemnitatea Insegurirei Palatului de Jestifl« Sire, Doamnă, Alteţe Rigaie, leaţi Prea Sfinţi şiPitaţi, In zilele ce vor arma acestei sotemuUIţi, —peatru ca Interesele societăţel şl acele «le fasillsbililar ei na fie prej »dickte prin îatreruperea functusei Instanţelor judecătorişt!,—treptat, mei intita stcţia mea civiîocomerciala ce stă, de două decenii, despărţită de Tribunalul căreia aparţiae $l, ras! apoi, celelalte secţiuni ale acestei Tribajjal şi Curtea de Apel se vor strămuta la acest Palat, rdualţat pe temeliile fotstei Cărţi Domaeţti a Moldovei şi mealt, din timpuri străvechi, să servească, dealungul veacurilor, ca aşezământ pentru Implrţirea dreptăţii, pentru cârmuirea administrativă a Judeţului Iaşi şi Iacă, adaogă el,deva o poruncă domnească „pentru odihna Domnilor trecători pe aici". Se Împlineşte cu aceasta In viţ« judiciari din această parte a ţării o mare nevoe, de mult, dar mei paterali simţim aceia, după puserea în aplicare a nonei legi pentru unificarea orginisării judecăoreşti. Se Împlineşte cu aceasta, iasă, şi o veche dorinţă a Iaşclui care, fericit de roadds binefăcătoare ale inţietivei sale de la 1859 şi ale jertfelor ce a făcut pe altarul aeriel, na cere de efit să se restaureze şi să sa conserve ca pietate monumentele in care trăieşte un trecut glorios Închinat, întreg şi fără gând de revenire, Istoriei unice a unui sisgur şl nedespărţit neam românesc. .Şi se ridic» din cenuşă, şi să se Inslts mal măreţ şl mal frumos de corn a fost", a zi» Domnitorul Carol când, in nltimal Incendiu, »’au prăbuşit zidurile „Palatului administrativ" şi le’au perdut urmele a tot ce mal putea reaminti că a fost cândva acolo an divan pentru dreptate şi o Curte, care a uimit lumea la nunta fiicei lui Vasile Lupu. Şi cuvântul Domnitorului nu s’a desminţit. După două încercări de reclădire, neiabatice îa decani de 40 de ani acţluata solidară a statuul şi a judeţu’ul laţi, fice ca In acest moauseat, Istr’o ladoită manifestare a artei pentru tresaiul lui şi pentru idealul Justiţiei. Istoric« „Ştefanoviţâ" să reînvie din cenuşi, is adevăr rad frumoasă ş! mal măreste de cum a foat vr’odată. In afară de temelii, nimic materia! nu mai are contact cu trecuta!, dar pretutindeni tot ce este bou readuce ceva din vechi, de la interneerea Principatului Moldove! până la înfăptuirea unitiţei naţionale. Oricare ar fi însă concepţia mea şi talentul artistin! în evocarea trecutului, nimic nu poate da aceste aşezământ visţa pe care io dl prezenţa Mejsstiţei Voastre îs inciita lui. Ace! care cunosc istoria desrobirei noastre şi, pătrunzând trecutei, ştiu să ţină firi! între domniile strălucite care au revărsat, îs iatunericul vremurilor, lumina călăuzitoare a paşilor poporulul nostru, nu se poate să nu fie igaduiţi de florii «moţiune! când triless ceasul îa care Mijosutea Voastră, nemuritorul înfăptuitor al Întregirii neamului românesc, calea ţi pentru latâta dată locul de gazdă ce V-a fost sortit de Ştefan şi locul în care adunarea electivă a Miciovei a ales pe Acela care a devenit primar Domn al Principatelor Unite. A fost de ban sugar pentru nslre şi pentru soarta acestui Palat—atât de grea încercat îa timpul rătbolu’si—porumbelul slb ce legenda spune că s’a aşezat pe frontispiciul îaf, Iu momeşte!sseeîel alegeri, îos care voinţei* patrioţilor şi, mal presus de ele, puterile istorice au arunsst poporului român prima punte da