Munca, mai 1959 (Anul 15, nr. 3575-3599)

1959-05-03 / nr. 3575

Pag. 2-a Piarca demonstraţie a oamenilor muncii din Capitală purpură, stindardele idealurilor şi vic­toriilor noastre comune. Trec acum muncitorii uzinelor „Mao Tze-dun“. Carul alegoric al raionului V. I. Lenin prezintă o parte din pro­dusele acestei mari uzine: pompe de foraj, trolii de intervenţie la sonde, utilaj pentru rafinării. In cinstea zi­lei pe care azi o prăznuieşte, harnicul colectiv de aici a realizat o nouă in­stalaţie de sudură automată precum şi un cuptor electric care va mări pro­ducţia de oţel cu 416 tone. Colectivul uzinei care poartă numele preşedinte­lui Partidului Comunist Chinez, îm­preună cu toţi oamenii muncii, adre­sează un frăţesc salut de 1 Mai glo­riosului popor chinez, popoarelor marii familii a lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Iată şi carul alegoric al construc­torilor de locuinţe din Capitală. Ma­chetele blocurilor exprimă avîntul fără precedent pe care l-au luat construc­îii fruntea coloanei de oameni ai muncii din raionul Stailin — naiom care cuprinde în majoritatea lui Instituţii de ştiinţă şi cultură — păşesc munci­torii Combinatului poligrafic „Casa Scrnteii“. Ii recunoşti lesne după pă­­­­lărioa­rele conice cu binecunoscuta em­blemă a uriaşului palat al luminii, din Maşinile căruia ies zilnic peste 2 mi­lioane exemplare de ziare şi aproxima­tiv 100.000 cărţi, realizare de seamă a revoluţiei culturale in ţara noastră. Lucrătorii combinatului poartă ta­blourile fruntaşilor în întrecere, prin­tre care recunoaştem pe legătoreasa Drob Elena, resfronsiabilă de brigadă, care obţine zilnic depăşiri de plan de peste 20%, pe maşinistul de la secţia ofset Roşaa Miron, care a obţinut cea mai bună notă la ca­li­ta­tea produselor, pe bătrînu­l zeţar Pitiş Enache, cunos­cut şi apreciat pentru ajutorul profe­sional ce-l dă tineretului. Ca,ron­ alegoric reprezentînd largile preocupări ale Academiei R. P. Române în domeniul cercetărilor cu directă apli­caţie practică, precede coloana oameni­lor de ştiinţă. Carul înfăţişează reali­zările obţinute de Institutul de energe­tică al Academiei R. P. Române în do­meniul dezvoltării energeticei. Moara ventilator, cazanul Vuia, captatorul de energie solară şi o parte din labora­torul de izotopi, hărţile indicînd resur­sele energetice din țara noastră, sînt cîteva din aceste realizări simbolizate de carul alegoric. Iată cîteva cifre in­dicînd o parte din realizările Institu­tului legate de reducerea consumului de energie: 3 milioane Iei anual eco­nomisiți prin aplicarea compresorului cu jet, 8 milioane lei anual prin folo­sirea combustibilului de tip ,,petrol", 1 milion, în acest an, prin folosirea soluţiei legate de aplicarea reducerii cifrei octanice şi altele. In mijlocul coloanei celor peste 2.000 cercetători ştiinţifici de la Institutul de fizică atomică, de la Institutul de cercetări agronomice şi de la celelalte institute, secţii, laboratoare sau sta­ţiuni experimentale ale Academiei. R. P. Romnne­, se pot vedea portretele unor academicieni ca C. I. Parhon, Traian Săvulescu, S. Stoilov, Iorgu Iordan, Ştefan Nicolau, N. Lupu şi Ştefan Aţileu, oameni de ştiinţă care-şi consacră întreaga lor capacitate crea­­toare dezvoltării ştiinţei şi tehnicii din ţara noastră. La marea demonstraţie a oamenilor muncii sunt prezenţi mii de studenţi, viitori ingineri şi medici, economişti şi agronomi, profesori şi geologi care