Munca, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 2524-2550)

1955-12-01 / nr. 2524

Pag. 3-n La C. A. S. — Zalău se neglijează dezvoltarea sectorului zootehnic Gospodăria agricolă de stat Za­lău, regiunea. Oui. posedă un puter­nic sector zootehnic: vaci de lapte, tineret bovin, pom. .oi de rasă me­rinos, cabaline — în total peste zece mii capete. Numărul mare de animale presupune existenţa unor condiţii corespunzătoare de creşte­re şi dezvoltare a şeptelului, de spo­rire continuă a producţiei de lapte, carne, lînă şi grăsimi, care să adu­că o contribuţie de seamă la buna­­aprovizionare a oamenilor muncii. Şi, aceste condiţii există. Guver­nul a alocat fonduri însemnate, din care s-au construit grajduri noi, mo­derne, dotate cu tot ceea ce este ne­cesar creşterii si îngrijirii animale­lor, în cele mai bune condiţii. In ultimii ani, în sectorul zooteh­nic al gospodăriei s-au ridicat oa­meni de nădejde care au căpătat o bogată­­experienţă in munca de creştere şi îngrijire a animalelor. Andrei Varga, Arpad Pisoc, Gheor­­ghe Gurzău, Valeria Popescu, Ion Sălăjan, Andrei Bereski şi încă mulţi alţii luptă cu perseverenţă pentru înlăturarea greutăţilor ce se ivesc, obţinând rezultate bune în producţie. Cu toate acestea însă sec­torul zootehnic al gospodăriei agri­cole de stat Zalău este mult rămas în urmă faţă de posibilităţile pe care le are de a dezvolta multilate­ral şeptelul. In toate sectoarele de activitate din ramura zootehnică — cu excepţia planului la carne de porc — există o serioasă ră­mînere în urmă. Care sînt cauzele ? Insuficientă preocupare pentru asigurarea bazei furajere Una din condiţiile esenţiale pen­tru creşterea şeptelui de­ animale, pentru mărirea productivităţii lor, este­­asigurarea unei puternice baze furajere şi de calitate. Lu­crul aces­ta este bine cunoscut de fiecare conducător economic, de fiecare ac­tivist sindical care își desfășoară activitatea în zootehnie. Acest lu­cru este cunoscut şi de tovarășii din conducerea administrativă și de co­mitetul sindical de la G.A.S.­­Zalău. Cu toate acestea, ei nu au luat din timp măsuri eficace, care să ducă la asigurarea cantităţilor de furaje necesare hrăniirii numă­rului mare de animale, atît în peri­oada păşunatului cît şi în timpul iernii. Problema asigurării conveie­­rului verde, a însdozării de porumb şi floarea soarelui, a obţinerii de fineturi de calitate au fost lucruri pe care conducerea administrativă şi comitetul sindical nu le-au privit cu toată seriozitatea. Ei se mulţu­mesc cu justificarea că suprafeţele de teren destinate cultivării fineturilor şi plantelor de nutreţ sînt mult prea mici faţă de necesităţi. Ei nu au văzut însă că felul defectuos în care au fost făcute lucrările pregătitoa­re pentru muncile de primăvară, arături şi însă mint ari, a dus la ob­ţinerea de producţii slabe din punct de vedere cantitativ şi nutritiv. In afară de lipsa de preocupare pentru asigurarea bazei furajere din producţie proprie, pentru­­folosirea cu chibzuială a suprafeţelor de teren existente — lucru dovedit şi în do­meniul păşunatului, care n-a fost orga­nizat pe parcele — la G.A.S.­­Zalău se manifestă lipsuri se­rioase şi în ceea ce priveşte pro­curarea cantităţilor necesare de concentrate din repartiţii. Deficientele existente în domeniul asigurării bazei furajere au făcut ca animalele să fie alimentate neştiin­­ţific, la voia întîmplării. Acest lu­cru nu a rămas fără rezultate nega­tive asupra îndeplinirii planului,­atît la produse animale est si la pro­duși. In primul semestru al acestui an din sarcina de plan a fost realizat abia un procent de 84 la sută, iar la miei de 57 la sută. . Asta însă nu e tot. Din cauza sla­bei furajări a oilor, ,a neglijentei în asistenta zooveterinară, multe din ele au rămais sterile, iar un număr însemnat au murit.