Munca, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 6860-6885)
1969-12-03 / nr. 6861
Miercuri 1969 Ecran : „Operaţiunea LADY CHAPLIN“ • Grafică pe film ® Contra cronometru ® Opinii ad-hoc ® Pentru oaspeţii Botoşanilor ® La sărbătorirea prozatorului Pavel Dan ® Oaspeţi polari în Delta Dunării ® Originalitate ® Anul nou cu... pui la frigare. (IN PAGINA A 3-A) Proletari din toate țările, uniti-vă ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMANIA Anul XXV nr .6861 4 pagini 30 bani IN INDUSTRIA JUDEŢULUI IALOMIŢA Creşterea cheltuielilor de producţie, consecinţă a nerespectării disciplinei de plan Reluarea consecventă, la un nivel superior, a ciclului reproducţiei socialiste lărgite presupune, după cum se ştie, nu numai recuperarea cheltuielilor efectuate în activitatea de realizare a producţiei materiale, ci şi obţinerea de beneficii şi acumulări cit mai mari. In acest context, reducerea volumului cheltuielilor de producţie — în general — şi mai ales a celor materiale, se înscrie ca o cale principală de creştere a venitului net şi, implicit, de realizare a fondurilor necesare dezvoltării în continuare a economiei naţionale. Cum se prezintă situaţia în industria judeţului IALOMIŢA, în ceea ce priveşte reducerea continuă a cheltuielilor de producţie? In semestrul I a.c., cuantumul planificat al cheltuielilor la fiecare 1 000 lei producţie marfă a fost diminuat cu aproape şapte lei. Fără îndoială, un rezultat bun, remarcabil. Iată, însă că, la sfîrşitul trimestrului III a.c. prin consemnarea unei, depăşiri totale de 32,3 lei a cheltuielilor, la 1 000 lei producţie marfă, eforturile depuse în prima jumătate a anului au fost spulberate. De notat , la acest rezultat necorespunzător ,,contribuţia“ decisivă au avut-o întreprinderile industriale de subordonare republicană din judeţ, deoarece unităţile economice locale au obţinut o reducere de aproape 18 lei la indicatorul financiar amintit. Deci, ce s-a întîmplat, în trimestrul III a.c. în întreprinderile republicane din judeţul Ialomiţa — mai exact, în trei dintre acestea, acolo unde se localizează depăşirile de care vor-Doamna LomDinatul de celuloză şi hîrtie — Călăraşi depăşirea cu 19,8 lei a prevederilor la cheltuielile la DAN MATEESCU AUREL MUNŢ (Continuare în pag. 3 a) In clişeu vă prezentăm moderna construcţie a noului hotel turistic de pe malul Crişului-Oradea O mentalitate ciudată: HÎRTIA DE „ACOPERIRE“ E uluitor cum caută unii oameni să-şi acopere lipsa de răspundere prin hîrtii care să ateste... răspunderea altora. Lucrul este limpede, rezolvarea lui se poate face mergînd pe o linie dreaptă şi totuşi ei preferă drumuri întortocheate. Citesc ■legea, zic că-i pricep litera, dar nu şi sensul. Să o interpreteze în spiritul ei nu se nîai obosesc. E mai simplu să caute căi pentru a obţine hîrtia, miraculoasa „hîrtie de acoperire". Mostre ale acestor căutări am găsit înscrise şi în registrele comisiilor de judecată. La uzinele „Timpuri Noi" unitatea a intentat acţiuni împotriva unor salariaţi pentru recuperarea plăţilor din eroare. Sumele în litigiu : 10—15 lei. Recuperarea s-ar fi putut face şi fără titlu executor, prin tratarea directă cu salariatul. Se promovează litigii de dragul litigiilor. Doar pentru obţinerea hotăririi, a hîrtiei de justificare. Formalismul este deci evident. Intenţii bune degenerează alteori în acelaşi procedeu birocratic şi lipsit de sens. O îndatorire de prim ordin — apărarea integrităţii avutului obştesc — obligă întreprinderile să gospodărească cu grijă fiecare leu. în virtutea acesteia, conducerile unităţilor trebuie să depună toate strădaniile ca să recupereze sumele provenite din penalizări, locaţii, lipsuri în gestionarea obiectelor din inventar etc. Căci dacă veniturile întreprinderilor sau instituţiilor au fost diminuate există în mod cert o cauză şi un vinovat. Numai că, nu se stabileşte întotdeauna vinovatul real. In plus, unităţile nici măcar nu-şi susţin cu acte acţiunile. Le promovează şi apoi le lasă în plata domnului. Un exemplu este edificator. Din 59 de litigii