se pregătesc cu rîvnă în numeroasele in­stitute de învăţămînt superior din Ca­pitală. Cercetîndu-le feţele zîmbitoare, ascul­­tîndu-le cîntecele tinereşti, desluşeşti energia clocotitoare cu care muncesc să-şi însuşească multiplele taine ale ştiinţei, tehnicii şi culturii, pentru ca aplicîndu-le în munca lor, atunci cînd vor urca pe schelele marilor şantiere ale socialismului, vor exploata zăcă­mintele de petrol şi cărbune, vor sta­ţiile de locuinţe în Capitala patriei. E suficient să apelăm la cifre şi con­statăm că numai în acest an munci­torii din întreprinderile şi instituţiile Bucureştiului vor primi alte 6.400 apartamente. Prin munca, lor plină de abnegaţie, Bucureştiul, Capitala iubi­tei noastre patrii, se va împodobi — la cea de a 500-a sa aniversare — cu noi edificii demne de epoca măreaţă pe care o trăim. In coloanele lucrătorilor din indus­tria bunurilor de consum sunt pre­zente machete care arată puternica dezvoltare a acestei ramuri, grafice ce înfăţişează creşterea numărului de sortimente, sporirea productivităţii muncii şi reducerea preţului de cost. Sunt dovezi care ilustrează hotărîrea lor de a îndeplini sarcinile trasate de partid, contribuind din ce în ce mai mult la aprovizionarea din belşug a populaţiei cu bunuri de larg consum, aplecaţi asupra diferitelor aparate din laboratoarele de cercetări ştiinţifice sau vor aprinde, de la catedrele şcoli­lor şi universităţilor, lumina ştiinţei şi culturii în minţile reprezentanţilor tinerei generaţii, să contribuie din plin la construirea socialismului, la făuri­rea viitorului fericit al patriei. In rin­dur­ile studenţilor care manifes­tează se află numeroşi tineri care nu de mult erau muncitori în fabrici şi uzine. Printre aceştia se numără şi Ion Vîrcolacu, fost oţela­r la uzinele „Mao Tze-dun“, azi student la Facultatea de metalurgie a Institutului Politehnic din Bucureşti, Gh. Moldovan şi Victor Răilescu, foşti muncitori, azi studenţi ai Facultăţilor de mecanică şi electro­­energetică, şi mulţi alţii. Ei reprezintă noua generaţie de inte­lectuali care se lărgeşte cu tot mai mulţi tineri proveniţi din rondurile muncitorilor şi ţăranilor muncitori, ne­mijlocit legaţi de producţie, cărora re­centa Hotărîre a partidului şi guvernu­lui privind îmbunătăţirea învăţămîntu­­lui seral şi fără frecvenţă, de cultură g­­enerală şi superior, le deschide noi şi a­rge perspective de învăţătură, înfrăţiţi cu studenţii români, mani­festează şi studenţi chinezi, algerieni, coreeni, vietnamezi, sovietici, irakieni, albanezi, din Africa ecuatorială etc., care se pregătesc în institutele de în­­văţămînt superior din ţara noastră. Prezenţa lor la această sărbătoare a solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc constituie un simbol al prieteniei trainice ce uneşte astăzi mi­lioane de tineri din lumea întreagă în lupta pentru pace şi progres social. Prin faţa tribunei trec acum oamenii de cultură şi artă, scriitori, compozi­tori, artişti plastici, actori ai teatrelor din Capitală. Cunoscînd faptul că mi­lioane de oameni ai muncii aşteaptă de ,la ei creaţii valoroase, care să re­flecte viaţa şi lupta lor pentru con­struirea socialismului, oamenii de artă şi cultură din tera noastră s-a­u anga­jat să creeze, în cinstea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei, opere demne de frumuseţea şi măreţia epocii pe care o trăim. Lucrătorii din domeniul cinematogra­fiei, regizori, operatori, tehnicieni, ac­tori, raportează