­Iată pentru ce producţia de lapte, carne şi lină este în momentul de faţă mult sub salicina de plan. Iar în prezent la G. A. S.-Za­lău situaţia­­ furajelor necesare animalelor pînă la primăvară nu diferă cu nimic faţă de cea din anul trecut. Furajele realizate din producţie proprie sunt de 1960 tone, dintre care 745 au fost însilozaite iar restul, deja­­consumate. întrecere... de dragul întrecerii In planul de muncă al comite­tului sindical, întocmit pe perioada­­trimestrului IV, sunt trecute o­­serie de probleme cum ar fi organizarea întrecerii de profesii în toate sec­toarele de activitate, ca nici un muncitor să nu rămînă în afara ei, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor din gospodărie în general, şi ale celor din Sectorul zoo­tehnic în special, răspândirea meto­delor­ bune de lucru, prin organiza­rea de schimburi de experienţă. De l­a întocmirea planului au trecut două luni iar rezultatele nu se văd. In sectorul zootehnic situaţia a ră­mas aceeaşi. De ce acest lucru ? Pentru că în orientarea activităţii sale, comitetul sindical a greşit. Comitetul sindical nu poate organi­za o întrecere viabilă, cu rezulta­te, fără ca muncitorii să aibă condi­ţii bune de lucru. Iată de­ ce, la G.A.S.-Zalău întreaga activitate sindicală trebuie îndreptată spre a sprijini de toate căile conducerea gospodăriei, în vederea asigurării condiţiilor pentru buna desfăşurare a întrecerii şi, în mod deosebit, prin asigurarea unei puternice baze fura­jere, care constituie un factor hotă­­ritor în desfăşurarea unei întreceri vii, mobilizatoare. Este adevărat că activiştii sindi­cali din comitet au ţinut o oarecare legătură cu conducerea administra­­tivă dar ea avea un caracter con­sultativ, care n-a dat naştere la iniţiative şi măsuri eficace în scopul lichidării defecţiunilor existente în asigurarea bazei furajere. Lipsiţi­ de un element atît de important în munca lor — baza furajer­ă — muncitorii din sectorul zootehnic al G.A.S.-Zalău desfăşoară o între­cere pe profesii formală, lipsită de rezultate. — Şi totuşi întrecerea pe profe­sii la noi în gospodărie, în sectorul zootehnic, merge bine — susţine to­varăşul Augustin Graur, preşedin­tele comitetului sindical. Scriptic, recunoaştem că aşa este. Practic însă, pe teren, la locul de­­muncă al grupelor sindicale unde se hotărăşte soarta, producţiei, alta este situaţia. Mulgătorul Ilie Per­neş, considerat de comitetul sindi­cal ca fiind „cel mai bun“ în între­cerea pe profesii , este mult rămas în urmă cu sarcinile de plan. E­­xemplul acesta e destul de edifica­tor. El scoate totodată în relief starea de automulţumire de care e cuprins comitetul sindical, lipsa de cunoaştere a situaţiei de pe teren, formalismul care există în organi­zarea şi conducerea întrecerii socia­liste în gospodărie. Faptul acesta nu poate fi privit cu indiferență de către comitetul sindical, ci analizat cu toată seriozitatea. , Cu ajutorul Comitetului sindical regional al muncitorilor agricoli Cluj, munca comitetului sindical de la G.A.S.­Zalău poate și trebuie să pornească pe făgaşul cel bun. Axîndu-şi activitatea pe cele mai ar­zătoare probleme ale producţiei, analizînd felul cum sînt du­se la în­deplinire hotărârile luate, comitetul sindical trebuie să acorde o mare atenţie stimulării initiativei de jos, a muncitorilor şi tehnicienilor care să vină cu propuneri concrete în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii bune de desfăşurare a ac­tivităţii în sectorul zootehnic. A. MIHALCEA Fabrica de conserve Mureşeni In Regiunea Autonomă Maghiară, la Mureşeni, s-a ridicat în anii cincinalului o fabrică de conserve modernă. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului al II-lea al P.M.R., colecti­vul de muncă de aici a reuşit ca la 1 noiembrie să-şi depăşească planul valoric anual cu 5 la sută, iar pînă la 10 ale aceleiaşi luni să dea peste plan 57.600 kg. conserve şi siropuri, în care intră şi 4 noi sorturi. Strădaniile muncitorilor fabricii se răsfring asupra îmbunătăţirii con­diţiilor lor social-culturale. După cele opt ore de muncă ei găsesc la cantină o masă gustoasă şi consis­tentă, iar timpul liber şi-l petrec cu folos la clubul fabricii. Foto-reporterul nostru a prins pe peliculă cîteva aspecte din munca şi viaţa acestui harnic colectiv. In clişeu : La club, muncitorii cercetează ultimele noutăţi literare şi tehnice. La dispoziţia lor stă o bibliotecă înzestrată cu 3.500 de volu­me. Tot aici activează şi brigada artistică de agitaţie. In clişeu : Secţia conserve de fructe şi marmeladă. Elisabeta Barta, maistrul secţiei, controlează împreună cu varnntul Gheorghe Kovacs funcționarea vacumului și calitatea marmeladei. Din activitatea unui cabinet tehnic Activitatea intensă depusă anul aceste de cabinetul tehnic al fabri­cii de piese de schimb pentru C­F.R. „Gheorghe Apostol“ din Galaţi s-a soldat cu rezultate frumoase. In cadrul schimburilor de expe­rienţă organizate pentru extinderea experienţei înaintate, la­ secţia fie­rărie, de pildă, fruntaşul Teodor Drăguşanu a împărtăşit muncitori­lor metodele sale de lucru privind, forjarea economică a legăturilor de arc. Drept urmare, numeroşi monci­­itori fierari îşi depăşesc zilnic nor­ma cu peste 75 la sută. De aseme­nea in secţia strungar­ie se prelu­crează astăzi pe oră 10 piuliţe pen­tru cozi tampon, în loc de două cîte se făceau pînă acum. In scopul extinderii experienţei Eroului Muncii Socialiste Constan­tin V­asilache, s-a format o brigadă compusă din patru strungari frun­taşi, care lucrînd la cîte două maşini în două ture ajută efectiv la generalizarea metodelor de tăiere rapidă a metalelor. Strungarii Ni­­colaie Caraman, Vasile Arhip, Radu Dănilă şi Mircea Mihălcean­u îşi depăşesc zilnic normele cu peste 200 la sută. La cabinetul tehnic s-au înregis­trat de la începutul anului şi pună în prezent 140 de propuneri de ino­vaţii, ceea ce reprezintă o creştere cu 160 la sută faţă de aceeaşi pe­rioadă a anului trecut. Prin aplica­rea a 107 inovaţii, întreprinderea­ realizează economii anuale de 1.215.000 lei. Amalia Goldhammer corespondent voluntar MUNCA DIN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS Automatizarea In slujba progresului tehnic ilUlVIN­OUI­CWWa ^ I WUJU tuie una din principalele căi ale progresului tehnic în industria U.R.S.S. Ea se realizează prin tre­cerea treptată de la maşinile semi­automate la cele automate şi de la maşini izolate, la linii și uzina automate. Automatizarea contribuie la creș­terea neîncetată a industriei grote — temelia dezvoltării întregii eco­nomii nationale. In industria ener­getică a f­ost automatizată majori­tatea hidro şi t­ermo-centrale­l­or. Dispozitivele telemecartice asigcură controlul și conducerea obiectivelor la distante de zeci si sute de p km. Anul acesta, aproape 40 la sută din totalul centralelor electrice ale Mi­nisterului Centralelor Electrice vor trece la conducerea telemecanică. Automatizarea a căpătat o extin­dere largă și în domeniul construc­ţiei de maşini — cea mai impor­tantă ramură ,a industriei grele. Astfel, in întreprinderile industriei de automobile si ale celei construc­toare de maşini agricole si tractoare funcţionează în prezent aproape 80 de Unii automate şi semiautomate pentru prelucrarea blocurilor cilin­drilor motoarelor, a capetelor de blocuri, pistoanelor, butoanelor de piston, a pieselor lagărelor de ru­lare, dinţilor de greblă, butoanelor şi piuliţelor, pentru