Munca, iunie 1957 (Anul 13, nr. 2985-3010)
1957-06-01 / nr. 2985
A C . . . Optim -viitorul omenirii stăzi e Ziua Internaţională a Copilului. Este al optulea an la rînd, de cînd din iniţiativa F.D.I.F. ziua de 1 iunie este sărbătorită de opinia publică progresistă din întreaga lume A-i scăpa pe copii de ameninţarea ororilor războiului, a le asigura condiţii normale de existenţă şi educaţie, a creşte din ei oameni sănătoşi fiziceşte şi sufleteşte, culţia este un scop înălţător şi uman. Acest scop îi reuneşte pe oamenii cinstiţi de pretutindeni. Copiii sunt viitorul nostru, speranţa noastră. Fiecare mamă aplecînduse asupra leagănului copilului ei, visează la fericirea lui. Fiecare pedagog privind în ochii curioşi şi doritori de a cunoaşte ai elevilor săi se gîndeşte la viitorul lor. Tinerei generaţii îi aparţine viitorul — cum să nu te preocupi, aşadar, de educaţia şi formarea ei ? Viaţa copiilor noştri este fericită şi plină de bucurii. Patria face totul ca generaţia ce creşte să devină o constructoare activă a noii societăţi, formează oameni cu suflet şi idealuri înalte, gata să slujească neprecupeţit poporul Pentru copii au fost create noi şcoli şi biblioteci, teatre şi palate de cultură, parcuri şi stadioane, tabere de pionieri şi case de odihnă. Naşterea unui cojil este o bucurie în fiecare familie. Poporul se mîndreşte pe bună dreptate cu măsurile şi realizărle obţinute în domeniul ocrotirii copilului , rod al preocupării partidului şi guvernului de a creşte şi forma generaţia nouă. Ocrotirea mamei şi copilului a devenit în ţara noastră o problemă de stat. Legile statului asigură manei şi copilului asistenţă medicală gratuită, concedii pentru mamele cu copii bolnavi iar pentru femeile gravide un concediu de 52 zile înainte de naştere şi 60 de zile după naştere. De asemenea, printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a R.P R. se acordă familiilor de salariaţi şi pensionari cu copii o alocaţie de stat. Chiar din primele zile ale vieţii copilului sănătatea lui este vegheată de personal medical cu experienţă. In creşe şi grădiniţe pentru copii cei mici capătă tot ce au nevoie pentru educaţia şi dezvoltarea lor normală. Pe întinsul ţării a crescut numărul maternităţilor, al caselor de naştere, al dispensarelor şi clinicilor pentru copii, al grădiniţelor sezoniere şi al căminelor de zi. Drept rezultat al acestor înfăptuiri este faptul că la noi mortalitatea infantilă, al cărei procent ridicat constituia pe vremuri un stigmat al orînduirii burghezo-moşiereşti, a scăzut simţitor. In ţara noastră învăţămîntul a cunoscut o mare dezvoltare Astăzi 1.784 248 de elevi frecventează cursurile diferitelor şcoli. Nenumărate instituţii extra-şcolare contribuie la dezvoltarea multilaterală a copiilor, formează în ei dragostea de muncă, faţă de tehnică, literatură şi sport. Experienţa istorică arată în mod convingător că numai în țăile unde puterea se află în mîinile oamenilor muncii, grija pentru copii devine una din sarcinile principale ale statului. Uniunea Sovietică poate fi pe drept cuvînt considerată țara copilăriei fericite. Măsurile luate și realizările înfăptuite confirmă pe deplin acest lucru. Pe toată imensitatea teritoriului ei, în oraşe, uzine, colhozuri, pînă în cele mai îndepărtate ţinuturi ale Nordului, au fost create numeroase instituţii pentru copii. In timpul verii, în vacanţele de iarnă şi primăvară, milioane de copii îşi petrec timpul liber în cele mai frumoase staţiuni balneoclimatice Pentru ei, patria nu