cu prilejul acestei săr­bători, că opt echipe realizează acum pe platourile studioului de la Buftea, pe crestele carpaţilor şi în alte locuri din ţară, opt noi filme care să consti­tuie o mindrie a cinematografiei noas­tre. T­rei din aceste filme, oglindind episoade din lupta pentru eliberarea ţării de sub jugul fascist, vor fi termi­nate pînă la 23 August. Participarea entuziastă a oamenilor de ştiinţă şi cultură din Capitală la demonstraţia de 1 Mai dovedeşte încă­­odată că intelectualitatea progresistă, legată de popor, păşeşte cu fermita­te, alături de clasa muncitoare, şi luptă sub conducerea partidului pentru con­­­tinua dezvoltare a culturii noi, socia­­liste, pentru făurirea viitorului fericit al patriei. file „Cetatea Bucur“, „Victoria“ ?î „Voinţa“ din raionul „Tudor Vla­dimirescu“ şi coloana Asociaţiei Vo­luntare pentru Sprijinirea Apărării Pa­triei—A.V.S.A.P. ...Azurul aviaţiei spor­tive cuprinde piaţa. Aeromodeliştii, ph­anoriştii şi paraşutiştii au,în frun­tea lor pe campioana lumii la paraşu­tism. Elena Băcăoanu, maestră a sportului, laborantă la fabrica de con­serve „Griviţa“. Trec tinerii cuprinşi în asociaţiile sportive ale ceferiştilor. De mare popu­laritate se bucură în rîndul ceferişti­lor atît campionatele de casă, cit şi turismul. Zi de zi se munceşte pen­tru a se imprima un caracter şi mai larg activităţii sportive de masă. Ală­turi de asociaţia sportivă „Griviţa Ro­şie“, trec membrii clubului „Rapid“. Cu cîteva zile în urmă, echipa feminină de volei „Rapid“, clasată pe primul loc în campionatul republican, a ob­ţinut titlul de campioană. De aseme­nea rugbiştii de la Complexul C.F.R. „Griviţa Roşie“ sînt pe primul loc in categoria A la rugbi. Oamenii muncii ştiu că în anii de democraţie populară, datorită grijii partidului şi guvernului, s-au creat con­diţii optime pentru practicarea sportu­lui de masă. Mase largi de oameni ai muncii sînt cuprinse în întreceri spor­tive. Tradiţionalele crosuri de „1 Mai" şi „7 Noiembrie“ se bucură de o lar­gă participare. Spartachiadele tineretu­lui (de vară şi iarnă) au o largă răs­­pîndire, la ele participînd anual mi­lioane de oameni. (Peste 2.500.000 la cele două sport,achiade din 1958). Baza materială a mişcării noastre sportive a crescut an de an. Stadioane mo­derne şi baze sportive noi asigură su­telor de mii de tineri posibilităţi de antrenament şi de concurs. In compa­raţie cu anul 1944 numărul terenurilor de fotbal a crescut de la­­104 la 514 al sălilor de sport de la 197 la 323, al pistelor de atletism de la 54 la 178. Frumoasele baze sportive „23 August“, „Dinamo“, stadionul din Constanţa, complexul Floreasca, sînt numai cîte­va dintre realizările cele mai de seamă. Iată pentru ce tinerii sportivi ţin să mulţumească partidului şi guvernului, înscriind cu trupurile­­lor în mişcări vioaie şi precise — care smulg ropote de aplauze — Iniţialele P.M.R. şi R.P.R. Partidul, forţa conducătoare căruia îi datorăm totul. Patria, pe care fiecare sportiv adevărat o slujeş­te cu credinţă şi este gata oricînd s-o apere. Îşi face apariţia un alt raion „Gheor­ghe Gheorghiu-Dej“. In fruntea coloa­nei trec sportivii de la fabrica de con­fecţii ,,Gh. Gheorghiu-Dej, urmaţi de cei de la „Semănătoarea“, bere „Gri­­viţa“, Institutul Pasteur. Raionul „Gh. Gheorghiu-Dej“ numără 39 de asocia­ţii sportive. Ca şi în anii trecuţi, spor­­tivii de la C.C.A., din rîndul cărora face parte şi recordmana