montarea na­­diatoarelor, rulmenţilor cu role şi bile, şenilelor pentru tractoare, a lan­ţurilor de combine şi­­a altor piese. La începutul anului viitor vor intra în funcţiune peste 100 de linii auto­mate şi semiautomate în uzinele de automobile, de­ rulmenţi, de tractoa­re, precum şi în cele constructoare de maşini agricole din ţară. In domeniul metalurgiei, auto­matizarea cuptoarelor Martin, a furnalelor precum şi a laminoare­lor a îmbunătăţit esenţial modul lor de funcţionare. In furnalele cu regla­rea automatizată a temperaturii ae­rului suflat se topeşte în prezent aproape 95 la sută din totalul de fontă, iar în cuptoarele Martin cu reglarea automatizată a regimulu termic — peste 85 la sută din otel. Anul acesta, se prevede terminarea procesului de automatizare a reglării regimului termic al cuptoarelor pa­tentate si a ridicării instalaţiilor miniere cu schip. In industria textilă au fost auto­matizate o serie de procese în do­meniul filaturii, ţesător­iei şi lucrări­lor de finisare. Instalaţiile „clima­tului artificial“ menţin în mod automat temperatura şi umiditatea aerului necesar proceselor de tors şi de ţesut. Pe scară tot mai largă, sînt auto­matizate procesele de producţie în întreprinderile industriei uşoare. Pînă la sfârşitul acestui cincinal, vor funcţiona aici aproape 1.000 linii automate şi semi­automate şi a­pro­a­pe 2.000 maşini automate. La uzina de bere din Moscova, de pildă, a intrat recent în funcţiune prima linie automată din ţară pen­tru pregătirea sucurilor de fructe. Ea este formată dintr-o serie de maşini, care înlocuiesc munca omului în toate stadiile producţiei începând cu spălatul şi terminând cu înfun­datul sticlelor umplute. Productivitatea liniilor este de 48.000 sticle de suc de fructe în­tr-un schimb. I­n prezent se elaborează, un sis­tem complex de automatizare a controlului şi reglării proceselor tehnologice în industria de zahăr, spirt, uleiuri şi grăsimi. De­ aseme­nea, se desfăşoară lucrări de pro­iectare a uzinelor automate pen­tru prelucrarea pieilor. Automatizarea proceselor de pro­ducţie dă importante rezultate eco­nomice. Experienţa întreprinderilor fruntaşe din Moscova constituie o mărturie a acestui fapt. Să luăm de pildă, uzina de rulmenţi nr. 1 „Kaganovici”. Folosirea pe scară largă a automatizării şi mai ales a liniilor automate de bandă a dat posibilitatea să fie eliberat şi în­drumat spre alte sectoare un număr considerabil de muncitori. Volumul necesar de muncă pentru produce­rea pieselor s-a redus aproape la jumătate. Productivitatea muncii a sporit cu 15—22 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 10—12 la sută. Perfecţionând continuu procesele de producţie, colectivul uzinei a creat o secţie automată de rulmenţi. Cele două linii automate ale acestei secţii numără cîteva sute de auto­mate, agregate şi aparate. In procesul de fabricaţie a rul­menţilor, mâna omului nu intervine de joc, piesele prelucrate nu sînt vi­zibile pe întregul parcurs al liniei. Operaţiile sînt executate consecu­tiv. Imediat ce se termină prelucra­rea la strung a inelelor, un automat special imprimă pe aceste piese încă „crude“ marca uzinei, anul de fa­bricaţie şi numărul rulmentului. Apoi ele trec la prelucrarea termică. In sectorul de şlefuit al liniei au­tomate, piesele sînt definitiv prelu­Uzina de construit ţevi din liga produce pompe puternice le extracţie a turbei. In clişeu : montarea pompe­­or în secţia mecanică de mon­­at nr. 1, erate pe cale mecanica, iar după a­­ceea inelele de rulmenți trec spre automatele de control şi de măsurat. Zeci de becuri mici de culoare verde dau „drum liber“ pieselor de call-­i­tate. Dacă apare o piesă rebutată, ea este îndreptată spre o platforma specială și automatul de control