precupeţeşte nimic. în China- Cehoslovacia, Bulgaria, Polonia şi celelalte ţări din lagărul socialismului guvernele pun în aplicare măsuri largi pentru ca copiii să crească fericiţi şi sănătoşi. In R. P. Chineză numai sindicatele au creat peste 4.000 de creşe. In R P. Polonă, în anii primului plan de 6 ani s-au construit 1.514 şcoli, s-au ridicat palate de cultură ale tineretului, teatre, instituţii pentru copii. Cu totul altă imagine prezintă lumea capitalistă Numai In ţările Americii Latine 14.000000 de copii de vîrstă şcolară nu învaţă Mortalitatea copiilor într o serie de state continuă să rămînă catastrofal de mare. In Brazilia, fiecare al cincilea copil piere înainte de a împlini un an, iar pînă la împlinirea vîrstei de 5 ani piere fiecare al doilea copil. Şi atunci ce ne mai rămîne de spus despre colonii, unde nu există nici medici, nici spitale, unde foamea şi boala îi urmăresc pe copii încă din prima zi a venirii lor pe lume. Intr-o serie de state, în goană după profituri mari, capitaliştii folosesc tot mai mult munca foarte prost plătită a copiilor. Banii cîştigaţi de copii reprezintă uneori singurul mijloc de întreţinere a familiei în care părinţii sunt şomeri. Furibunda goană a înarmării, fabricarea şi experimentarea de noi metode de distrugere nu lasă indiferentă opinia publică progresistă din întreaga lume. Dragostea faţă de copii, neliniştea pentru viitorul omenirii ii face pe oamenii simpli, din toate ţările, să se gîndească tot mai mult cum să-i apere pe copii de foame şi boli, cum să facă din ei constructori conştienţi ai viitorului, purtători şi răspînditori ai progresului. Prima condiţie pentru atingerea acestui scop este pacea. Se înţelege că lupta pentru apărarea copiilor se manifestă în primul rînd prin salvgardarea păcii, prin stabilirea unor legături de prietenie şi colaborare între toate statele. Astăzi în apus şi răsărit, în nord şi sud, în toate colţurile globului pămîntesc lupta pentru pace a devenit o mişcare puternică. In ţara noastră Ziua Internaţională a Copilului ne prilejuieşte bilanţul unor succese remarcabile, care ne face să simţim marea răspundere ce o avem faţă de copii. Ceea ce s-a făcut şi se face trebuie dezvoltat şi completat. Se mai vădeşte pe alocuri încă lipsă de interes Mai sunt creşe, cămine, spitale, maternităţi prost întreţinute, educatoare care nu-şi cunosc menirea şi mai ales părinţi care uită că ei sunt principalii, de la care copilul trebuie să înveţe şi să primească educaţia. Societatea noastră aşteaptă ca şcoala şi familia, organizaţiile sindicale şi cele de tineret, să creeze oameni animaţi de sentimente nobile, disciplinaţi şi plini de avînt creator, cu respect faţă de vîrstnici, plini de dragoste faţă de patrie. Nevoile copiilor trebuie satisfăcute. Joaca lor trebuie îndrumată, preocupările lor trebuie controlate Jucării mai bune şi mai educative, literatură mai multă, piese de teatru şi filme instructive, iată in ce constau dorinţele şi nevoile lor legitime. Cauza educării copiilor, a îmbunătăţirii continue a vieţii lor este o cauză nobilă. Să ajutăm din toate forţele noastre la crearea de cele mai bune condiţii de dezvoltare armonioasă, fizică şi intelectuală, a celor mici astăzi, a cetăţenilor de mîine ai patriei noastre libere. Ziua Internaţională a Copilului constituie o demonstraţie a dragostei şi grijii pentru generaţia care creşte. N. Herlea a obţinut marele prerriu de onoare al concursului de la Verviers BRUXELLES 31 (Agerpres). La 30 mai a.c. în finala concursului