Munca, iulie 1955 (Anul 11, nr. 2395-2421)
1955-07-01 / nr. 2395
Pag. 2-a Prin oraşul nou al Hunedoarei Deasupra pădurii de stejar se ridică o ceafă uşoară. Sus, pe cerul albastru se formează pămătufuri de nouraşi albi. Vintui ii poartă uşor spre apus, peste aşezarea noului oraş. Dimineaţa aceasta de vară e la fel cutoate celelalte. Intîi linişte, apoi un clocot de viaţă care nu încetează pină seara tirziu. Pe trotuarele proaspăt turnate prapuri de muncitori trec spre centrul oraşului, spre şoseaua asfaltată ce duce la Combinatul siderurgic. Timp de zeci de minute pe străzi trec în grupuri sute de oameni. Ei formează marea familie a oraşului nou muncitoresc din Hunedoara. In faţa noului jj magazin universal, vînzătoarele îmbrăcate in halate albe descarcă marfa sosită. Uşile mari de stejar ale „Alimentarei" se deschid larg. O maşină închisă a sosit, răspîndind miros de pline caldă. De la „Aprozar" gospodinele se întorc cu plasele încărcate de legume. I In faţa căminului de zi, copiii gălăgioşi şi-au început joaca. Marioara, educatoarea, priveşte cerul albastru. I E o zi frumoasă. g — Ce ziceţi copii, mergem la pă- 8 dure ? I Mai e vorbă? O asemenea propunere 8 micuţii o primesc cu tulultă bucurie. Citeva ore în mijlocul naturii — nici o că se poate ceva mai plăcut. Copiii se 8 aşează în rînd doi cite doi şi pornesc 8 spre pădurea Chizilului. In fata blocurilor gospodinele udă 8 rondurile de flori. Din balcoane, altele 8 privesc frumoasa privelişte a Hunegdoarei. Razele aurii ale soarelui le mîngîie fetele. Sus, în marginea pădurii Chizitului, pe terasa restau- 8 rantului ,,Ciuperca", ospătarii aștern ? pe mese feţe de pinză albă ca zăpada, g asează buchete de flori... 8 Pe şantierele orașului munca conti- I nuă fără întrerupere. Macarale pu- ternice ridică prefabricatele la eta- 8 iele blocurilor aflate în construcţie. 8 La noul spital zidarii toarnă planşeul g terasei. Pe străzi camioanele trans- 8 portă piatra măcinată pe care maşinile compresoare o bătucesc. Constructorii pregătesc turnarea asfaltului. La ca- 8 pătul străzii ce se unește cu bulevardul \ principal, privirea ifi este atrasă de g o clădire cu două apartamente, imprej- 8 muită de o grădină cu flori. In holul ei este tintuită in perete o placă de g marmoră pe care stă scris cu Utere 8 aurii: „Noiembrie 1947“. Aici s-a pus piatra fundamentală a oraşului nou. Pe strada aceasta, Strada A.se înşiruiesc vreo 20 de apartamente de acelaşi tip. Ele sunt primele clădiri construite conform angajamentelor înscrise in contractul colectiv al Combinatului pe anul 1948. De atunci conducerea acestuia și comitetul de întreprindere au prevăzut in contractul colectiv a se construi in fiecare an sute de apartamente. Orașul a crescut repede. Clădirile de diferite tipuri, blocurile cu cite două etaje totalizează acum citeva mii de apartamente. In contractul colectiv pe anul acesta se prevede construirea altor cîtorva blocuri mari precum şi asfaltarea străzilor, a bulevardului şi amenajarea parcului. In luna martie s-a terminat blocul cu 92 de apartamente. De curind s-a dat în folosinţa muncitorilor blocul nr. 41 cu 27 apartamente, în care locuiesc familiile jurnaliştilor Ion Păunică şi Ichim Stoica, oţelarului Constantin Mocanu, laminoristului Victor Mihăilescu şi ale altor fruntaşi în producţie. Furnaliştii Ion Păunică şi Ichim Stoica se întorc împreună de la servi- ciu. Au fetele înnegrite de funingine, g Dar in inimile lor e bucurie. Ii aşteap- 8 tă ore de odihnă, de adevărată recrea- jj tie. Elena, sofia lui Păunică, lasă lu-g crai la o parte şi îşi întîmpină soţul. 8 După ce îi spune bun venit, îl şi pune 8 „la respect1’: „Ioane, intră in baie, ai g apă caldă, primeneşte-te”. Ca bună gos- g podină îi place curăţenia. Parchetul din 8 dormitor şi sufragerie este lustruit. Pe el sunt aşternute covoare. In bucă- ii tărie mozaicul este spălat oglindă. In 8 camera copiilor rulourile de la feres- 8 tre sint trase. Ionică, Gheorghe şi Aglexandru dorm duşi. Aşa obişnuieşte g mama lor să-i culce un ceas după prînz. 8 Ea nu are somn pină seara tirziu. 