Munca, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 6960-6985)

1970-04-08 / nr. 6966

NOUL SISTEM DE SALARIZARE Retribuţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii fiecărui salariat Elaborat pe baza unor principii de înaltă echitate socială, noul sistem de sala­rizare, care se aplică con­comitent cu majorarea sala­riilor, asigură o interde­pendenţă sporită între ve­niturile provenite din sala­rii şi rezultatele efective ale muncii prestate de fiecare angajat. După cum se ştie, In esenţă, acesta conţine o serie de elemente noi, cali­tativ deosebite de vechiul sistem de salarizare. In principal, este vorba de creşterea ponderii salariului tarifar în totalul cîştigului, introducerea treptelor de salarizare pentru muncitori şi a gradaţiilor pentru per­sonalul tehnico-administra­­tiv, sistemul premiat, etc. In totalitatea lor, aceste elemente au menirea de a asigura o remunerare a muncii pe criterii obiective, în funcţie de cantitatea şi calitatea acesteia. In anul care a trecut de la generalizarea experimen­tării nouluii sistem de sala­rizare şi majorarea salarii­lor, într-o serie de ramuri ale economiei naţionale s-a relevat în mod convingător superioritatea acestuia. Fără îndoială, atît treptele de sa­­larizare, cit şi gradaţiile şi celelalte elemente compo­nente constituie un factor important de cointeresare materială a angajaţilor în depăşirea sarcinilor de pro­ducţie. Pentru a exemplifi­ca afirmaţia mă voi opri la două din marile­ întreprin­deri din judeţul Suceava, înainte de aplicarea nou­ lu­i sistem de salarizare, pe platforma industrială a Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnu­lui (C.E.I.L.) salariul tarifar avea o pondere de 79,5 la sută în totalul cîştigurilor, 20,5 la sută reprezentînd adausurile variabile, din care 11,6 la suită — diferen­ţă de acord. In prezent, ponderea salariului tarifar în totalul cîştigului se ridi­că la peste 85 la sută, de­păşirilor de normă revenin­­du-le în jur de 3,5 la sută. Accentul cade, după cum e şi firesc, în condiţiile funda­mentării corecte a norme­lor, pe perfecţionarea măie­striei profesionale în vede­rea creşterii productivităţii muncii. Şi mai elocvent este, poa­te, cazul Complexului de ce­luloză şi hîrtie-Suceava­­(C.C.H.), unde noul sistem de salarizare se aplică de peste 4 luni de zile. După mai bine de 6 luni în care planul producţiei globale nu­ s-a realizat, înregistrindu­­se însemnate restanţe, din luna decembrie, de cînd se aplică noul sistem de salari­zare, au fost obţinute depă­şiri de plan între 2,3 şi 5,4 procente. Fireşte, proporţi­onal au crescut şi fondurile de salarii, respectiv cîştigul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor şi funcţionarilor de aici, care în ianu­arie a.c. au fost cu 28,5 la sută mai mare în comparaţie cu luna similară din 1969. Apare destul de evident faptul că pentru o îmbina­re armonioasă a intereselor personale cu cele ale colec­tivităţii şi obţinerea avanta­jelor pe care noul sistem de salarizare le oferă se cere, implicit, aplicarea acestuia în baza stabilirii unor nor­me fundamentate ştiinţific, care să reflecte condiţiile reale ale producţiei şi să măsoare corect aportul în muncă al fiecărui angajat. Unele succese în această privinţă s-au şi înregistrat. Trebuie reţinut însă faptul că e vorba de un proces ce se cere perfecţionat în timp. In decursul anilor, normele de muncă au cunoscut, fără T. VIZITIU şef de serviciu la Sucursala judeţeană Suceava a Băncii Naţionale (Continuare în pag. 3-a) • Superioritate relevată de rezultatele în producţie • Prin­cipalul atribut al normei : să măsoare corect aportul în muncă al fiecărui salariat • Deprinderi învechite — ima­gine deformată a normelor • Sindicatele pot deveni un factor mai activ în procesul perfecţionării profesionale a muncitorilor Printre marile şi modernele unităţi ale industriei chimice, realizate în ultimii ani, se numără şi Combinatul de la Turnu Măgurele Primul Festival zonal al formaţiilor * corale de amatori de la oraşe şi sate . 