aflate pe rolul comisiei de judecată de la Fabrica de ţigarete din Bucureşti, 24 aveau ca obiect recuperarea prejudiciilor aduse unităţii. S-ar părea,deci, că există o grijă deosebită faţă de integritatea avutului obştesc. S-ar părea numai, pentru că... — Cum se face, l-am întrebat pe secretarul comisiei, că majoritatea acţiunilor întreprinderii au fost respinse ? — Simplu : aceasta îva făcut dovada vinovăţiei salariatului împotriva căruia a acţionat. Omul este, deci, absolvit. Hotărîrea comisiei fiind definitivă pentru sume mai mici de 1 000 de lei, pagubele se trec pe costuri. Aparent, pierderea este mică : 100— 200 lei. Adunate însă, sumele totalizează mii, în alte locuri chiar zeci de mii de lei. Conducerea fabricii este acum liniștită. Are „hîrtia" lu care poate „dovedi" că ■ ea a depus toate diligențele necesare, dar comisia de judecată i-a respins acțiunea. Cît de „interesaţi" sînt :- STELA FOMINO (Continuare în pag. 2-a) Nu abdicare de la principii, dar nici rigiditate în apicarea lor! Discrepanţele existente pînă mai ieri în asigurarea unei asistenţe medico-sanitare prompte şi calificate, pe întreg teritoriul ţării, au impus, ca o necesitate stringentă, redistribuirea medicilor între judeţe, localităţi, cit şi între mediul urban şi cel rural. Această acţiune, în curs de desfăşurare, ridică o seamă întreagă de aspecte concrete, care se cer studiate şi rezolvate operativ. Policlinica industrială de la Brazi asigură asistenţa medicală unui număr de 14 000—15 000 salariaţi, aparţinînd mai multor întreprinderi dintre care cele mai importante sunt Combinatul petrochimic, Rafinăria şi şantierul de construcţii. Paralel cu menţinerea în unitate a specialităţilor boli interne, dermatologie, otorinolaringologie, stomatologie, medicina muncii etc. în toamna acestui an au fost totodată desfiinţate cîteva servicii. In cazul oftalmologiei, neurologiei, al restrîngerii activităţii laboratorului si radiologiei,a măsura este justificata. Cu totul altfel stau, însă, lucrurile atunci cînd e vorba de transferarea din localitate a micului chirurg. Numărul mare de întreprinderi (inclusiv un vast şantier de construcţii), profilul variat al acestor întreprinderi fac ca prezenţa medicului de specialitatea respectivă să fie o necesitate reală la faţa locului. Faptele şi cifrele susţin afirmaţia noastră. — In perioada ce s-a scurs de la desfiinţarea cabinetului de chirurgie — ALEXANDRU CONU (Continuare în pag. 2 a) Delegaţia da partid şi de stat a republicii Socialiste Routânia, condusă de tovarăşul Mae Ceauşescu, a plecat la Moscova Marţi la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Moscova, delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. Din delegaţie fac parte tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al PC.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., şi Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.G.R., ministrul afacerilor externe. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Emili Bodnaraş, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Păţan, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Erau de faţă VS Tihunov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la Bucureşti, şi membri ai ambasadei. Cu plano îndeplinit Un telex primit marţi de către Agenţia „Agerpres“, din partea exploatării miniere Teliuc, face cunoscut că muncitorii, tehnicienii şi inginerii acestei întreprinderi, au sărbătorit Anul Nou în seara zilei de 2 decembrie. La baza acestui succes a stat aplicarea unor metode de înalt randament în exploatarea zăcămintelor, care au asigurat o creştere a productivităţii muncii cu 8,1 la sută şi realizarea unui volum de peste 1,3 milioane lei economii la preţul de cost. Şi-au îndeplinit sarcinile anuale şi minerii exploatării carbonifere Voievozi, judeţul Bihor. Aici, au fost extrase peste plan, pînă acum, peste 23 00® tone de cărbune, 5 000 tone de nisip bituminos, 7 000 tone bitum şi aproape 500 tone de ulei polar. De asemenea, întreprinderile miniere din sectorul extractiv al sării raportează