11 Cite nu sint de făcut! Acum croşetea- 8 ză perdelele pentru noul ei aparta- 8 ment. Pe terasă Păunică a început cu g vecinul său de apartament, Ichim Stoi- 8 ca, o partidă de şah... Seara coboară alene peste noua aşezare a Hunedoarei... Peste tot domneşte voia bună. Oamenii, muncitori de frunte ai combinatului, trăiesc o viaţă tot mai frumoasă, plină de bucurii, viaţa nouă a patriei noastre libere. A. MITROFAN corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Hunedoara Vom extinde experienţa strungarului C. Vasilache întreprinderea noastră este o unitate utilată cu maşini din cele mai moderne. Folosirea Întregii capacităţi a acestora este posibilă prin aplicarea pe scară întinsă a unei tehnologii înaintate. lata de ce strungarii noştri consideră experienţa lui C. Vasilache, expusă recent în paginile ziarului „Munca“, binevenită, întîmpinînd-o cu deosebit interes. In scopul analizării posibilităţilor de aplicare şi extindere a experienţei lui C. Vasilache, noi am ţinut de curînd o şedinţă cu participarea reprezentanţilor cercului A.S.I.T., cabinetului tehnic şi comitetului de întreprindere. Studierea materialului din ziar, ne-a dus la concluzia că pentru folosirea unui regim înalt de aşchiere, este de cea mai mare însemnătate crearea de condiţii optime, pentru ca strungarii să-şi poatădesfăşura activitatea nestingheriţi de lipsa unor materiale sau scule. De asemenea, este necesară ridicarea continuă a nivelului tehnico-profesional al strungarilor, care să le permită aplicarea complexului de măsuri ce le includ experienţa de lucru a lui C. Vasilache. Pornind de la aceste concluzii, am alcătuit un plan concret de acţiune pentru popularizarea, extinderea şi generalizarea experienţei cunoscutului strungar tîrgoviştean. In acest scop am format o brigadă din cei, mai buni strungari ai întreprinderii pentru studierea şi aplicarea în practică a experienţei lui C. Vasilache. Brigada aceasta va constitui nucleul de difuzare a posibilităţilor de adaptare a regimului de aşchiere rapidă la condiţiile existente în întreprinderea noastră. Ca să obţinem acest rezultat conducerea tehnicoadministrativă a întreprinderii se îngrijește ca locurile de lucru a strungarilor care alcătuiesc brigada, să se organizeze după modelul prezentat în expunerea apărută în ziar. Considerînd că este o datorie permanentă de a sprijini ridicarea nivelului tehnico-profesional al strungarilor ne-am propus să organizăm un curs special. In cadrul cursului amintit, vor preda ingineri, tehnicieni, maiștri şi strungari cu o temeinică pregătire de specialitate. Un loc important îl va cuprinde în cadrul tecriilor acestui curs, dezbaterea organizată a principiilor ce stau la baza metodelor de munca ale lui C. Vasilache. In felul acesta colectivul de muncă a! întreprinderii noastre are convingerea că aplicarea şi generalizarea bogatei experienţe a strungarului Erou al Muncii Socialiste, C. Vasilache, va ridica sectorul nostru de strungărie pe o înaltă treaptă de productivitate. GRIGORE VIRGIL ing. șef Atelierele C.F.R. „Gh. Apostol“ Galati In prezent, colectivul uzinei noastrelucrează în contul anului 1957. Factorul principal care ne-a asigurat obţinerea unor rezultate din ce în ce mai frumoase a fost folosirea pe scară -lângă a metodelor înaintate de muncă, stimularea continuă a iniţiativei creatoare a muncitorilor, tehnicienilor si inginerilor. In activitatea noastră am tinut seama de faptul că aceasta este o cale din cele mai importante pentru creşterea productivităţii muncii si sporirea cîştigului muncitorilor. Iată de exemplu cum am reuşit noi să facem ca majoritatea strungarilor să aplice metoda Bîkov-Bortkevici. Am luat legătura cu cabinetul tehnic din uzmnă, căruia i-am cerut să studieze amănunţit ce condiţii trebuie să îndeplinească maşinile-unelte pentru a se putea aplica la ele metoda respectivă. Cabinetul tehnic a stabilit că o mare parte din maşinile noastre pot să dea randamentul cerut de metoda Bîkov-Bortkevici. Imediat am trecut la experimentarea metodei în atelier, sprea vedea ce rezultate dă. Pentru aceasta a fost pregătit tînărul strungar Gheorghe Potlog care a aplicat cu succes metoda. Apoi, el a întocmit un