mondială Iolanda Balaş, au adus ceva nou demonstraţiei. Sportivii militari înscriui cu trupurile lor iniţialele: U.R.S.S. Simbolul dra­gostei şi recunoştinţei faţă de marele popor sovietic, constructor al comunis­mului, faţă de sportivii sovietici care se află în fruntea competiţiilor olim­pice şi mondiale, fiind tuturor o minu­nată pildă de sportivitate şi dîrzenie. Schimburile de experienţă, materialele sportive şi documentaţia cu care spor­tivii­ sovietici ne-au ajutat de-a lungul anilor, au contribuit ca sportivii n­oş­­­­tri să obţină zi de zi rezultate valo­roase. Trec apoi sportivii din raionul „Stalin“. La Spartachiada de iarnă au participat peste 35.000 de tineri din acest raion, fapt care a făcut ca el să ocupe locul I pe Capitală. Acum, de 1 Mai, asociaţia sportivă „Sănătatea“ raportează că a obţinut rezultate bune şi în Spartachiada de vară care a în­ceput. Defilarea sportivilor a fost încheiată de Clubul­ Şcolar şi Clubul Sportiv Universitar. Şocolarii au prezentat o piramidă deasupra căreia unduia un steag albastru purtînd înscris cuvîntul „Pace". Din rîndurile coloanei lor îşi iau zborul porumbei. Simbolul bine cunoscut al voinţei de pace ce uneşte popoarele lumii. Pacea, ce chezăşuieş­­te tineretului o dezvoltare multilaterală, viitorul fericit pentru care se pregă­teşte şi prin sport. Aplauze îndelungate au răsplătit de­monstraţia tineretului sportiv din Ca­pitală. Aplauze, pentru cei care au făcut şi fac cinste culorilor Lustronais, pe stadioanele ţării şi peste hotare. Aplauze, pentru toţi cei care propică sportul nu numai ca o, activitate ne­cesară sănătăţii lor, dar şi ca un mij-­­loc de dezvoltare morală­ armonioasă, demnă de vremurile pe care le trăim.: . Demonstraţia din ziu­a de 1 Mai a oamenilor muncii din Capitală ia, sfîrşit. DAN PLUTAŞU­ Ştiinţa şi cultura în slujba construirii viitorului fericit al patriei Imagine a unui tineret viguros şi oţelit ! (ormare din pas, l­a­­tuieşte cu însufleţire politica marxist­­isnmistă a partidului, propria sa poli­tică. Muncitorimea Capitalei se mîndreşte cu faptul că anul trecut, Întreprinderile industriale din Bucureşti au produs peste 21 la sută din producţia globală a întregii ţări. Graficele şi panourile purtate cu mindrie de către demonstranţi, ilus­trează nestăvilitul avînt cu care oame­nii muncii traduc în viaţă hotărîrile Plenarei C.C. al P.M.R. din noiembrie 1658. Unul din multele fapte grăi­toare, în primul trimestru al acestui an, răspunzînd chemării patriotice a celor 8 colective, întreprinderile bucu­­reştene au economisit peste plan 36.352.000 lei. O pădure de drapele roşii şi tricolore se unduie în adierea vîntului primă­­văratic. Se aud cîntece, armonici, oa­menii se prind în hore. Prin faţa tri­bunelor trec acum, voioşi, încrezători în forţele lor, metalurgiştii uzinelor „23 August“ şi laminoriştii de la „Re­publica“. Ei deschid coloana manifes­tanţilor din raionul „23 August". In cinstea lui 1 Mai, 36 de întreprinderi din acest raion au îndeplinit înainte de termen planul trimestrului întîi. Ca­rul alegoric înfăţişează prin machete şi exponate cîteva din creaţiile de înaltă tehnicitate realizate în ultima vreme: trenul automotor Diesel-electric, va­goane cisterne şi de marfă de mare tonaj. Aceste produse şi celelalte care se făuresc aici pentru industria petro­liferă, chimică şi siderurgică, contri­buie la înzestrarea tehnică a indus­triei noastre în plin,, avînt. Portretele