Munca, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 6834-6859)

1969-11-19 / nr. 6849

Miercuri 25 DE ANI DE LA MOARTEA LUI PANAIT MUŞOIU 1969 Un propagandist de seamă al mişcării socia­liste şi muncitoreşti din România (ÎN PAGINA A 5-A) • Pentru automobilul dv. © Pe Argeş, în jos... © Echilibru... plastic © In inima munţilor © Şcoala lui „Choros“ la 20 de ani • Botezul o­­ceanului. (IN PAGINA A I-a) LUCRĂRILE SESIUNII MARII ADUNĂRI NAŢIONALE Marea Adunare Naţio­nală a Republicii Socialis­te România şi-a continuat marţi dimineaţa, lucrările celei de-a treia sesiuni a ce­lei de-a şasea legislaturi. In sală se aflau deputaţii Marii Adunări Naţionale precum şi numeroşi invitaţi — conducători de instituţii centrale şi organizaţii ob­şteşti, activişti de partid şi de stat, personalităţi ale vieţii economice­, ştiinţifice şi culturale, ziarişti. Erau­­ prezenţi şefi ai mi­siunilor diplomatice, acre­,­ditaţi la Bucureşti, cores­pondenţi ai presei străine. Deputaţii şi invitaţii au întîmpinat cu puternice şi îndelungi aplauze sosirea în sala de şedinţe a tovară­şilor : Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Arizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Uie Verdeţ, Maxim Berghianu, Con­stantin Drăgan, Emil Dră­­gănescu, Janos Fazekas, Pe­tre Lupu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu. Trecîndu-se la punctul 2 de pe ordinea de zi, de­putatul Cornel Onescu, mi­nistrul afacerilor i­nterne, a prezentat expunerea la Pro­iectul de lege privind or­ganizarea şi funcţionarea Miliţiei. Raportul Comisiei pen­tru consiliile populare şi administraţia de stat şi al Comisiei juridice la acest proiect de lege, a fost pre­zentat de deputatul Dumi­tru Balalia, preşedintele Comisiei pentru consiliile populare şi administraţia de stat. La dezbaterea proiectului de lege au luat cuvîntul de­putatul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetu­lui judeţean Vrancea al P.C.R., preşedintele Consi­liului popular judeţean, de­putatul Ioan Benkö, prim­­vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean­­ Mureş. După discutarea pe arti­cole, Marea Adunare Naţio­nală a adoptat prin vot se­cret, cu bile, Legea privind organizarea şi funcţionarea Miliţiei. La următorul punct de pe ordinea de zi, deputatul Florea Dumitrescu, mini­strul finanţelor, a prezen­tat expunerea la Proiectul de lege privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanții şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizațiilor so­cialiste. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint, din însărci­narea Consiliului de Mi­niștri, spre dezbatere și a­­doptare, proiectul de lege privind angajarea gestio­narilor, constituirea de ga­ranţii şi răspunderea în le­­gătură cu gestionarea bunu­rilor organizaţiilor socia­liste. Cu deosebită fermitate a subliniat tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul gene­ral al partidului, în rapor­tul prezentat la Congresul al X-lea, necesitatea strin­gentă de a introduce o or­dine riguroasă în adminis­trarea avutului obştesc, în gospodărirea unităţilor şi în utilizarea mijloacelor mate­riale şi băneşti, de a ve­ghea cu toată hotărîrea la folosirea judicioasă a bu­nului public. în general, se subliniază în expunere, se poate afir­ma că unităţile economice şi bugetare s-au preo­cupat îndeaproape, într-o măsură tot mai mare, de administrarea şi gestio­narea corespunzătoare a va­lorilor materiale şi băneşti ce le-au fost încredinţate. Totuşi, trebuie arătat că activitatea gestionară nu a ţinut pasul cu