internaţional de canto de la Verviers (Belga), marele premiu de onoare a fost decernat baritonului român Nicolae Herlea. Ceilalţi solişti români care au participat la concurs s-au calificat în finală precum urmează : soprana Elena Cincu, premiul II, basul Traian Popescu, premiul V, soprana MariaVoloşescu, menţiune. Ţinînd seama că la concurs au participat peste 100 solişti şi că dintre aceştia 20 au fost admişi în finală, rezultatele obţinute de cântăreţii noştri constituie un mare succes. (Agerpres) Proletari din toate ţările, uniţi-va 1 ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. Anul XIII. nr. 2985 Sîmbătă 1 iunie 1957 4 pagini 20 bani Răspund prin fapte chemării la întrecere VALEA CASELOR (coresp. „Munca”). In chemarea lansată către toti petroliştii,, sondorii întreprinderii de foraj din Valea Caselor s-au angajat ca pînă la sfîrșitul anului să sape 8.000 metri peste sarcinile de plan. Măsurile tehnico-organizatorice întreprinse în acest timp de către conducerea administrativă cum ar fi: intensificarea forajului cu noroi fluid, mutarea instalaţiilor în blocuri man precum şi mai bună organizare a întrecerii socialiste au ajutat muncitorilor de aci să foreze de la începutul anului peste 9.000 metri în plus. Ca rezultat al acestor importante depășiri, rezultă că de la data de 30 mai muncitorii acestei întreprinderi forează sonde în contul celui de-al II-lea semestru al anului. De remarcat este de asemenea faptul că în această perioadă indicele de creștere a productivității muncii a fost sporit cu ■ 38,8 la sută. In numărul de azi: I. IUNIE — ZIUA INTERNAŢIONALA A COPILULUI - Olga Schina-Adriana : Talente...; Gh. Florescu : Mihai, Piroşka şi Hans; A T. Razván: Gînduri despre copiii lumii; Un cor, o excursie şi un orăşel căutat; Ovidiu Rîureanu : Cîntec pentru pruncul meu. (pag. 2-a) LUCRĂRILE CELUI DE AL IILEA CONGRES AL A.S.I.T. (pag. 3-a) C. Damian: De ce sînt scumpe produsele fabricii de prefabricate din Oraşul Stalin ? (pag. 3-a) ACŢIUNEA DE CONSULTARE A MUNCITORILOR ŞI EXPERIMENTARE A MASURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A SISTEMULUI DE SALARIZARE ŞI NORMARE A MUNCII — Voinea Iamandi : Norme tehnico-ştiinţifice, nu experimentale; I. lonescu : Spicuiri dintr-o gazetă de uzină; Ion Sora: Stimulent în sporirea producţiei agricole. (pag. 3-a); LA ZI: T. Feder: Dobîndă la „doctrina Eisenhower“; L. Rodescu : Curaj... de nevoie. (pag. 4-a) Pe întreg cuprinsul patriei G.A.S. Rupea din regiunea Stalin a însămînţat în acest an 390 ha cu porumb hibrid în timp optim, iar terenurile destinate acestei culturi au fost din vreme bine pregătite. Acum se face prăşitul. Tehnicienii şi inginerii gospodăriei controlează zilnic starea de vegetaţie a culturii şi răsărirea buruienilor pe m.p. pentru a şti în orice moment cînd şi unde trebuie să se aplice prăşiia. Pentru folosirea mai economică a braţelor de muncă şi reducerea preţului de cost se întrebuinţează prăşitoarele cu animale şi cultivatoarele autopurtate pe toate suprafeţele accesibile Pînă în prezent pe întreaga gospodărie s-au prăşit peste 100 hectare semănate cu porumb hibrid S-au evidenţiat în munca aceasta conducătorii de atelaje Gh. Goldner, Ludovic Pop, Andrei Graef şi alţii din secţia Rupea. Secţiile cu lucrările cele mai înaintate la toate culturile sint Caţa şi Rupea In cadrul gospodăriei s-au mai prăşit suprafeţe însemnate cultivate cu cartofi, sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. Teofil Urnă voi corespondent voluntar D*-n