celor tr­ai buni dintre fău­ritorii maşinilor şi utilajelor care poar­tă marca uzinelor „23 August“, sunt purtate de către tovarăşii de muncă. Iată, chipul frezorului Petre Popescu, autor a 15 inovaţii, de şase ani conse­cutiv fruntaş în întrecerea socialistă. Se află, de asemenea, portretele prim­­topitorului Mihai Oprea, lăcătuşului Constantin Tomiţa şi ale altor mun­citori de frunte ai uzinei. Cu aceeaşi mindrie păşesc prin Pia­ţa Stalin colectivele întreprinderilor „Vasile Roaită“, ,,21 Decembrie“, „In­dustria Bumbacului B“, „Postăvăria Romînă“, fabrica de ciment „Bucu­reşti“ şi altele. Constructorii de la uzi­nele „Vasile Roaită“ raportează că în cinstea zilei de 1 Mai au realizat pes­te plan 50 semănători de porumb şi au economisit 50 tone metal. Faţă de pri­mul trimestru al anului trecut, produc­ţia de pompe a crescut cu 325 la sută. A sporit simţitor şi numărul celorlalte produse ca : agregate pentru irigat şi desecări, maşini de împrăştiat îngrăşă­minte etc. In coloana alăturată, pă­şesc constructorii de combine de la u­­zinele ..Semănătoarea“. Ei duc în frun­tea coloanei. Steagul roşu de între­prindere fruntaşă pe ramură, ca pre­ţuire a eforturilor deosebite depuse pentru înzestrarea agriculturii noastre cu maşini şi utilaje agricole. Ei aduc la cunoştinţă că în cinstea acestei măreţe sărbători au fabricat în plus 50 combine de recoltat cereale. „Trăiască alianţa dintre clasa mun­citoare şi ţărănimea muncitoarei“ A­­ceastă lozincă izbucneşte din mii de piepturi. Oamenii muncii din Capitală salută succesele importante obţinute, sub conducerea înţeleaptă a partidului, în transformarea socialistă a agricul­turii. In prezent, circa 2.250.000 de familii ţărăneşti, din totalul de 3.600.000, au intrat în gospodăriile agricole ,colec­tive şi în întovărăşirile agricole, peste 63 la sută din suprafaţa agricolă a ţării face parte din sectorul socia­list. Ei aprobă cu entuziasm, mă­surile recente de importanţă is­torică, elaborate din iniţiativa par­tidului privind lichidarea rămăşiţelor oricăror forme de exploatare a o­­mului de către om în agricultură. A­­ceste măsuri contribuie la întărirea şi lărgirea sectorului socialist din agri­cultură, la ridicarea continuă a nive­lului de trai material şi cultural al ce­lor ce muncesc de la oraşe şi sate­Piaţa izbucneşte din nou un ropote prelungi de aplauze, îşi fac apariţia ceferiştii, continuatorii tradiţiilor revo­luţionare de luptă ale eroicei „Griviţe Roşii“. In primele rînduri, ei poartă Drapelul de întreprindere fruntaşă pe ţară acordat de Consiliul de Miniştri şi Consiliul Central al Sindicatelor. Braţ la braţ păşesc prin fala tribunelor fruntaşi în producţie, ceferişti distinşi cu ordine şi medalii, participanţi la luptele din neuitatul februarie 1933. Idealurile pentru care luptătorii Grivi­ţei Roşii au înroşit cu sîngele lor ba­ricadele, au devenit astăzi realitate. Sub conducerea partidului, oamenii muncii din patria noastră trăiesc şi construiesc o viaţă nouă, liberă şi fe­ricită. Participanţii la măreaţa sărbă­toare fac să răsune chemări înflăcă­rate la unitatea clasei muncitoare in­ternaţionale, pentru unitate şi pace. Carul alegoric care a deschis demon­straţia oamenilor muncii din raionul „Griviţa Roşie" înfăţişa sugestiv uni­tatea de nezdruncinat dintre ţările puternicului lagăr socialist. Tribunele citesc înscrise pe el: „In anul 1965 ţările lagărului socialist vor produce mai mult de 50 la sută din producţia industriei mondiale...