necesităţile şi cerinţele actualei etape de dezvoltare a societăţii noastre. Sînt cazuri cînd normele privind gestiona­rea bunurilor nu se respec­tă, nu se fac la timp in­ventarierile, ori se fac su­perficial, nu se ţine la zi şi corect evidenţa bunuri­lor, nu se asigură depozi­tarea şi paza lor în condi­ţii corespunzătoare, iar une­ori sunt angajaţi gestionari nepregătiţi sau chiar cu an­tecedente penale, toate a­­cestea favorizînd produce­rea de pagube. La cele arătate se a­­daugă şi faptul că regle­mentările în vigoare, cores­punzătoare condiţiilor de a­­cum un deceniu cînd­ au fost introduse, nu mai răs­pund exigenţelor de as­tăzi. Sistemul garanţiilor ma­teriale a devenit inefi­cient datorită faptului că în timp ce valoarea medie a gestiunilor s-a mărit con­siderabil, cuantumul ga­ranţiilor s-a menţinut la a­­celaşi nivel; totodată, sis­temul actual nu permite fo­losirea garanţiilor pentru a­­coperirea pagubelor decit în cazul desfacerii contrac­turi de muncă sau trece­rii gestionarului în altă funcţie. De asemenea, actualele dispoziţii legale nu regle­mentează îr­ măsura ceru­tă răspunderea conducăto­rilor de întreprinderi şi a altor angajaţi, astfel î­ncît practic, foarte rar a fost antrenată responsabilitatea celor care trebuiau să se îngrijească în primul rînd de păstrarea avutului ob­ştesc şi de folosirea lui cît mai judicioasă. Obiectivele esenţiale ale reglementărilor propuse sunt asigurarea unui aparat gestionar corespunzător, perfecţionarea sistemului garanţiilor, întărirea răs­punderii materiale. Menţinînd şi accentuînd interdicţia angajării ca gestionari a persoanelor condamnate pentru unele, infracţiuni, proiectul stabi­leşte şi anumite limite de vîrstă şi studii. Vor putea fi gestionari persoanele ca­re au împlinit vîrsta de 21 (Continuare în pag. a 4-a) Intr-adevăr, atît ca am­ploare, cit mai ales ca semnificaţie, participa­rea la viața uzinelor, șan­tierelor sau instituţiilor apare ca unul din cele mai remarcabile feno­mene ale zilelor noastre. Obiect virtual de studiu savant, cu formidabil de bogate resurse in ordinea teoretică, datorită impli­caţiilor etice şi politice, de psihologie socială sau sociologice, fenomenul işi demonstrează din plin virtuţile pe planul prac­ticii. Stăteam de vorbă zilele trecute cu Stan Potorac, preşedintele comitetului sindicatului de la Şantie­rul naval Galaţi, un om ascuţit la minte şi neîn­duplecat faţă de sine şi de alţii, care, în ciuda vir­ilei, încă departe de cum­pănă, îşi întemeiază opti­mismul pe fapte. 11 poli­tnlîlni din zori şi pină seara („noi aici pe şan­tier lucrăm ca în agricul­tură. Am calculat că nu­mai astfel putem sa rea­lizăm cele patru vapoare din planul de export. Am explicat oamenilor şi ei c­u înţeles. Ne-am împăr­ţit sarcinile să nu ne încurcăm unul în altul") oriunde, in afară de bi­roul său de preşedinte, faţă de care are o reac­ţie alergică („Mă sufoc în birourile astea"). Un om ce posedă darul de a aduce peste tot cu sine o concentrată umanitate. „Vom face o problemă, şi in comitetul de direcţie şi la gazeta noastră de uzină, spune el cu o undă de minte, întrebuinţînd voit pluralul pentru a nu se evidenţia pe sine , în legătură cu atitudinea serviciului mecanic şef faţă de propunerile oa­menilor. Să vedem cine es­te vinovat de întirzie­­rile la lucrările urgente pentru asigurarea condi­ţiilor de lucru pe timp de iarnă. Altfel o să avem greutăţi la ani cu planul“. Ascultindu-l, vedeam scena ce va­ urma in comi­tetul de direcţie. Un om ca o structură ce invită, la reflexivitate, un om bun şi