trecere către un viitor mal fericit. A foit de can augur şi după şase zeci de ani in isbâids luptei hotărâtoare pentru desăvârşita îafăptdre a unităţii naţionate ce Istoria V’a rezervat îs vremurile, sfmsit de grei® l| purtaţi tot pe păraistul Moldovei. Na patern, îa sdevfr uita, Sire, că de ad v’cţl reîators biruitor îa Capitala Ţârii, pentru ca apoi la Mănăstirea Putne! Ia mormâsttsl Marelui Ştefan, ctitor»! şi ocrotitorul ds zi şi de noapte a acesta! aşezăBiânt, şi rosiţi mişcătoarele cnviste, care închiagi, pentru noi , pentru g narattilis viitoare, cea mai glorioasă pagină din Istoria neamule! .Prin jertfa de eftegâ a sute de mH din „fiii patriei, am împins hotarele până la „marginele însemnate de grahî ş! pe toa,gele românesc. „Chilia şi Cetatea Albă la perderea că„rora a sângerat Inima ta sunt ale noastre „şi Ardealul pentru care nu şi viteazul tău „fia Petru Rereş aţi purtat armele vicios I„oase peste munţi este al nostru. „Ai nostru-i rasial mirul şi bogata Da- Mnire de jos. „Şi tot după poruica ta făcutam răzeşi „la tot întinsa! pământului românesc, pe „toţi acei cari au purtat arma în timp de „război, iadâad cu plaga la timp de pace. „Ssesgsl tău purtător de biruinţă l’am „aşezet în Metropolis Capitalei... „In numele tău şi al marelor tale fapte „am găsit Isvorul nesecat al răbdării la „timpul da umilinţă şi al tufîjahl îa timpul de restrii te. „lasdâ-ne duha! sfintei unii la la mine „noastre pentru ca sa putem duce inalate „greaua sarcină a staturl nostra întregit", SIRE, Adânc pătrunşi da măreţia oparei ce a*ţi tefăptuit şi de funcţiunea ca trebuie să Îndeplinească puterea judecătorească la organizarea statuiui şi la acţiunea p*ntru consolidarea enlfdl, prin ailgurarea o da şi de drept. Vă încredinţăm că la assatouatul la care plăteşte spiritul celor oui buni şi mai drepţi Domni, hotărârile judecătoreşti ce sa vor executa în numele Majestăţel Voastre vor 11 expresianea coaşiilncioâgâst legel şi a dreptăţii. Avem pentru aceasta, chezăşia asindoioasă a cspacităţel profesionale şi a Integrităţe rusul corp jidecitores, de elii cu care se poate mândri mrg stratura şi ţara pretutindeni şl in faţa tuturor. Li această înisuşire de fond noal PaUt adaogă las ştrea externă a formei, a cadrului impunător la care aa cuvisa să se exercite dreptul de „ iriadrctlo” câ suveranitatea naţioaslă conferă paterei judecătoreşti. Şi acum urcând treptele şi indreptându' VI către porţile lach sa ala noului templu, laviţele cu sceptrul paterei suverane ce purtaţi prin „graţia Iul Dumnezeu şl Voinţa Năţlonală" şi rostiţi, cu credinţa că aşa va fi, porunci, stegar« poruncă ce esti dat unui judecător »’«smite : „Aperite Mhl portai Justitia*". iI Dr. G. MARZESCU Mlnlstrul Justiţiei i CtSâfii si iiiusurtrtâ Paiâfil ifi J*i%titli Ulii hs\ TELEGRAMA CĂTRE DOMNUL GH. MARZESCU Dl. Dimftrk Bardag«n prim priss dl-tele Cerții dă CsiS&tie a trassmii a lui G, Mă ze cn urnă oarei tahgramă: R gr .t nnlt lă nu pot aalita Ia frnmOâSa s^rbsr® a itrasgara:el Paiata d J^ttiei din hsî, nede totiesaua prestigiul magistratinel a b^rof ubi au f jrat la cel mal bat grad. Cu inima ami stita: 1 de D or fl m%rd la uoarie pikta să-și mențin! frumoasa s! ex^mplre repnfatțîsinel 3 tt fntotde&asa a avit. D. BUZDUGAN Ciîiţi în pagina îV-a: împunătuirei pi ot tsiin« Btsipîciiitft dt istăzi Citiţi In pagina 11 a: To M dliiirsifll® ksfivu df trS, Etoirl dtla serbări