“ Din nesfîrşitul şir răsună lozinci: „Salut frăţesc eroicului popor sovietic, constructor al comunismului“, „Slavă gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice, detaşamentul de frunte al mişcării comuniste internaţionale!“, „Trăiască în veci, prietenia şi colabo­rarea frăţească între poporul român şi popoarele Uniunii Sovietice !". Dragoste şi recunoştinţă neţărmurită faţă de marele popor sovietic al cărui umăr de frate îl simţim zi de zi in construcţia socialismului, prietenie , veş­­­­nică cu ţările socialiste surori. Ategafoanele înşirate pînă dincolo de Piaţa Victoriei trasmit şi aspecte de la demonstraţiile oamenilor muncii din Moscova, Praga, Berlin, Sofia... In aceste ore ale dimineţii de mai, de la Elba şi pină la Pacific milioane de oameni flutură aceleaşi stindarde de Defilează gărzile muncitoreşti Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Apostol (Urmare din pag. l-a) cinat dintre poporul român şi naţiona­lităţile conlocuitoare. Tovarăşi, Sărbătorim anul acesta ziua de 1 Mai sub semnul unor noi şi mari b­cuinţe ale nemuritoarelor idei ale comunismului, care luminează calea spre progres a întregii omeniri, cale pe care păşesc cu fermitate şi însufle­ţire toate ţările lagărului socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică. Poporul sovietic intîmpină ziua de 1 Mai prin noi şi strălucite succese în toate domeniile de activitate, printr-un mare avînt în lupta pentru realizarea grandiosului plan septenal. In anii a­­propiaţi Uniunea Sovietică va deţine primul joc din lume atît în ce priveşte volumul producţiei industriale, cit şi In ce priveşte bunăstarea poporului. Ţările lagărului socialist, întărind con­tinuu unitatea lor indestructibilă, re­laţiile lor de colaborare şi într-ajuto­­rare frăţească, se dezvoltă într-un ritm nemaicunoscut în istorie. In anul 1965 ţările lagărului socia­list vor produce mai mult de jumătate din Întreaga producţie mondială şi vor asigura oamenilor muncii o viaţă tot mai îmbelşugată şi mai fericită, de­­monstrînd în modul cel mai convingă­tor superioritatea sistemului socialist faţă de cel capitalist şi inevitabilitatea victoriei depline a socialismului în în­trecerea paşnică cu capitalismul. Ne bucurăm din toată inima de ma­rile realizări ale gloriosului popor so­vietic, ale poporului chinez şi ale tutu­ror celorlalte popoare din familia ţă­rilor socialiste, dorindu-le noi succese în lupta pentru construirea socialis­mului şi comunismului, pentru pace şi colaborare intre popoare. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai este întîmpinată de oamenii muncii din ţările capitaliste, coloniale şi dependente în plină luptă împotriva exploatării şi asupririi, pentru drepturi sociale, economice şi libertăţi democratice, pentru inde­pendenţă naţională şi pace. Oamenii muncii din aceste ţări îşi manifestă cu tot mai multă putere hotărîrea de a acţiona uniţi împotriva politicii cercu­rilor reacţionare, care aruncă pe umerii maselor largi populare toate consecinţele crizei economice, precum şi uriaşa povară a cheltuielilor mili­tare. Oamenii muncii din ţările capitalului îşi dau tot mai bine seama că numai în condiţiile socialismului, care desfiinţează exploatarea omului de către om, poate să fie asigurat dreptul la muncă şi odihnă, numai în socialism pot fi lichidate mizeria, şo­majul şi celelalte plăgi de nevindecat ale capitalismului. Ne