pîf-nl n în fr»i X De cîte or'- 'ntrînt* într-un magazin alimentar, nu vi s-a întîm-JrTnSllUl CHi IUI? plat ca marfa cumpărată să fie cîntărită pe asemenea instrumente de măsură ca cele din clişeul de față ? Undeva, într-un colț, ele poartă o inscripție : „Fabrica „Balanţa“-Sibiu“. lată o imagine din seefia unde se montează cîntarele semiautomate cu o sarcină maximă de 20 kg. Unul din fruntaşii acestei secţii este Iosif Căpăţînă, pe care îl vedem montînd ultimele piese la un nou jot de cîntare. In medie el îşi depăşeşte norma cu 150 la sută. Foto: EM. SIRZEA La Institutul de mine „Gh. Gheorghiu-Dej“ Petroşani Se apropie vacanţa mare. Parcă niciodată în cursul anului ani, la institut, nu e atîta fierbere ca in aceste zile premergătoare examenelor. Studenţii — fii ai oamenilor muncii — se pregătesc cu seriozitate şi perseverenţă pentru frumoasa profesiune pe care şi-au ales-o: ingineri de mină. Prin grija statului nostru democrat-popular ei au la dispoziţie săli de cursuri, biblioteci, laboratoare, cămine confortabile, haine gratuit, burse. Studenţii se străduiesc să lllllMIIMIIHIIIIIIIIIUIIIIIIIIIIIIIllllllllllllllliiiiimiiiiiiiuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiilliilllllilllllllllinUIIIIIIIlllllllllllilIli răspundă grijii care li se arată prin îmbinarea cît mai folositoare a orelor de curs cu cele de practică, în mine şi laboratoare. Obiectivul nostru fotografic a surprins cîteva imagini din viaţa de fiecare zi a studenţilor. „Coşul vesel“ al căminului a devenit unul din locurile cele mai preferate de recreare, (fotografia 1). Aci studenţii studiază şi repetă diferite cîntece din noul repertoriu cu care ansamblul institutului se va prezenta la Festivalul regional al tineretului. Fotografia 2 înfăţişează pe studenţii Emilian Beldia şi Cornel Cetăuan din anul II în timpul unei experienţe în laborator. Masa a fost servită. Studenţii se retrag fie in biblioteci, fie în parc, fie pe terenul de volei (fotografia 4). Fotografiile : A. BEREŞ CU APARATUL FOTOGRAFIC PRINTRE STUDENŢ! După orele de curs sau practică pe studenţi îi aşteaptă o masă gustoasă şi consistentă. (în fotografia 3 aspect de la cantina institutului). Consfătuire între consumatori şi lucrătorii din comerţ BOTOŞANI (coresp. „Munca“). — Consiliul Sindical Local Botoşani şi secţia comercială a sfatului popular orăşenesc au organizat o consfătuire pe tema îmbunătăţirii deservirii, la care au participat consumatori, — muncitori din întreprinderi locale , directorii organizaţiilor comerciale şi responsabilii untăţilor de desfacere. Referatele prezentate au arătat că în majoritatea unităţilor comerciale se vădeşte preocupare pentru prezentarea cît mai corespunzătoare a produselor, curăţenie cit şi faptul că marea masă a lucrătorilor se străduieşte să răspundă corect cerinţelor consumatorilor. Participanţii la consfătuire au scos însă la iveală şi multe dificienţe pe care drectorii întreprinderilor comerciale şi secţia comercială şi-au luat angajamentul să le înlăture de urgenţă. Faptul că brutăriile din oraş pun în desfacere pîine crudă şi cu impurităţi ,că din unităţile O.C.L. Produse Industriale lipsesc unele imprimeuri de vară, tricotaje etc, iar în unităţile O.C.L. Alimentara mărfurile se distribuie fără ambalaj a făcut obiectul discuţiilor celor mai mulţi vorbitori. Cu acest prilej a fost demascată şi înfierată activitatea necinstită a unor lucrători din comerţ, ca David Salner, care vindea mărfurile cu suprapreţ, Haia Marin, care distribuia carne