referat despre felul cum a reuşit s-o aplice. Cabinetul tehnic a întocmit la rîndul său un referat cuprinzînd descrierea tehnică a metodei şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească maşina cu care se lucrează. Cele două referate au fost prezentate într-o consfătuire specială, în faţa unui mare număr de strungari. In cadrul aceleiaşi consfătuiri, şeful de secţie Mircea Jelin a explicat pe larg modul de ascuţire a unui cuţit, după acest sistem. Discuţiile au fost vii şi interesante, s-au pus multe întrebări referenţilor. Foarte convingătoare a fost demonstraţia practică făcută de tov __ Potlog, după descrierea teoretică a metodei. Referatele alcătuite cu grijă, discuţiile purtate, demonstraţia practică au avut darul să facă pe mulţi strungari să treacă cu curaj la aplicarea metodei de tăiere rapidă. Rezultate deosebit de bune au obţinut Constantin Ciupercă, loan Corbu, Dumitru Nistor şi alţii. De curînd a fost studiată împreună cu cabinetul tehnic posibilitatea aplicării dispozitivului Bîjcov, pentru eliminarea vibraţiilor la strung. In prezent, strungarul loan Corbu experimentează adaptarea acestui dispozitiv, pregătind şi un referat în legătură cu asta. Noi tindem să obţinem adaptarea dispozitivului la cît maimulte strunguri, deoarece prin eliminarea completă a vibraţiilor la maşinile-unelte se asigură creşterea considerabilă a calităţii produselor. Şi în sectorul turnătorie s-au luat măsuri de introducere şi extinderea unor metode înaintate. Astfel, în scopul gospodăririi cu grijă a metalelor, şi deci al realizării de economii, colectivul serviciului tehnic din uzina noastră a studiat posibilitatea turnării în cochile a roţilor de vagonete. In urma aplicării acestei metode perfecţionate, piesele turnate auieşit atît de exacte tocit s-a putut înlătura operaţia de strunjire a bandajului roţii, făcîndu-se economii importante de manoperă. Pentru extinderea metodei Voroşin, care se referă la buna organizare şi întreţinerea în perfectă stare de curăţenie a locului de muncă, în secţia turnătorie a fost ţinută o consfătuire cu toţi turnătorii, în care s-au explicat practic avantajele ei. Mulţumită acestui lucru, în momentul de faţă toţi muncitorii aplică metoda Voroşin. O mare atenţie am acordat mişcării inovatorilor, pe care o stimulăm sub diverse forme. De pildă, în uzina noastră se lucrează, printre altele, semănători de porumb, remorci-dormitor şi vînturători pentru cereale. De un real folos a fost inovaţia lăcătuşului Serafim Mitroiu care a confecţionat o matriţă pentru îndoirea apitetor la remorca-dormitor, a ceea ce a redus timpul de lucru si a îmbunătăţit calitatea lor. Acelaşi tovarăş a confecţionat un dispozitiv pentru îndoirea guşeului de la subansamblul paturn al acestui produs. Comitetul de întreprindere a sprijinit şi generalizarea în uzină a acelor iniţiative ale muncitorilor din colectivul nostru care sunt valabile la mai multe locuri demuncă. Aşa, de pildă, tovarăşul Ioan Corbu a reuşit să confecţioneze un dispozitiv pentru struniirea bucşelor conicela remorca-dormitor. Datorită confecţionării unui domn copiator, el obţine zilnic cîte 30-35 piese peste plan. Raţionalizarea lui a fost extinsă, ea fiind aplicată acum de toţi ceilalţi muncitori care produc asemenea piese. O altă iniţiativă extinsă în întreprindere este aceea a strungarului Nistor Dumitru, care obţine rezultate frumoase în recondiţionarea sculelor şi buna organizare a locului de muncă. Rezultate asemănătoare au înregistrat si muncitorii care i-au urmat exemplul. In lupta pentru realizarea de economii foarte valoroase a fost iniţiativa brigăzii de tineret „1 Mai“, condusă de Vasile Melinte, car a propus ca pereţii din faţă ai cutiei de seminţe de la semănătoarea de porumb să fie confecţionaţi din deşeuri rămase de la confecţionarea pereţilor laterali ai ei. Prin aceasta s-a realizat o economiede peste 4.000 lei. Din brigada „1 Mai“ s-au evidenţiat tinerii Mihai Munteanu, Geta Nistor şi Vasile Haneanu. In ce priveşte aplicarea metodelor noi, în vederea creşterii productivităţii muncii, noi mai avem încă de rezolvat o serie de probleme. Nu putem nici