calm, se ridică pentru a face „o problemă" din deselex­aminări de la o decadă la alta în asigura­rea condiţiilor pentru realizarea planului in lu­nile de iarnă. Am înţe­les atunci că ceea ce sti­mulează resorturile par­ticipării este, de fapt, sentimentul de responsa­bilitate. „Staţi prost cu aplica­rea propunerilor" , l­ stîrnesc eu. „Nu s-ar putea spune. Din cele peste 260 de pro­puneri făcute în adună­rile salariaţilor, mai mult de jumătate au şi fost , incluse în planul M.T.O., m planul tehnic de apro­vizionare şi în planul de protecţia muncii pe 1970. Alte propuneri au și fost VIRGIL POP (Continuare în pag. a 5-a) Proletari din toate tarile, unifi-va !­mm AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIAI Anul XXV nr. 6849 6 pagini 30 bani Azi, „Apollo—12 aselenizează (IN PAGINA A 6-A) Planul şi angajamentele constructorilor de autoca­mioane vor fi îndeplinite ! Uzina braşoveană de au­tocamioane­ a cunoscut din permanent proces de dez­voltare a capacităţilor de producţie şi modernizare a tehnologiilor de fabrica­ţie. Potenţialul tehnic mo­dern permite colectivului întreprinderii să realizeze o producţie anuală de pes­te 30 000 autovehicule şi un mare volum de piese de schimb. Elocvent este fap­tul că în 7 minute de pe banda de montaj pleacă un autocamion. Şi in viitor această mar© uzină va be­neficia de importante fon­In aceeaşi perioadă s-au fabricat peste plan 531 au­tocamioane­— In uzina noastră — ne relatează tovarășul AURELIAN NISTOR, pre­ședintele comitetului sindi­catului, — s-a stabilit pen­tru acest an hotărîtor al cincinalului ca principal obiectiv al întrecerii socia­liste valorificarea deplină a rezervelor existente la locurile de muncă. Aceasta a impus mai întîi orienta­rea asupra unor criterii concrete, pe grupe de mun­citori, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi, potrivit spe­cificului de lucru al fiecă­ruia, iar apoi mobilizarea lor de a-şi lua angajamen­te pe măsura posibilităţi­lor create, de a le îndeplini exemplar. Majoritatea ac­ţiunilor întreprinse de co­mitetul sindicatului şi comitetul de direcţie au avut darul să antreneze eforturile şi forţa de gîndi­­re a colectivului spre crearea unor condiţii favorabile ob­ţinerii unui important spor de producţie pe seama creşterii productivităţii muncii. Activizarea întregului po­tenţial de gîndire, a ini­ţiativei şi experienţei spe­cialiştilor pe direcţiile prin­ciuri de investiţii din par­tea statului, dovadă grăitoa­re materializării politicii partidului nostru de in­dustrializare a ţării, pe ba­za folosirii celor mai înain­tate cuceriri ale tehnicii. Constructorii de auto­camioane desfăşoară o pasionantă întrecere pen­tru îndeplinirea exem­plară a sarcinilor de plan. Realizările celor 10 luni din acest an, înscrise pe graficele întrecerii socia­liste, confirmă entuziasmul, pasiunea şi dăruirea în muncă ale colectivului­­ cipale ale perfecţionării or­ganizării producţiei şi muncii şi, paralel, îmbună­tăţirea caracteristicilor tehnico-economice şi func­ţionale ale autocamioane­lor este într-adevăr un im­perativ al producţiei mo­derne. In urma unor studii tehnico-ştiinţifice, s-au cre­at primele modele de re­ferinţă privind organizarea superioară a locurilor de muncă după principiile er­­gonomiei, s-au lărgit posibi­lităţile de influenţare po­zitivă a factorilor umani, contribuţia lor în procesul de producţie, precum şi se­lecţia, orientarea şi pregă­tirea profesională a munci­torilor. Concomitent, au fost executate lanţuri tran­sportoare şi conversoare pe o lungime de 15 000 