şi măsurat stabileşte singur soarta ei. Dacă rebutul este înlăturat, piesa trece într-un canal, în caz contrar se îndreaptă spre un alt canal. Au­tomatele pot funcţiona cu o preci­zie stabilită în fracţiuni de microni. Montarea rulmenţilor, ungerea lor, ambalarea şi aşezarea fiecărui rulment într-o cutie separată se fac tot în mod automat. Irn felul acesta, se poate vedea la un capăt­­al liniei semifabricatul,­ iar la celălalt cutia sigilată în care se află rulmentul finisat. Astfel, tehni­ca modernă înlocuiește munca a sute de oameni. Următoarele fapte constituie de asemenea o mărturie a importanţei uriaşe a automatizării proceselor de producţie. In siderurgie, datorită re­glării automate a regimului furnale­lor si cuptoarelor Martin, producti­vitatea acestora a sporit cu 7—10 la sută, iar consumul de combustibil s-a redus cu 2-6 la sută. In domeniul energeticei,­ telemecanizarea hidro­centralelor şi­ a subcentralelor elec­trice a permis să se reducă de 2—3 ori numărul personalului de servi­ciu. Prin automatizarea proceselor în sălile de cazane ale centralelor e­­lectrice s-a obţinut o mare economie de combustibil. Automatizarea complexă a dirijă­­rii sondelor în industria petroliferă reduce de 3—4 ori nevoile de per­sonal de serviciu și dă posibilitate unui singur dispecer să controleze munca a zeci de sonde. Avantaje economice și mai mari oferă automatizarea completă a uzi­nelor, cînd întregul complex al pro­ceselor automate şi de transport se face fără participarea nemijlocită a omului, fiind numai controlată de el. Un exemplu de automatizare complexă a producţiei sînt hidrocen­tralele şi uzina pentru producerea pistoanelor motoarelor de automo­bile. Crearea liniilor automate pe ban­dă cu mecanizarea tuturor opera­ţiilor asigură o muncă coordonată ăi agregatelor, eliberează majoritatea covârşitoare a personalului de servi­ciu, ridică de 2—3 ori şi deseori de 5—10 ori productivitatea muncii. Datorită acestui fapt, se reduc de cîteva ori suprafeţele necesare de producţie, se micşorează simţitor cheltuielile capitale. Nivelul ştiinţei şi tehnicii atins în U.R.S.S., precum şi experienţa prac­tică de înfăptuire a automatizării unor ramuri de producţie fac posi­bilă dezvoltarea pe scară largă a automatizării tuturor proceselor de producție în industrie. A. VOVK In sprijinul participanţilor la întrecerea pe profesii O publicitate vie In întâmpinarea ce­­li de-ail IITea Com­­­es al partidului, amicul colectiv de muncitori şi munci­­tare de la fabrica de infecţii „Gh. Gheor­­hiu-Dej“ din Capi­tală şi-a luat angajamente sporite. Discuţiile puritate cu acest prilej în grupele sindicale au arătat că unul din cele mai importante mijloace pentru realizarea cu succes a angajamentelor îl constituie inten­sificarea întrecerii pe profesii. Pen­tru a lămuri colectivul asupra im­portanței ei, comitetul de întreprin­dere și-a îndreptat atenţia spre in­tensificarea­ publicităţii. Răsfoind ultimele numere ale zia­rului „Confecţia“ întîlnim mai mul­te ştiri şi articole despre importanţa întrecerii pe profesii şi despre rezul­tatele obţinute de muncitorii aflaţi în întrecere, vnu ae muu, in pauza ve­rinii, megafoanele staţiei de radioampli­ficare au difuzat o veste puţin obiş­nuită : chemarea muncitoarei Maria­ Sestraru din sectorul IV către toţi muncitorii fabricii de a se angaja în întrecerea pe profesii. Această muncitoare fruntaşă făcea apel la fiecare dintre tovarăşii ei să dea lunar, peste plan, 50 de costume, să îmbunătăţească cu 1 la sută calita­tea etc. Iar peste cîtva timp, tot prin statia de radioamplificare s-au a­­nunţat, pentru o anumită perioada, succesele înregistrate de muncitori de aceeaşi profesie care se întrec între ei. „ O mare dezvoltare a luat întrece­rea