pe departe spune căam făcut tot ce trebuie. Aşa, de pildă, va trebui să ne preocupăm de extinderea pe scară largă a unor iniţiative ale fruntaşilor noştri. Astfel, urmează să ne ocupăm îndeaproape de inovaţia tovarăşului Aurel Bălan, care la strunjirea lagărelor pentru vînturători a folosit un cuţit special confecţionat de el, care i-a permis ca dintr-o singură trecere să execute piesele complet. Noi nu am popularizat îndeajuns această inovaţie, nu am stimulat permanent iniţiativa muncitorilor pentru perfecţionarea proiectelor lor, pentru creşterea productivităţii muncii. O slabă activitate în această direcţie a avut şi tovarăşul Traian Poenaru, care răspunde de problemele întrecerii în comitetul de întreprindere. Ştim că aplicarea metodelor înaintate de muncă, folosirea experienţei sovietice, constituie chezăşia victoriilor noastre în dezvoltarea industriei si a agriculturii, în lupta pentru înflorirea patriei. De aceea, de acum înainte vom aplica si mai larg metodele înaintate sovietice, cît şi cele ale fruntaşilor noştri, contribuind astfel la mărirea necontenită a productivităţii muncii, la reducerea preţului de cost al produselor noastre. Din experienţa întreprinderilor care şi-au îndeplinit cincinalul Aplicarea metodelor înaintate asigură creşterea productivităţii muncii ION MUNTEANU preşedintele comitetului de întreprindere al uzinei „Ceahlău“-Piatra Neamţ MUNKA In cinstea Congresului Mondial al Mamelor Mitingul din Capitală In cinstea Congresului Mondial al Mamelor va avea loc în Capitală un miting la care vor lua cuvîntul reprezentante ale femeilor din diferite regiuni ale tării și delegate care vor participa la Congresul Mondial al Mamelor. Va lua cuvîntul vicepreşedinta Federaţiei Democrate Internaţionale a Femeilor, Dolores Ibarrum, IAŞI. — In fabricile textile şi de tricotaje din Iaşi majoritatea celor ce muncesc sînt femei. Ele întîmpină cu noi şi frumoase realizări Congresul Mondial al Mamelor. In ultima lună, întrecerea socialistă a cuprins 76 la sută din lucrătoarele acestor fabrici. Aproape 60 la sută dintre ele aplică metode înaintate de muncă. Peste 400 de filatoare, ţesătoare, lucrătoare din ramura confecţii, tricotaje sunt încadrate în cele 28 de brigăzi ale păcii. La acest miting sunt invitate să participe mame, muncitoare, intelectuale, gospodine din Bucureşti şi delegate din toate regiunile ţării. Mitingul va avea loc in ziua de 1 Iulie a.c., orele 18, la Arenele Libertăţii. In caz de ploaie, mitingul va avea loc în sala de sporturi Floreasca. In sectorul filatură al fabricii „Ţesătura“ din Iaşi, sector care şi-a îndeplinit sarcinile cincinalului încă din luna octombrie IS54, lucrează aproape 300 fruntaşe în producţie printre care filatoarele Maria Gherman, Aurelia Bordeianu, Ecaterina Munteanu şi Eiena Bejenaru. In ultima lună sectorul filatură al fabricii „Țesătura“ a produs 3.550 Kg fire de bună calitate peste plan. Muncitoarele de aici dau produse în contul lunii august 1956. Realizările textilistelor din întreprinderile ieșene Scrisori către prietene Sute de scrisori, adevăraţi soli ai păcii, au pornit din satele şi oraşele patriei noastre spre alte meleaguri. Sunt gindurile pe care femeile din patria noastră le transmit cu prilejul Congresului Mondial al Mamelor, femeilor din alte ţări. „Noi, femeile muncitoare, tehniciene, inginere şi funcţionare din Ministerul Căilor Ferate — se spune într-o moţiune adresată delegatelor la Congres — am luat cunoştinţă cu emoţie de convocarea Congresului Mondial al Mamelor şi suntem însufleţite de dorinţa de a apăra pacea, de sentimentul unei adînci răspunderi pentru viaţa copiilor noştri". Cuvinte simple dar pline de înţeles îi scrieunei prietene chineze colectivista Avrămia Ivan din regiunea Galaţi: „Primeşte satul meu fierbinte şi asigurarea că în gospodăria agricolă colectivă unde lucrez, alături de toate colectivistele, voi munci cu elan sporit pentru obţinerea unor recolte bogate, contribuind astfel la întărirea scumpei noastre patrii, la întărirea luptei pentru pace, pentru liniştea şi fericirea copiilor noştri". In întimpinarea Festivalului Premiaţii Concursului