2 Deosebita atenţie ce se acordă mişcării artistice de amatori din ţara noa­stră se reflectă şi în for­mele, tot mai numeroase de confruntare — con­cursuri şi festivaluri — care prin caracterul lor vast şi emulativ ajută la selectarea valorilor, la mai buna cunoaştere a artei noastre populare. Astfel, pentru dezvol­tarea activităţii forma­ţiilor corale de amatori, pe linia îmbogăţirii re­pertoriului şi a creşterii nivelului artistic-inter­­pretativ, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în colaborare cu Consiliul Central al U­­niunii Generale a Sindi­catelor, Comitetul Cen­tral al Uniunii Tineretu­lui Comunist, Uniunea Naţională a Cooperati­velor Agricole de Pro­ducţie, Ministerul învă­­ţ­ matului şi Uniunea Compozitorilor, iniţiază organizarea primului festival zonal, în peri­oada mai-octombrie 1970 al formaţiilor corale de amatori de la oraşe şi sate. La festival, care se va desfăşura în patru centre zonale : Piteşti, Lugoj, Suceava şi Bra­şov, pot participa co­ruri mixte, coruri de voci egale — feminine şi bărbăteşti — şi coruri de cameră din cadrul caselor şi palatelor de cultură municipale, oră­şeneşti şi ale tineretului din întreprinderi, insti­tuţii, cluburi şi case de cultură ale sindicatelor şi din căminele cultu­rale. Formaţiile corale şi dirijorii participanţi la festival vor primi diplo­me şi plachete cu efigia compozitorului al cărui nume patronează cen­trul zonal respectiv, iar membrii acestora insig­na de participare. De a­­semenea, celor mai bune formaţii corale li se vor atribui, la sfîrşitul fes­tivalului : trofeul „D. G. Kiriac“ pentru centrul Piteşti ; trofeul „Ion Vi­­du“ pentru centrul Lu­goj ; trofeul „Ciprian Porumbescu“ pentru centrul Suceava şi tro­feul „Gheorghe Dima" pentru centrul Braşov.­­ * Sub patronajul acelo­raşi instituţii se va des­făşura în aceeaşi peri­oadă şi primul festival zonal al fanfarelor de amatori de la oraşe şi sate, în următoarele cen­tre : Rm­, Vâlcea, Piatra Neamţ, Valea Jiului, Ga­laţi, Satu Mare şi Alba Iulia. (Agerpres) Proletari din toate ț­ările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Serviciile de prestări pentru populaţie cunosc o largă diversificare. Permanent, în multiple sectoare, se iau importan­te măsuri menite a răs­punde cît mai prompt ce­rinţelor cetăţenilor, asigu­rării unei maxime opera­tivităţi în servire şi evi­tării pierderii de timp. Rezultatele acestor preo­cupări se resimt tot mai mult în viaţa cotidiană. În complexul acestor prestări, o pondere im­­portantă revine şi cen­trelor de curăţătorie şi spălătorie chimică, în ca­drul cărora se execută o gamă largă de servicii. Pentru a ne da seama de cerinţele mereu cres­­cînde, cărora trebuie să le facă față acest sector, este suficient să amintim că numai în municipiul București s-au investit în ultimii doi ani peste 43 000 000 lei. ...Se întîmplă ca une­ori să constatăm că ro­chia sau costumul sunt pătate. Alteori, că anu­mite lucruri din gardero­bă nu sunt puse la „punct". În aceste cazuri apelăm la serviciile „Nu­fărului" — întreprindere de curăţătorie şi spălăto­rie chimică. Pentru îmbunătăţirea servirii populaţiei în a­­cest sector, au fost luate importante măsuri. Des­pre eficienţa lor ne-a vorbit tovarăşul Nanban­­dian Bohos, inginer şef la „Nufărul“. „Prin ca­racterul ei, întreprinde­re proşurî. Şi aceasta, de­oarece nu întotdeauna reuşim să executăm lu­crări de calitate. Recep­tivi însă la observaţiile publicului, ne-am străduit ca prin acţiuni eficiente să eliminăm din deficien­ţea noastră se aseamănă cu un laborator de... „în­frumuseţare", iar rezulta­­tele obţinute sînt de na­tură să satisfacă preten­ţiile cetăţenilor. Sînt însă şi cazuri cînd pentru lu­crul efectuat, primim şi cele