pe profesii în sectorul V al fa­bricii. Aici, alături de alte lozinci sînt afişate chemări către muncitori de a se angaja în această întrecere. Totodată, se urmăresc îndeaproape şi rezultatele obţinute. Astfel, pe panouri frumos confecţionate, sînt scrise numele muncitoarelor şi dreptul lor sînt trecute rezultatele în producţie şi cîştigul realizat în urma depăşirii planului. La sfîrşitul lunii octombrie, pe un asemenea panou se aflau scrise numele munci­toarelor G. Ivanov şi Ana Ghencea. Spre deosebire de tovarăşa ei, Ana Ghencea realizase o depăşire mult mai mică şi deci şi un câştig mai mic. Acest fapt i-a dat de gîndit ti­nerei muncitoare. In prezent organi­­zându-şi mai bine lucrul, ea obţine aceleaşi rezultate ca şi tovarăşa I­­vano­v. Publicitatea vie şi permanentă făcută în jurul întrecerii pe profesii a dat roade.. Numărul celor angre­naţi în această întrecere a crescut faţă de luna octombrie cu peste 240 de tovarăşi, iar o mare parte­­din angajamentele luate, în cinstea ce­lui de-al II-lea Congres al partidu­lui au fost de pe acum îndeplinite. 1. CEZAR Articole mobilizatoare la gazetele de perete p6 sunase cauza de prînz. In jurul ga­zetei de perete a în­treprinderii Metalur­­gice-Pitești, un grup de tineri în salopete albastre discută a­­prins. Ei s-au obiș­nuit ca de fiecare da­tă cînid la gazetă se afișează un nou număr să-l citească împreună. Astăzi au din nou acest prilej. La drept vorbind au şi pentru ce, de­oarece gazeta lor tratează probleme numeroase şi interesante. Articolele: „Să intensificăm între­cerea în cinstea Congresului par­tidului“, „Pentru o cît mai largă mişcare de inovaţii“, „Popoarele cer asigurarea unei securităţi reale“ sînt citite cu atenţie de cei prezenţi. La un moment dat liniştea este întreruptă de exclamaţia unui tînăr. — Nea Dionisie este cîştigătorul titlului de cel mai bun strungar ! Marine — i se adresă acestuia un flăcău bine legat la trup — citeşte în continuare... nu vezi?... „In cin­stea celui de al II-lea Congres al partidului strungarii Constantin Dionisie şi Ion Nicula s-au angajat ,să dea zilnic peste normă cu 25 la sută mai multe produse decît luna trecută. Prin buna organizare a muncii şi folosirea cuţitelor cu mai multe tăişuri ei au dovedit că sînt şi de astădată cei mai­ buni în mese­ria de strungar, depăşind zilnic norma cu 193 la sută. Tinerii Ale­xandru Stoian şi Trandafir Burnei, sprijiniţi de cei doi strungari în însuşirea meseriei, după iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Bucureşti, se bucură deopotrivă de succes deoa­rece, în urma sprijinului primit, reu­şesc să-şi depăşească normele cu 30—40 la sută.“ Probleme interesante tratează în cuprinsul său şi gazeta de perete „Suveica“ de la întreprinderea tex­tilă „11 Iunie“-P­iteşti. „După consfătuirile de producţie“ se intitulează un asemenea articol de la unitatea B-Gară care vorbeşte despre succesele întrecerii pe profe­sii. In el, autorul ara­tă că cei, peste 130 participanţi la această formă de întrecere au economisit luna tre­cută suveici şi pichete în valoare de 11.228 lei din care s-au plătit prime de economii de 3.569 lei. Schimbul maiştrilor Mariu­ Ilinca şi Nicolae Voicu a realizat cele mai însemnate economii, iar ţesătoarele Elisabeta Popescu, Elena Olte­anu, Dumitru Ristea, Aurica Şerbănoiu care au obţinut cele mai mari depă­şiri de normă pe sector în cinstea Congresului partidului, au fost de­clarate ca cele mai bune ţesătoare. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Piteşti AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA Joi 1 decern orie 1955 — nr. 2524 In clișeu: Sala cantinei. Zilnic servesc masa aici 250 de persoane. Cantina aceasta este fruntașă pe regiune. Foto reportaj de L.TIBOR

Next