exprimăm solidaritatea noastră internaţionalistă cu clasa muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii din ţările capitaliste, care în frunte cu partidele comuniste şi muncitoreşti luptă pentru o viaţă mai bună, pentru pace, demo­craţie şi socialism. Trimitem salutul nostru frăţesc oa­menilor muncii din ţările coloniale, dependente cit şi din cele de curind eliberate, care luptă cu abnegaţie pen­tru libertate şi independenţă naţio­nală. Tovarăşi, Ziua de 1 Mai o sărbătorim anul acesta în condiţiile avintului forţelor păcii şi progresului, care acţionează cu hotărîre împotriva politicii „răz­boiului rece“ promovată de cercurile imperialiste internaţionale. Politica externă a Uniunii Sovietice şi a celorlalte ţări ale lagărului socia­list, îndreptată spre apărarea păcii şi promovarea coexistenţei paşnice între popoare, se bucură de sprijinul şi aprobarea celor mai largi cercuri ale opiniei publice din întreaga lume. Rezolvarea prin tratative a tuturor problemelor internaţionale litigioase, relaţii de prietenie şi colaborare între state — aceasta este voinţa clasei muncitoare, dorinţa arzătoare a tutu­ror popoarelor iubitoare de pace. Forţele păcii şi progresului de pre­tutindeni cer ca apropiata Conferinţă a miniştrilor Afacerilor Externe şi Con­ferinţa şefilor de guverne ale statelor din Est şi Vest să aducă o contribu­ţie reală la consolidarea păcii intre popoare. Poporul nostru muncitor sprijină cu toată hotărîrea politica Partidului Muncitoresc Romin şi a Guvernului Republicii Populare Romine, care mi­litează pentru rezolvarea tuturor pro­blemelor internaţionale în spiritul principiilor coexistenţei paşnice, se pronunţă pentru oprirea imediată, ge­nerală şi pentru totdeauna a experien­ţelor cu arme nucleare, pentru încheie­rea Tratatului de pace cu Germania şi lichidarea regimului de ocupaţie in Berlinul occidental, pentru pacea şi securitatea popoarelor din Europa şi întreaga lume. Tovarăşi, Anul acesta, de 1 Mai, Înflăcărata chemare „Proletari din toate ţările, un,ţi văl" răsună deosebit de puternic în inimile oamenilor muncii de pretu­tindeni însufleţiţi de succesele ţărilor lagărului socialist. Razele strălucitoa­re ale comunismului pătrund din ce în ce mai puternic în toate colţurile pă­mântului. Nimic nu poate stăvili lumi­na lui, aşa cum soarele nu poate fi împiedicat să răsară. Sub steagul nemuritoarelor idei ale marxism-leninismului, sub conducerea partidului, înainte spre victoria depli­nă a socialismului in scumpa noastră patrie, Republica Populară Romînă 1 Trăiască 1 Mai, ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc In lupta pentru pace, democraţie şi so­cialism 1 Trăiască lagărul socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, bastionul de neînvins al păcii şi socialismului 1 Trăiască pacea intre popoare ! Pentru cîteva clipe marea piaţă ră­­mase liberă. Sunetele trompetelor ves­tesc tradiţionala defilare a sportivilor. Un grup de tineri îmbrăcaţi in alb şi roşu au invadat piaţa şi cu trupurile lor viguroase înscriu „1 Mai“. Apoi, mii şi mii de sportivi, tineri munci­tori căliţi pe stadioane, alături de campioni olimpici maeştri emeriţi şi maeştri ai sportului trec prin faţa tri­bunelor. Sportivii poartă portretele dascăli­lor proletariatului şi ale membrilor Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R. Ur­mează stegarii. In bătaia vîntului se unduiesc culorile duhurilor sportive şi ale asociaţiilor