tinerilor solişti Vineri 24 iunie a.c. a luat sfîrşit Concursul tinerilor solişti organizat de C.C. al U.T.M. şi Ministerul Culturii în cinstea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru pace şi prietenie de la Varşovia, la care au participat tineri interpreţi din toate colţurile ţării. Juriul central a hotărît, acordarea de premii următorilor participanţi : I. Instrumente de coarde Premiul I Cozighian Varujan, vioară-Bucureşti; Premiul II Adorian Ildico, vioară-Bucureşti; Hamza Gheorghe, vioară-Bucureşti; Mîndrea Fiorin, cello-Bucureşti; Opreanu Mircea, vioară-Bucureşti. Premiul III Gluck Florenţa, vioară-Bucureşti; Ruha Ştefan, vioară-Cluj. II. Instrumente de suflat Premiul I: Staicu Paul, corn-Bucureşti. Premiul II: Gregorian Elisabeta, clarinet-Bucureşti; Guti Edy, oboi-Bucureşti; Năstase Ion, flaut-Bucureşti; Soroşan Arcadie, fagot-Tg. Mureş. Premiul III: Bretz Ştefan, corn-Bucureşti; Popa Gheorghe, fagot-Bucureşti. III. Pian Premiul I: Cristescu Krumhilda-Bucureşti; Molnár Iuditha-Cluj. Premiul II : Brinduş Nicolae-Bucureşti; I.Conte Marieta-Bucureşti; Zorleanu Alexandrina-Bucureşti. Premiul III : Amiras Gabor-Cluj ; Iliescu Constantin-Bucureşti; Serbescu Liana-Bucureşti. IV. Canto Premiul I : Adelstein Blanche, soprană- Bucureşti; Grebenişan Marieta, soprană-Timişoara. Premiul II : Florei Nicolae, bas-Bucureşti; Niculescu Vall, soprană-Bucureşti; Rădulescu Teodora, soprană-Bucureşti. Premiul III: Iordăchescu Dan, bariton-Bucureşti; Loghin Valentin, bas-Bucureşti; Neagu Aurelian, bas-Bucureşti; Prisăcaru Ion, bas-Bucureşti. V. Dansuri a) Dansuri clasice şi de caracter: Premiul I : Duetul: Niculescu Puşa—Cotovelea Gheorghe-Bucureşti; Ştefănescu Simona-Bucureşti. Premiul II : Şerban Larissa-Cluj ; Grupul Lizzi Lind, Alexe Ion, Petrov Bojidar-Bucureşti. Premiul III: Duetul: Benador Cora, Mărcui Eugen-Bucureşti; duetul: Mihailova Pania—Boitanciuc Ion-Bucureşti. b) Dansuri populare: Premiul I grupului: Iiie Ion—Ilie Gheorghe—Buzea Mariana- Bucureşti. Premiul II grupului: Beretzki Iosif—Spinu Iulian—Trifu Ion-Bucureşti. Premiul III grupului: Bărbălău Mihai— Ciuc Ion—Georgescu Constantin—Negoiţă Ion—Venin Ion-Bucureşti VI. Interpreţi de muzică populară a) Cîntăreţi de muzică populară. Premiul II : Hazgan Gheorghe-Bucureşti. Premiul III : Darvai Victoria-Bucureşti. b) Solişti instrumentişti de muzică populară : Premiul I: Fraţii Marica, fluier-com. Leşu-Cluj. Premiul II : Albulescu Nicolae, xilofon-Bucureşti; Fărâmiţă Lambru, acordeon- Bucureşti; Luca Damian, nai-Bucureşti; Netcu Fiorea, fluier-Tr. Măgurele. Premiul III : Grozav Ion, muzicuţă-Timişoara ; Toader Maria, tulnic , corn, Leşu, Cluj; Tocariu Victor, fluierat artistic-Bucureşti. Au fost de asemenea acordate numeroase menţiuni. Premii şi menţiuni acordate cu prilejul Concursului literar Juriul Uniunii Scriitorilor şi-a încheiat lucrările de triere a materialelor literare primite cu prilejul concursului organizat în cinstea celui de al V-lea Festival Mondial al Tineretului şi Studenţilor. Printre cele peste 600 de lucrări literare (poezie, proză, teatru, reportaj), care au intrat în discuţia juriului, mai mult de 80 sunt scrise în limbile minorităţilor naţionale. Au fost acordate premii şi menţiuni pentru poezii, schiţe, povestiri, reportaje şi piese intr-un act. Astfel, premiul I a revenit tov.: Sanda Movilă (poezie), Ion Lăncrănjan (povestire), Traian Coşovei (reportaj). Premiul II a fost acordat tov. : Dimos Rendis (poezie), Ştefan Andrei (schiţă), Victor Vîntu (reportaj). Premiul III a fost acordat tov. : A. M. Sperber (poezie), Dumitru Mircea, (povestire), Haralamb Zincă (povestire). Următorii autori au primit menţiuni: Ion Brad, Franz Bulhardt, Valeriu Gorunescu, Aladár Lászlóffy, N. Labiş, Florin Mugur, Gh. Vasile, Tiberiu Uan (poezie) ; Maria Zoe Ionescu, Constantin Rusescu (schiţe) ; Radu Cosaşu (reportaj) ; Földes Mária, Szász János (piese intr.un ael). (Agerpres) Vineri 1 iulie 1955. — Nr. 2395 Din activitatea departamentelor profesionale ale F. S. M. Unitatea de luptă a oamenilor muncii din industria textilă şi îmbrăcăminte Astăzi, se deschide la Bucureşti, sesiunea