m. Acest mijloc de transport, un adevărat depozit în miş­care­a producţiei netermi­nate, a influenţat direct fac­torii de ambianţă (prin degajarea locurilor de mun­că de semifabricate), a creat condiţii mai bune de mişcare liberă a muncitori­lor şi a eliminat întrerupe­rile nedorite, conducted, fi­resc, la creşterea productivi­tăţii muncii. Se cuvine să menţionăm, de asemenea, că principalele secţii pro­ductive, printre care motor, şasiu, jenţi, sculărie , sunt supuse unor importante perfecţionări organizatori­ce, care permit folosirea ce­lor mai eficiente tehnologii. Un interes deosebit au stîrnit locurile de muncă model, create în secţiile motor şi şasiu în baza prin­cipiilor ergonomice. Efica­citatea acestora este con­cludentă : productivitatea muncii a crescut cu 30—50 la sută, s-a asigurat o fabri­caţie ritmică şi calitativ constantă, cu eforturi­ şi cheltuieli minime. — Efectul măsurilor de organizare superioară a locurilor de muncă, al per­fecţionării tehnologiilor — a precizat inginerul NICO­LAE ADAM, şeful grupei de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii — se concretizează în peste 288 000 000 lei spor anual la producţia globală, cea mai mare parte obţinîndu-se pe seama productivităţii mun­cii. Bune rezultate au dat şi măsurile privind autoutila­ILIE MIHALEA corespondentul ziarului „Munca“ (Continuare în pag. a 4-a) Indicatorul Angajamentul anul Producţia globală Producţia marfă Producţia marfă vîn­­dută şi încasată Economii metal Agregate şi maşini 50 000 000 lei 60 000 000 lei 60 000 000 lei 150 tona 100 buc. Realizări la 10 luni 52 000 000 lei 62 000 000 Iei 71 469 000 lei 158 tona 79 buc. I Sectorul montaj general al Uzinei de autocamioane din Braşov. De aici, la fiecare 7 mi­nute pleacă un autovehicul Foto : S. EMIL Ministerele trimit specialişti ca să dea ajutor concret, nu să caute justificări! Analiza bilanţului economic pe 10 luni în în­treprinderile judeţului Dîmboviţa relevă preg­nant eforturile, strădania petroliştilor, metalur­­giştilor, textiliştilor, minierilor, a tuturor salari­­aţilor pentru înfăptuirea sarcinilor de producţie, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Marea majoritate a colectivelor şi-a îndeplinit planul la producţia globală, marfă, marfă vîndută şi încasată, economii la preţul de cost, beneficii. Petroliştii din Tîrgovişte, Moreni, Găeşti şi Titu au expediat în plus rafinăriilor însemnate canti­tăţi de ţiţei, minerii de la Şotînga au adus la suprafaţă, peste plan, mai bine de 4 500 tone lig­nit, cimentiştii din Fieni au dat constructorilor peste sarcina contractuală 16100 tone ciment. Cu realizări de seama şi-au adus contribuţia la dezvoltarea şi modernizarea economiei judeţului, la creşterea eficienţei producţiei materiale şi co­lectivele de textilişti de pe Valea Salomiţei, con­structorii de prefabricate de la Doiceşti, care şi-au îndeplinit de pe acum angajamentele anu­ale asumate în întrecerea socialistă. Situaţia pozitivă de an­samblu — depăşirea planu­lui producţiei globale indus­triale pe judeţ — în cele 10 luni, din acest an cu 12 927 000 lei — din păcate, este umbrită însă de unele nerealizări la planul pro­ducţiei marfă vîndută şi în­casată. Sînt cîteva între­prinderi — Uzina de utilaj petrolier Tîrgovişte, Uzina de piese de schimb şi repa­raţii de utilaj chimic Găeşti, Combinatul de industrie a­­limentară — c­are trag îna­poi rezultatele Celorlalte co­lective de muncă, fapt ce face ca pe judeţ indicatorul producţiei marfă vîndută şi încasată să fie realizat nu­mai in proporţie de 99,4 la