sesizate, asigurînd o servire rapidă şi civiliza­tă. în ultima vreme s-a construit o nouă fabrică care a fost dotată cu maşini şi utilaje de mare productivitate, s-au reuti­­lat şi modernizat o parte din cele 52 de centre existente în Bucureşti, s-au înmulţit mijloacele de transport, etc., măsu­rile luate, găsindu-şi re­flectarea într-o deser­vire mai promptă şi în­deosebi în scurtarea ter­menelor de execuţie. Au fost înfiinţate centre, unde la solicitarea clien­tului, se pot curăţa, spă­la şi călca diferite obiecte într-un termen scurt : 24—72 ore". S-a produs într-adevăr în activitatea întreprin­derii revirimentul mult aşteptat ? Corespund a­­firmaţiile tov. Nanban­­dian realităţii ? Incon­testabil că o parte din carenţele existente în tre­cut au fost eliminate. Al­tele însă, din păcate, se menţin, continuînd să stîr­­nească nemulţumirea ce­tăţenilor, să îngroaşe... petele „Nufărului". Se întîlnesc situaţii, cînd , pentru curăţirea unui pardesiu sau a unui pal­ton, se fixează termene care întrec cu mult, timpul afectat confecţio­nării lor. Uneori, 40 de zile durează „toaleta" unui costum, aproape o lună este necesară pentru spălarea unei cămăşi ş. a. m. d. „Rapiditatea“ „Nufărului" stîrneşte pînă şi... invidia melcului. Tudor Muşat şi C. Popa din Bucureşti, ne relatea­ză : „Am dus nişte obiec­te la spălat, la curăţăto­ria chimică ce poartă denumirea „Rapid“ din Calea Rahovei nr. 2. Ori­­entindu-ne după ce scrie pe firmă, am solicitat să M. ADRIAN (Continuare în pag. 2-a) PE URMELE SCRISORILOR SOSITE LA REDACȚIEI PETALELE „NUFĂRULUI“ NU SUNT încă imaculate ANUL XXVI nr. 6966 Miercuri 8 aprilie 1970 ,4 pagini 30 bani Industria uşoară raportează: ÎNDEPLINIT Din datele statistice centralizate la Ministerul Industriei Uşoare rezultă că primul trimestru­­al anului a fost încheiat cu o îndeplinire a planului producţiei­ globale în proporţie de 100,5 la sută, înregistrîndu-se o depăşire valorică la acest indice de peste 47 milioane lei. Planul producţiei marfă, vîndută şi încasată, a fost realizat în proporţie de 103,4 la sută, depăşirea obţinută fiind de peste 322 milioane lei. Economiei naţionale i-au fost livrate suplimen­tar 589 000 mp ţesături din bumbac, 78 000 mp ţe­sături tip b lînă, 164 000 mp ţesături tip mătase, 524 000 perechi ciorapi, 141 000 bucăţi tricotaje, confecţii în valoare de 26 milioane lei. Rafinaria de la Piteşti la parametri proiectaţi Cel mai important obiectiv al industriei petro­liere din actualul cincinal — Rafinăria de la Pi­teşti, care prelucrează anual 3 000 000 tone de ţiţei , a atins parametrii tehnico-economici proiectaţi, cu 19 luni înainte de termen, la toate instalaţiile aflate în funcţiune. Această performanţă repre­zintă reducerea perioadei de probe de la 24 la 5 luni şi constitue depăşirea cu o lună a angajamen­tului asumat de colectivul rafinăriei. Echipa de lucru — modelator al caracterelor umane Analizînd succesele, sau insuccesele în producţie ale colectivului unei întreprin­deri, nu o dată „radiografie­rea" situaţiei la nivelul e­­chipei de muncă poate adu­ce clarificările necesare. În­­tr-adevăr, colectivul restrîns de muncă joacă — în ma­rele angrenaj productiv — rolul unei celule vii, deose­bit de active, cu funcţii vita­le bine precizate. În cadrul acestui colectiv, sudura din­­­tre oameni este mai mare, responsabilităţile fiecăruia pot fi mai uşor urmărite; există la acest nivel un flux de interese spirituale şi ma­teriale mai uşor de depis­tat ; în plus, aici se poate interveni cu mai mult suc­ces pentru canalizarea lor pe făgaşul cel mai bun, în conformitate cu cerinţele mari ale întreprinderii res­pective. Nu de puţine ori, intrînd într-o uzină ţi se vor­beşte despre echipa lui „cu­­tare“­ sau a lui „cutare“; este aici, în această formulă, o recunoaştere a faptului că echipa reprezintă o indivi­dualitate. Care este profilul acesteia ? Aceste