Comitetului Administrativ al Uniunii Internaţionale a Sindicatelor din Industria textilă şi îmbrăcăminte, departament profesional al Federaţiei Sindicale Mondiale. Lucrările sesiunii se vor desfăşura sub semnul luptei pentru unitatea de acţiune a celor ce muncesc, pentru apărarea şi obţinerea drepturilor sindicale ale muncitorilor textinişti din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, pentru menţinerea şi consolidarea păcii în întreaga lume. In fruntea luptei pentru unitatea de acţiune pe plan internaţional a oamenilor muncii, in vederea apărării păcii şi a drepturilor lor politice şi economice, se afla Federaţia Sindicală Mondială care este cea mai reprezentativă organizaţie sindicală a oamenilor muncii de pe întregul glob pămîntesc, numărînd în rîndurile sale aproape 90 milioane de membri. In anul 1949, cînd efectele crizei economice ca şi politica de înarmare, loveau crunt în industriile de textile şi confecţii din ţările capitaliste şi deci în situaţia muncitorilor din aceste ramuri, a avut loc la Lyon, în conformitate cu hotărîrile F.S.M., conferinţa de constituire a Uniunii Internaţionalea Sindicatelor din industria textilă şi îmbrăcăminte. De atunci, lupta muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, condusă de U.I.S. textilă şi îmbrăcăminte în spiritul unităţii de acţiune, a înregistrat numeroase succese. De pildă, Federaţia italiană a muncitorilor textilişti, realizînd unitatea de acţiune a tuturor textiliştilor, indiferent de apartenenţă sindicală, convingeri politice sau credinţe religioase, a obţinut mărirea salariilor, împiedicarea închiderii a numeroase uzine, salvînd astfel de la şomaj mii de muncitori textilişti. Cînd administraţia întreprinderilor textile din regiunea Targetti (Italia) a hotărît concedierea a 550 de oameni, muncitorii au ocupat uzinele şi după 2 luni de luptă au obţinut victoria. Alt exemplu de ceea ce se poate obţine prin unitatea de acţiune este cel de la „Manufacture Gottoguere Meridionali“ , a cărei direcţiune a concediat fără preaviz 2 muncitori, încercările de a convinge conducerea întreprinderii să-i reprimească la lucru, n-au dat rezultate. Dimpotrivă, patronii întărîtaţi au suspendat lucrul în toată uzina. In faţa acestei situaţii, muncitorii au hotărît în unanimitate ocuparea uzinei. Totodată textiliştii din regiunea Salermo au declarat o grevă de solidaritate de 24 de ore, urmată de o altă grevă de 48 de ore a muncitorilor din toate întreprinderile textile. Participarea la grevă a fost de 100 la sută. O largă mişcare de solidaritate cu greviştii s-a întins de-a lungul întregii Italii. După 10 zile, conducerea uzinei a fost silită să reprimească la lucru pe toţi cei concediaţi. Mişcarea grevistă a muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte, a luat o mare amploare şi în Franţa. Textiliştii luptă aci împotriva ritmului infernal de muncă, pentru majorarea salariilor în raport cu scumpetea şi pentru concedii plătite. In raport cu anul 1938 industria textilă din Franţa a crescut în 1954 cu ,19 la sută, dar ea este deservită de un număr de muncitori cu 150.000 mai mic decît în 1938. Aceasta arată clar proporţiile pe care le ia şomajul pe de o parte şi intensificarea exploatării muncitorilor pe de altă parte. Această situaţie explică însă şi intensificarea luptei tot mai unite a muncitorilor din această ramură industrială. Muncitorii textilişti din această ţară, intensifică lupta pentru obţinerea majorării salariilor lor, în raport cu scumpetea. Astfel la fabrica „Tricot-Mecanique“ din Puteaux, mai multe zile la rînd 500 de muncitori, printre care un mare număr de fete sub 20 de ani, au declarat grevă cerînd majorarea salariilor cu 15 franci pe oră. Ei au cîștigat revendicările lor printre care și realizarea principiului „salariu egal, la muncă egală“ pentru tinerii și femeile din această întreprindere. Asemenea exemple sunt nenumărate. Important de semnalat este faptul că în ciuda împotrivirii manifestată de conducătorii sindicatelor scizioniste, la mişcarea grevistă alături de oamenii muncii încadraţi în C.G.M., iau parte şi cei din organizaţiile