în mod preferenţial, a speculantului Dumitru Stănescu cît și a ospătarului Grigore Amăriuței, care încărca notele de plată. Urmărind graficul contractului colectiv In sediul comitetului de întreprindere de la uzinele chimice „Gh. Gheorghiu-Dej"-Baia Mare se află un grafic pe care se poate urmări cum sunt înfăptuite cele 162 de puncte ale contractului colectiv pe anul 1957. Am privit cu atenţie rubricile graficului şi am aflat lucruri interesante. In ce priveşte angajamentele cu privire la producţie multe din ele au fost nu numai realizate dar şi depăşite. In luna aprilie, în cadrul Săptămînii inovatorului, au fost acordate premii pentru numeroasele inovaţii prezentate şi acceptate. Pe linie cultural-sportivă s-au obţinut de asemenea realizări importante. De pildă, a fost reparat complet şi împrejmuit terenul sportiv, s-au amenajat un teren de volei şi baschet, o sală de gimnastică şi terenul de tenis. S-au efectuat reparaţii capitale la clubul întreprinderii, care dispune de o sală de şah, una de tenis de masă, cinematograf, popicărie, biliard şi o frumoasă bibliotecă. Echipa culturală a fost înzestrată cu costume pentru dans şi un acordeon. Am constatat şi unele lipsuri. De pildă, nu s-a executat drenarea pivniţei pentru cantină, nu s-au făcut nici lucrările la pista de atletism, iar zgura roşie pentru terenurile de tenis (3 la număr) nu a fost încă adusă de la Oradea. V. Săsăranu corespondent voluntar Lucrările celui de al IIea Congres al A. S. I. T. — Şedinţele din ziua de 31 mai — Vineri, în cea de a treia zi a lucrărilor Congresului A.S.I.T., participanţii au continuat să dezbată rapoartele generale prezentate în prima zi. Şedinţa de dimineaţă a fost prezidată de ing. Popa Gherasim, ministrul Industriei Grele. Au luat cuvîntul inginerii : Silviu Crişan (Oraşul Stalin), Semerad Rădulescu (Bucureşti), Alexandru Chiriţescu (Constanţa), Ionel Purica (Bucureşti) şi ing. Victor Teodorescu (Craiova). Reprezentanţii unor asociaţii tehnico-ştiinţifice de peste hotare au adresat Congresului saluturi: dr. Ing. Mario Pinchera — din partea Asociaţiei Naţionale a Inginerilor şi Arhitecţilor Italieni (Italia), ing Liubomir Barbarie — din partea Asociaţiei Inginerilor şi Tehnicienilor Iugoslavi (R.P.F. Iugoslavia), ing. Angeli Nuci — din partea inginerilor şi tehnicienilor albanezi (R. P. Albania) şi ing. Ir. H. Sangster — din partea Institutului Regal al Inginerilor din Olanda. In continuare, la discuţii au luat cuvîntul : ing. Mihail Petrescu (Ploeşti), ing. A. Negoiţă (Bucureşti), ing. Ilie Nisipeanu (Timişoara), acad. prof. Constantin Budeanu (Bucureşti), prof. Dumitru Motoc (Galaţi), ing. Dan Lubenescu şi prof. Teodor Bordeianu (Bucureşti). După pauză şedinţa a fost condusă de prof. dr. ing. Tudor Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., vicepreşedinte al A.S.I.T. Participanţii la Congres au fost salutaţi de ing. Pak In-bin, şeful delegaţiei Asociaţiei ştiinţifice din industrie, agricultură şi gospodării piscicole (R.P.D. Coreeană) şi de prof. ing. Iakim Iakimov, şeful delegaţiei Asociaţiei Ştiinţifice şi Tehnice (R.P. Bulgaria). Au mai luat cuvîntul la discuţii ing. Alexandru Lungu (Bucureşti), Ing. Louis Claudian (Oraşul Stalin), dr. ing. Eugen Kimmel (Timişoara), acad. Gh. Ionescu-Siseşti (Bucureşti), ing. Marcel Jianu (Bucureşti), ing. Gheorghe Aldea (Ploeşti), ing. Moldoveanu (Bucureşti), ing. Tudorică Diumitriu (Iaşi), chimist Maria Tomescu (Hunedoara), ing. Ludovic Torpeny (Baia Mare), ing. Iulian Cazacu (Oraşul