sută. Cauzele principale con­stau la nefolosirea raţiona­lă a maşinilor şi utilajelor, a timpului de lucru, slaba organizare a muncii şi pro­ducerea de mărfuri necores­punzătoare din punct de ve­dere calitativ. „Atelierul mecanic“ al industriei chi­mice , cum spun localnicii Uzinei de piese de schimb şi reparaţii de utilaj chimic din Găeşti, s-a înscris la capătul a 10 luni, cu o pier­dere la planul producţiei marfă vîndută şi încasată de 9 331 000 lei. Nivelul pla­nificat la acest important indicator în nici o lună nu a fost îndeplinit. Neajunsu­rile sunt cunoscute de orga­nele locale, de cele ale mi­nisterului așa că nu am um­blat prea mult să le aflăm. Iată o parte din ele , lipsa unei tehnologii bine pusă la punct, din care cauză rebu­turile și pierderile de metal, cresc de la o lună la alta; insuficienta preocupare pentru asigurarea şi pregă­tirea cadrelor necesare sec­ţiilor uzinei — în conduce­rea tehnică sînt oameni cu o pregătire slabă, iar unii nu au tangenţă cu profilul unităţii; lipsa unor utilaje LUCIAN BĂRBIERI Corespondent al ziarului Murfca (Continuare în pag. a 4-a) OKINAWA IN ACTUALITATE (IN PAGINA A S-A) O­bstacole pe circuitul creaţiei cine­­amatorilor Fără îndoială că prima da­torie a cinecluburilor sindi­catelor este să stimuleze la cineamatori dorinţa de a în­drepta obiectivul aparatului de filmat spre realităţile din uzina sau oraşul lor, reali­­zînd reportaje cinemato­grafice, filme tehnice sau de protecţia muncii, filme-an­­chetă sau documentare de producţie, turistice, cu tema­tică socială sau culturală. E bine ca acestea să fie principalele lor preocupări creatoare. Dar ele nu pot şi nu trebuie să fie singurele. Se ştie că, cine cluburile din ţara noastră au cunos­cut o dezvoltare inegală. In­tre cele cîteva, care au des­făşurat, în aproximativ un deceniu, o adevărată activi­tate de pionierat şi marea majoritate a celorlalte, înfi­inţate destul de recent şi do­tate de la început cu aproa­pe întreaga aparatură nece­sară, s-a creat inevitabil un sensibil decalaj de experien­ţă şi implicit de meşteşug şi măiestrie. Primul Festival republican al cineamatorilor a demons­trat elocvent că nu mai pu­tem aplica aceleaşi unităţi de măsură tuturor cineclu­burilor, nici în ce priveşte sfera tematică a preocupări­lor lor creatoare, nici in pri­vinţa calităţii artistice a fil­melor realizate. Cineclubul sindicatului Di­recţiei Regionale C.F.R. — Timişoara, de pildă, a acu­mulat o bogată experienţă, realizînd filme de cele mai diferite genuri. Documentare tehnice ca „Lucrări mecani­zate la calea ferată“, de o excepţională valoare practi­că, şi documentare istorice ca „Retrospectivă“, în care o­­biectele sau monumentele arhitectonice vorbesc mult mai expresiv şi convingător despre trecutul de peste şap­te secole al oraşului de pe Bega, decit cel mai doct co­mentariu. Şi foarte multe fil­me experimentale — „Lu­mini“, „Obsesia“, „Quo Va­­dis" etc. — în care ideile sînt comentate prin mijloa­ce filmice originale, intere­sante, de o maximă expresi­vitate. Nu putem trece cu vederea nici reportajele ci­­nematografice cu multiple valenţe poetice : „Toamnă timişoreană“ şi „Trece pri­măvara". In ce priveşte filmele de ficţiune, încercările talenta­ţilor cineamatori timişoreni nu au dat întotdeauna rezul­tatele scontate. LUCIA BOGDAN (Continuare în pag. a 4-a) Cineclubul ceferiştilor din Timişoara, o adevărată şcoală de amatori, entuziaşti ai celei de a şaptea artă. Clişeul nostru redă o imagine din activitatea secţiei de operatorie şi montaj .Foto: P. COZI­A

Next