sindicale catolice şi din alte organizaţii neafiliate la F.S.M. Valul de greve şi de acţiuni din cele mai diferite dezlănţuite de muncitorii din industria textilă şi îmbrăcăminte din S.U.A., Germania occidentală, Belgia, Anglia, Italia, Japonia, Brazilia şi alte ţări, dovedesc că intensificarea exploatării a devenit insuportabilă. Majoritatea muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte din ţările capitaliste sunt femei şi tineri, cărora patronii, pentru o muncă egală cu cea a bărbaţilor, le plătesc salarii mai mici cu 30—50 la sută. In scopul întăririi luptei pentru obţinerea de drepturi egale pentru femeile muncitoare, Consiliul General al F.S.M. la cea de a 7-a sesiune a sa, care s-a ţinut la Varşovia între 9—14 decembrie 1954, a iniţiat organizarea unei conferinţe internaţionale a femeilor muncitoare, care să fie pregătită prin mari acţiuni în vederea aplicării în tarile capitaliste a principiului „la muncă egală, salariu egal“. Uniunea Internaţională a Sindicatelor din Industria textilă şi îmbrăcăminte sprijină pregătirea şi ţinerea Conferinţei, hotărînd participarea la conferinţă a Biroului său Executiv. Pe baza programului de revendicări a U.I.S. textilă şi îmbrăcăminte, muncitorii textilişti obţin în lupta lor o serie de succese, datorită unităţii lor de acţiune. Iată un exemplu edificator. Cele 6 sindicate ale muncitorilor textilişti din Kanpur, statul Uttar Prades din nordul Indiei, au fuzionat la 1 august 1954 pentru a forma o singură organizaţie, punînd astfel capăt sciziunii care dăinuia de 8 ani. Aceasta a făcut ca lupta unitară a muncitorilor textilişti din Kanpur să ducă la obţinerea de succese însemnate în ceea ce priveşte revendicările lor. U.I.S. din industria textilă şi îmbrăcăminte demască şi combate curajos acţiunile de trădare a intereselor muncitoreşti, acţiuni duse de către anumite secretariate profesionale internaţionale care fac parte din aşa-zisa confederaţie internaţională a sindicatelor libere. In această luptă, U.I.S. atrage în acţiunile revendicative pe care le iniţiază şi celelalte pături sociale (ţărani, mici meseriaşi), pentru înfăptuirea unei cît mai largi unităţi de acţiune. De la ultima sesiune a Comitetului Administrativ al U.I.S. din industria textilă şi îmbrăcăminte, ţinută la Praga în 1954, s-au petrecut o serie de evenimente care scot în relief eforturile Uniunii Sovietice şi ţarilor de democraţie populară, pentru întărirea păcii între popoare. Lupta pentru pace promovată de U.R.S.S., R. P. Chineză şi ţările de democraţie populară, are la bază principiul leninist al coexistenţei paşnice şi corespunde aspiraţiilor celor mai largi mase de oameni din lumea întreagă. Cauza păcii nu mai este cauza unui partid, al unui grup, sau a unei singure categorii sociale, ea a devenit principala revendicare a popoarelor, fapt care îi dă tărie de neînvins. Trebuie arătat că sindicatele sovietice, care au adus o uriaşă contribuţie la înfiinţarea U.I.S., acordă, la fel ca şi toate organizaţiile sindicale progresiste, o mare atenţie actualei sesiuni a Comitetului Administrativ care se ţine la Bucureşti. Acest lucru este şi de înţeles dacă ţinem seama de problemele care vor fi dezbătute în această sesiune. Iată cîteva din aceste probleme. 1) Pentru o mai mare dezvoltare a unităţii de acţiune a muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte în lupta pentru salvarea păcii; 2) Pentru intensificarea luptei unite a muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte împotriva supraexploatării în ţările capitaliste, coloniale şi dependente ; 3) Pentru aplicarea şi respectarea principiului „la muncă egală, salariu egal“, apărarea şi cucerirea drepturilor muncitoarelor şi participarea unitară a maselor de muncitoare din industria textilă şi îmbrăcăminte la conferinţa internaţională a femeilor muncitoare ; 4) Acţiunea pentru dezvoltarea, apărarea şi cucerirea drepturilor sindicale ale muncitorilor din industria textilă şi îmbrăcăminte. Oamenii muncii din ţara noastră sînt conştienţi de făptui că numai lupta unită a clasei muncitoare, sub conducerea înţeleaptă a partidului ei, le-a adus eliberarea