Stalin), ing. Anton Bacu (Ti-* mişoara) şi ing. Andrei Kun (Regiunea Autonomă Maghiară). In şedinţa de după amiază, prezidată de ing. Gh. Gaston Marin, preşe*dintele Comitetului de Stat al Planificării, au adus salutul lor ing. Iskan*der Boyloglu, reprezentant al Asociaţiei Inginerilor din Turcia, ing. Johann Lipinski, reprezentant al Uniunii Inginerilor şi Arhitecţilor din Austria, ing. Vaclav Drchal, reprezentant al Consiliului societăţilor tehnico-ştiinţifice din R. Cehoslovacă, prof. ing. Kornél Rados, şeful delegaţiei Uniuni societăţilor de ştiinţe naturale şi tehnice din R.P. Ungară, ing Herbert West, reprezentant al Asociaţiei Camera pentru tehnică din R.D. Germană. Congresul a fost salutat de asemenea de ing. Ion Iliescu, secretar al C.C. al U.T M., preşedintele Uniunii Asociaţiilor Studenţeşti din R P. Romînă. In încheierea discuţiilor generale asupra raportului Consiliului Central al A.S.I.T. şi a rapoartelor prezentate în prima zi a Congresului au luat cuvîntul: prof. dr. ing. T. Tănăsescu (Bucureşti), precum şi inginerii Boris Jitaru (Timişoara), Gelu Cahn (Galaţi), Hari Deleanu (Bucureşti), Dumitru Mleşniţă (Cluj), Dumitru Ionescu şi Gheorghe Lazaride (Bucureşti). In încheierea lucrărilor, Congresul a adoptat în unanimitate o rezoluţie prin care dă descărcare Consiliului Central al A.S.I.T. Seara, participanţii la Congres au asistat la un spectacol cu opera „Carmen“ prezentat pe scena Teatrului de Operă şi Balet al R.P R. Lucrările Congresului se încheie sîmbătă. (Agerpres) (Continuare in pag. 3-a) Primirea la C.C.S. a delegaţiilor sindicale din ţările Americii Latine Ieri, la sediul Consiliului Central al Sindicatelor din RP.R., tovarăşul Anton Moisescu, secretar al C.C.S., a primit pe reprezentanţii sindicatelor din ţările Americii Latine care au participat la lucrările celei de-a II-a Conferinţe profesionale internaţionale a muncitorilor din transporturi, porturi şi pescuit. La întrevedere a fost de faţă tov. P. Bărbulescu şeful secţiei Relaţii Internaţionale a C.C.S. In numele sindicatelor şi oamenilor muncii din R.P.R., tovarăşul Anton Moisescu a salutat pe oaspeţi. Apoi, au vorbit delegaţi din Argentina, Brazilia, Ecuador, Mexic şi Uruguay. In cuvîntul lor, ei au mulţumit sindicatelor şi oamenilor muncii români pentru calda ospitalitate şi dragostea cu care au fost înconjuraţi. Delegaţii au arătat că contactele personale şi vizitele reciproce cît mai dese vor contribui la o mai bună cunoaştere şi la întărirea unităţii dintre oamenii muncii din R.P.R. şi oamenii muncii din ţările Americii Latine. Relatînd impresiile sale Ricardo Cabrera, militant socialist din Uruguay, a arătat că înainte de a porni spre ţara noastră s-au găsit oameni care au încercat să-l sperie folosnd cunoscutele gogoriţe despre „cortea de fier“ şi „riscul de a nu te mai putea întoarce în patrie“. Apoi oaspetele Uruguayan a mărturisit bucuria pe care a resimţit-o vizitînd pentru întîia oară în viaţa sa o tară socalistă, o ţară condusă de muncitori. El a subliniat că văzînd succesele cornstrucţiei socialiste din ţara noastră şi-a întărit convingerea sa că, într-adevăr, clasa muncitoare poate conduce singură, fără burghezie şi mai bine decît burghezia. In încheiere Ricardo Cabrera a arătat că la înapoierea în patria sa, în cadrul adunărlor sindicale va vorbi muncitorilor despre succesele obţinute de oamenii munci din R.P.R. în lupta pentru construirea unei vieţi noi. Felix Cueva din Ecuador şi-a exprimat dorinţa ca o trupă artistică din Romînia