reflecţii, precum şi întrebarea de mai sus ne-au fost sugerate de o vizită recentă la Uzina Me­talurgică din Iaşi unde am întîlnit o grijă deosebită pen­tru „forţa de şoc“ a echi­pei de muncă, grijă mani­festată nu numai de condu­cerea uzinei, dar şi de înşişi membrii diverselor colective de muncă, muncitori, tehni­cieni, maiştri. Maistrul Constantin Bălan, secţia a II-a, schimbul B, atelierul de profiluri, ne pune în temă asupra com­plexităţii muncii din această secţie , enumerîndu-ne pro­dusele care poartă ampren­ta lucrătorilor de aici, pre­cum şi numele beneficiari­lor (Uzina Steagul roşu-Bra­­şov, Uzina Mîrşa, Porţile de Fier etc), urmăreşte, desigur, să ne înlesnească cunoaşte­rea nu numai a specificului activităţii, dar şi a utilităţii şi importanţei ei sociale. În marea hală sunt prezente, totdeauna, trei meserii după numele cărora zeci de mun­citori se numesc la minorişti, FL. COSTINESCU (Continuare în pag. 2­ a) Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej oferă privirii vizitatorilor imaginea unei urbanistici moderne Foto : P. COZIA In numele opiniei publice CONTROLUL OBŞTESC pretinde spirit gospodăresc şi corectitudine in pieţe şi magazine • • Înnoirile comerţului cu legume şi fructe pătrund mai greu în depozite • Cîştigă teren estetica etalării, dar nu şi solicitudinea vînzătorilor Duminică, în zori, echi­pele de control obştesc ale sindicatelor din Capitală au întreprins un raid prin pieţe. Le-am însoţit şi noi. Ca să vedem dacă paleta comerţului de legume şi fructe s-a înnoit conform cu calendarul. Noua organizare a aces­­tui important sector al desfacerii­­pendinte acum de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii) ţine pas cu anotimpul. Ceapa verde, salata şi alte trufandale dau pieţelor o notă de se­zon şi de prospeţime. O bună parte din echi­pele controlului obştesc (însoţite de activişti ai organelor sindicale) au vi­zitat depozitele I.L.F. din jurul oraşului. Foarte fi­resc, întrucît buna organi­zare a reţelei desfacerii şi chiar influenţarea preţului mărfurilor producătorilor particulari depind de sto­cul produselor depozitate. O primă constatare, esen­ţială : există o rezervă su­ficientă de produse agrico­le. De ajuns pînă la con­fluenţa cu noua recoltă. Daar se face şi multă risipă. Încă nu ştim să păstrăm le­gumele şi fructele, mai a­­les în silozurile de mari di­mensiuni. Ignorăm factorii de umiditate, de tempera­tură optimă, nu sortăm şi nici nu preambalăm după criterii ştiinţifice. Nu, dete­riorările calitative n-au mai ajuns la proporţiile din anul trecut, dar nici volumul actual nu e tocmai neglijabil (indiferent dacă se cuprind sau nu în „nor­mele de perisabilitate"). La depozitul Oficiului nr. 4, 1100 tone de cartofi au in­­­trat în germinaţie avansa­tă, iar o treime din ceapa uscată a ajuns nevandabilă. Aceiaşi „gospodari“ ţin me­rele stricate amestecate cu cele bune. La depozitul A­­fumaţi, din 10 tone de ră­dăcini de pătrunjel 4 tone au fost deja aruncate. Douăsprezece tone de păs­­tîrnac sunt sub semnul in­certitudinii la Eliade Intre Vii­ţii o treime din ceapa existentă la Militari... De altfel, cu ceapa veche se pare că fleriştii au trecut dintr-o extremă în alta. G. OBAŢIU D. NEGOIŢĂ D. PLUTAŞU (Continuare în pag. 2­ a) A In oraşul de pe valea Milcovului... ...a început de curînd construcţia unui nou car­tier de locuinţe, Focşani-Sud. Amplasat la „poar­ta“ rutieră sudică a oraşului, noul ansamblu ur­banistic va însuma 1 510 apartamente, dintre care 300 vor fi realizate în cursul acestui an, precum şi obiective sociale , complexe comerciale, şcoli etc. In prezent, se desfăşoară cu intensitate lucră­rile la un număr de 500 de apartamente în cartie­rul Bahne, iar în ansamblul Karl Marx, din veci­nătatea gării, unde au fost date în folosinţă peste 1 800 de apartamente, se finisează alte blocuri de locuit cu grad diferențiat de confort.

Next