pentru totdeauna de sub jugul exploatării capitaliste. Sub conducerea P.M.R. şi sub îndrumarea C.C.S., Sindicatul muncitorilor din industria uşoară a ţării noastre educă pe muncitori în spiritul internaţionalismului proletar, în spiritul patriotismului socialist, pentru apărarea cuceririlor revoluţionare, pentru înflorirea şi întărirea patriei noastre. Cu diferite ocazii, C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria uşoară din ţara noastră şi-a exprimat solidaritatea cu acţiunile întreprinse de muncitorii din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale. Aşa, de exemplu, colectivele a două întreprinderi din ţara noastră au trimis mesaje de solidaritate muncitorilor textilişti de la fabrica de bumbac Veniziano (Italia), cu ocazia grevei lor, care a ţinut aproape 4 luni, şi muncitorilor din textile şi confecţii din Iran, protestînd energic împotriva represiunilor guvernamentale din această ţară etc. Sindicatul muncitorilor din industria uşoară din ţara noastră s-a preocupat de strîngerea şi crearea de noi legături cu muncitorii textilişti din India, Finlanda, Franţa, Liban, Brazilia, Venezuela, Danemarca, Ceylon şi din alte ţări. Pentru dezvoltarea economiei naţionale a patriei noastre, sindicatele educă pe oamenii muncii în spiritul necesităţii ridicării productivităţii muncii, care duce la ridicarea bunăstării celor ce muncesc. Ele folosesc cu succes întrecerea socialistă, metodă comunistă de construire a socialismului. Organizaţi în Sindicatul muncitorilor din industria uşoară, muncitorii din industria textilă şi îmbrăcăminte din ţara noastră luptă pentru îndeplinirea şi depăşirea primului nostru plan cincinal, pentru sporirea productivităţii muncii în ramura lor de activitate. Ei ştiu că astfel contribuie la continua înflorire a patriei, participînd totodată la întărirea luptei fraţilor lor din ţările capitaliste, coloniale şi semicoloniale, la întărirea cauzei păcii în lumea întreagă. MARIA MORARU preşedinte al C.C. al Sindicatului muncitorilor din industria ușoară In U. R. S. S. a fost constituită un grup parlamentar naţional care a intrat în Uniunea interparlamentară MOSCOVA 30 (Agerpres). - TASS. La 29 iunie 1955 a avut loc la Kremlin sub preşedinţia deputatului M A. Iasnov, o conferinţă a deputaţilor din Moscova ai Sovietului Suprem al U.R.S.S. La conferinţă au participat 133 de deputaţi. In cadrul conferinţei a fost examinată problema formării unui grup parlamentar naţional al U.R.S.S. şi intrării acestui grup in Uniunea interparlamentară. Participanţii la conferinţă au luat cunoştinţă de statutul Uniunii interparlamentare care prevede că ţelul Uniunii constă în stimularea contactului personal între membrii tuturor parlamentelor şi unirea lor în vederea unor acţiuni comune pentru întărirea colaborării intre state şi întărirea păcii între popoare. Deputaţii care au participat la conferinţă s-au alăturat Uniunii interparlamentare şi au format grupul parlamentar naţional al U.R.S.S. Conferinţa a adresat deputaţilor Sovietului Suprem al U.R.S.S. un apel cu propunerea de a intra în grupul parlamentar al U.R.S.S. In apel se subliniază că participarea grupului parlamentar al U.R.S.S. în Uniunea interparlamentară decurge din declaraţia Sovietului Suprem al U.R.S.S., adoptată la 9 februarie 1955 şi va contribui la stabilirea unei legături directe între deputaţii Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi membrii parlamentelor celorlalte ţări. La conferinţa deputaţilor Sovietului Suprem al U.R.S.S. a fost adoptat regulamentul grupului parlamentar al U.R.S.S. care va face parte din Uniunea interparlamentară şi a fost ales biroul provizoriu al grupului. Preşedinte al biroului provizoriu al grupului parlamentar al U.R.S.S. a fost ales deputatul D. T. Şepilov, vicepreşedinţi , deputaţii O. V. Kuusinen şi M. A. Iasnov, iar ca reprezentanţi în Consiliul Uniunii interparlamentare au fost aleşi deputaţii N. A. Mihailov şi I. I. Paietkis. Biroul provizoriu a fost însărcinat să aducă la cunoştinţă Uniunii interparlamentare formarea grupului naţional parlamentar al U.R.S.S. şi intrarea lui în Uniunea interparlamentară.