să întreprindă un turneu în ţările Americii Latine. Segundo Martinez, secretar cu asigurările sociale al Sindicatului şoferilor din Pichincha (Ecuador), a predat tovarăşului Moisescu un steguleţ cu emblema sindicatului, dar a muncitorilor din transporturi din Ecuador. La sfîrşitul întîlnirii, tovarăşul Anton Moisescu a răspuns la întrebările puse de delegaţi. In încheiere el a arătat că sindicatele şi oamenii muncii din R.P.R vor depune toate eforturile pentru întărirea colaborării prieteneşti, a unităţii şi solidarităţii cu oamenii muncii şi sindicatele din ţările Americii Latine. Cu flori pe podul sondei««« O petrecere din acestea a avut loc şi mai zilele trecute. Motivul: Haralambie Bumbăcea, om la 58 de ani, a isprăvit de forat cea de-a cincizecea sondă. Aproape cîte o sondă la fiecare an al vieţii. Haralambie Bumbăcea are un caiet în care şi le-a notat pe toate. Un caiet ce începe cam prin 1914. Avea pe atunci 15 ani... ...Intrase la ,,Astra Romînă“, o societate ce-şi pusese firmele pe multe din sondele văii. Sondele, nişte foişoare joase (cam pe jumătatea unei turle de azi). Forajul ţinea cu anii. Săpat anevoios, primitiv. Nu se ajungea la mare adîncime. In jurul „maiurilor“ ce loveau în prăjinile ce înţepau pămîntul, roboteau oameni, cam de 5—6 ori mai muli ca astăzi. Au trecut anii. Ani mulţi. Caietul s-a umplut aproape cu istoriile celor 50 de sonde. La Cîmpina... la Ceptura... la Doiceşti, Berea... Moreni, Ploeşti, Boldeşti... Odată cu trecerea anilor, Bumbăcea a trecut de la „mai“ la „masa rotary“. A ajuns brigadier din simplu podar. Acum a terminat de săpat sonda 403 Boldeşti — a 50-a sondă — cu 33 de zile mai devreme. Oamenii l-au felicitat pe podul sondei şi i-au dat flori. — Acum, fiindcă-i duminică şi o aşa aniversare, să închinăm un păhărel ! — au zis solidorii. ★ Peste dealurile Boldeştilor coboară seara. O seară liniştită, cu un miros de iarbă şi flori. (coresp. „Munca“) Nu ştiu cum o fi prin alte părţi. Insă pe la noi, pe Valea Prahovei, nu-i zi de odihnă ca să nu fie și de praznic. Beneficii vărsate sfatului popular de către întreprinderile din Piteşti PITEŞTI (coresp. „Munca”). Majoritatea întreprinderilor din Oraşul Piteşti au realizat în decursul acestui an însemnate beneficii ca rezultat al îndeplinirii şi depăşirii sarcinilor de producţie. O parte din aceste beneficii au şi fost vărsate sfatului popular orăşenesc din care se vor face construcţii de locuinţe, pavări de străzi şi alte acţiuni cu caracter social-cultural. Pînă în prezent în contul sfatului popular orăşenesc a fost vărsată suma de peste 470.000 lei. Contribuţia cea mai mare a adus-o Trustul de extracţie a petrolului care a depus în fond suma de 379.281 lei. Au mai depus de asemenea Direcţia Regională Silvică 58.356 lei, Trustul de Industrializare a Lemnului 22.000 lei, întreprinderea Metalurgică şi altele. Noi contractări de cereale In comuna Seimenii Mari continuă să se desfăşoare cu mult succes acţiunea de contractare a cerealelor. Astfel, gospodăria agricolă colectivă „D. Lisenko” a contractat pînă în prezent 35.000 kg grîu şi 30.000 kg porumb. In afară de aceasta, colectiviştii au contractat şi ei 25.000 kg de grîu şi 20.000 kg porumb. Fruntaşi în această acţiune s-au dovedit a fi Maria Nicolae, Nicolae Cocor, Petre Tufă, Gheorghe Voinea, Maria Şerbănescu. Nici membrii întovărăşirii agricole din această comună nu s-au lăsat mai prejos. Ei au contractat pînă acum 20.000 kg grîu și 15.000 kg porumb. Nicu Boncota corespondent voluntar