realizarea sarcinilor de plan pe întregul an. ★ Din Timişoara ne-a sosit vestea că o nouă întreprindere industrială a îndeplinit cu o lună mai devreme sarcinile de plan pe anul 1969. Este vorba de Uzina de reparaţii, unde, în cadrul acţiunii de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, au fost aplicate o serie de studii privind introducerea unor procedee tehnologice moderne a căror eficienţă s-a materializat în creşterea indicilor de utilizare a maşinilor şi instalaţiilor, valorificarea superioară a metalului şi altor materiale. SOSIREA LA MOSCOVA MOSCOVA 2 Corespondentul Agerpres, L. Duţă, transmite: Delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă, Republica Socialistă România, R.P. Ungară şi U.R.S.S. , a sosit marţi seara la Moscova. La aeroportul Şeremetievo, delegaţia a fost întîmpinată de tovarăşii L.I. Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., A. N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., A.N. Şelepin, membru al Biroului Politic al C.C. al F.C.U.S., K.F. Katuşev, secretar al C.C. al P.C.U.S., A.A. Gromîko, membru al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., K. Rusakov, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S. Pe aeroport se aflau, de asememea, Teodor Marinescu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Socialiste România în Uniunea Sovietică, și membri ai ambasadei. Are o frumuseţe stranie. Imensă navă din beton, străbătută de eleganţa sobră a două şiruri de piloni-console, albi şi alungiţi într-o geometrie funcţională vecină cu arta nemuritoare a unor propilee. Am fost tentat să ascult reverberaţia ecoului în această hală lungă de 580 de metri şi înaltă de aproape 30 de metri — ce nu peste multă vreme, va fi „inima" noii Fabrici de geamuri din Buzău. Ecoul avea vibraţii prelungi, calde, ca în marile nave gotice. S-a născut întreagă această construcţie care însumează, pînă orcum, peste 50 000 metri cubi de beton armat, într-un timp infernal de scurt. în februarie, cîmpia era punctată doar de 17 stîlpi . Uriașe semne de mirare pe un pămînt pe care constructorii l-au făcut mai întîi apt pentru a suporta greutatea betonului armat. Pentru că, fără a încerca un paradox, mai întîi oamenii șantierului au construit, în sensul cel mai exact al cuvîntului, pămîntul din această parte a Buzăului care a intrat deplin în vorbirea curentă a localnicilor sub numele de „zona industrială a oraşului". Fuseseră pe aici mlaştinii şi, mai înainte, intr-un timp geologic, o albie capricioasă de riu. A trebuit să fie elaborată o nouă structură de rezistenţă, minuţios gîndită, alternantă între stratul de piatră, pămînt şi nisipdupă ce fuseseră excavaţi peste 300 000 metri ,ulei de pămînt mocirlos! „...un munte de piatră să pui acum deasupra şi locul nu se lasă nici măcar cu un centimetru !“ mi-a spus inginerul Nicu Iordăchioaia. Zîmbea. Am intuit dincolo de glumă, convingerea, mîndria de a se fi făcut un lucru temeinic şi, mai cu seamă, satisfacţia de a „corecta" natura în funcţie de nevoile constructive. Aşadar, n-au trecut decit nouă luni şi acolo unde nu se aflau decît 17 stîlpi, s-au realizat lucrări, în valoare de circa 54 000 000 lei! Spuneam că totul s-a făcut intr-un timp „infernal de scurt“ , aşa este, cu o mică, dar esenţială, completare : cei care i-au conferit valoarea sînt oamenii, ei l-au făcut atit de cuprinzător. Ceea ce m-a surprins la aceşti oameni era aerul lor de familie. Nu ştiam amănunte, în marea lor majoritate muncesc, laolaltă, de cinci-şase ani. „Am lucrat, împreună, şi la celelalte obiective din zonă, ne-am legat..." explică şeful de lot, tehnicianul Traian David. Nu este o simplă legătură sentimentală, ci o prietenie bazată pe recunoaşterea valorii reciproce. Cu puncte continue de încercare, de valorificare a capacităţii creatoare. M. COLEŞIU (Continuare în pag. 2-a) (VI) TIMPUL la puterea a 2000 de constructori .după cite ştim, hala de fabricaţie a Fabricii de geamuri din Buzău este cea mai mare construcţie unitară din beton, din ţară“ — apreciază inginerul Nicu Iordăchioaia