sportive... Şi în anul acesta sportivii Capita­lei au defilat pe raioane. Asociaţiile sportive din întreprinderile raionului „1 Mai“ (I.T.B. şi ,,Radio-Popular") se pot mîndri cu rezultatele obţinute pînă acum în Spartachiada de vară. Sportivii dinamovlişti se înfăţişează cu un frumos car alegoric. Două gim­­naste poartă cercurile olimpice, sim­bol al prieteniei sportivilor din lumea întreagă. Pe podiumul carului sînt campionii olimpici: Nicolae Linca, Si­­mion Ismailiuc, Dumitru Alexe care au repurtat victorii de seamă la Mel­bourne. Rînduri, rînduri trec apoi sportivii din raionul „23 August“ de la clubu­rile „Recolta“ şi „Metalul”. Defilează Lia Manoliu, campioană de atletism a ţării noastre şi campioană balcanică, sportivii uzinei „Vasile Roaită“, ho­tărâţi să cucerească noi victorii şi nu Spartachiada de vară. Iată şi clubu. În faţa estradei din Piaţa Republi­cii s-au adunat după amiază cîteva mii de spectatori dornici să asiste la programele artistice date de artişti profesionişti şi amatori din Capitală. Corul, soliştii şi echipa de dansuri a Centrocoopului au prezentat un pro­gram variat, apreciat şi răsplătit cu îndelungi aplauze de spectatori. Me­lodia avintată a „Marşului de 1 Mai" de Ciprian Porumb­escu a cuprins în­treaga Piaţă. Cuvintele lui, pe care le-am putut auzi cântate de mii de oa­meni ai muncii cu prilejul demon­straţiei de dimineaţă. „Muncitorii au pornit Şi-ntr-un gînd s-au înfrăţit Fiindcă azi sărbătoresc Unu’ Mai muncitoresc“ exprimau şi de data aceasta, bucuria şi dragostea de viaţă a celor ce as­tăzi sărbătoresc liberi ziua muncii, ziua înfrăţirii celor ce muncesc din lu­mea întreagă. Număr după număr, fie că progra­mul era executat de artiştii amintiţi mai sus sau de cei de la P.T.T., au constituit tot atitea prilejuri de voie­­bună. Cu toată vremea nefavorabilă, pină seara tirziu, Piaţa Republicii, a­ răsunat de cintece şi jocuri. ★ Casa de Cultură a Tineretului din raionul „23 August“ e luminată fee­­ric. In sala de spectacole, un telti-u­şor cit de mic e o raritate. Zeci de tineri continuă sărbătorirea zilei de­ 1 Mai. Programul artistic este susţi­­nut de către muncitori de la fabrica de mase plastice „Bucureşti” şi Pos­­tăvăria Romînă. Repertoriul e bogat. Cîntece revo­luţionare, melodii populare răzbat dincolo de geamuri in stradă­. Un ropot de aplauze. Pe scenă a-a urcat echipa de flueraşi de la Postăvăria Romînă. Minuite cu iscu­sinţă, micile instrumente de lemn, fac să salte talpa spectatorilor. Tine­­rii petrec in veselie... ■k Spre seară peste două mii de oa­meni ai muncii se îndreptau spre sala Floreasca pentru a participa la­ spectacolul Ansamblului central ar­tistic al Armatei Poloneze. La ridi­carea cortinei solii cintecului si dan­­sului din tara prietenă au fost in­­tîmpinaţi cu ropote de aplauze. Programul de cintece şi dansuri prezentat cu multă sensibilitate şi simţ artistic s-a bucurat de unanipic apreciere a spectatorilor, interpreţi,­iind de nenumărate ori bisaţi. Ce mult succes s-a bucurat şi cîntecele romîneşti: „Înainte marş“ şi „Bun e vinul ghiurghiuliu" precum şi jocul popular „Brîul“. La sfîrşit spectatorii au oferit artiştilor buchete de flori, au ovaţionat­ îndelung pentru priete­­nia de nezdruncinat intre popoarele român şi polon. Tineresc, dîrzenie, voioşie... Seara, pe scenele din pieţe şi case de cultură Două aspecte de la demonstraţia din Capitală M­U­N­K­A Duminici 3 mai 1959 — t­r. 3575

Next