Munca, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 6960-6985)
1970-04-08 / nr. 6966
NOUL SISTEM DE SALARIZARE Retribuţie după cantitatea, calitatea şi importanţa socială a muncii fiecărui salariat Elaborat pe baza unor principii de înaltă echitate socială, noul sistem de salarizare, care se aplică concomitent cu majorarea salariilor, asigură o interdependenţă sporită între veniturile provenite din salarii şi rezultatele efective ale muncii prestate de fiecare angajat. După cum se ştie, In esenţă, acesta conţine o serie de elemente noi, calitativ deosebite de vechiul sistem de salarizare. In principal, este vorba de creşterea ponderii salariului tarifar în totalul cîştigului, introducerea treptelor de salarizare pentru muncitori şi a gradaţiilor pentru personalul tehnico-administrativ, sistemul premiat, etc. In totalitatea lor, aceste elemente au menirea de a asigura o remunerare a muncii pe criterii obiective, în funcţie de cantitatea şi calitatea acesteia. In anul care a trecut de la generalizarea experimentării nouluii sistem de salarizare şi majorarea salariilor, într-o serie de ramuri ale economiei naţionale s-a relevat în mod convingător superioritatea acestuia. Fără îndoială, atît treptele de salarizare, cit şi gradaţiile şi celelalte elemente componente constituie un factor important de cointeresare materială a angajaţilor în depăşirea sarcinilor de producţie. Pentru a exemplifica afirmaţia mă voi opri la două din marile întreprinderi din judeţul Suceava, înainte de aplicarea nou lui sistem de salarizare, pe platforma industrială a Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului (C.E.I.L.) salariul tarifar avea o pondere de 79,5 la sută în totalul cîştigurilor, 20,5 la sută reprezentînd adausurile variabile, din care 11,6 la suită — diferenţă de acord. In prezent, ponderea salariului tarifar în totalul cîştigului se ridică la peste 85 la sută, depăşirilor de normă revenindu-le în jur de 3,5 la sută. Accentul cade, după cum e şi firesc, în condiţiile fundamentării corecte a normelor, pe perfecţionarea măiestriei profesionale în vederea creşterii productivităţii muncii. Şi mai elocvent este, poate, cazul Complexului de celuloză şi hîrtie-Suceava(C.C.H.), unde noul sistem de salarizare se aplică de peste 4 luni de zile. După mai bine de 6 luni în care planul producţiei globale nu s-a realizat, înregistrinduse însemnate restanţe, din luna decembrie, de cînd se aplică noul sistem de salarizare, au fost obţinute depăşiri de plan între 2,3 şi 5,4 procente. Fireşte, proporţional au crescut şi fondurile de salarii, respectiv cîştigul muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor şi economiştilor şi funcţionarilor de aici, care în ianuarie a.c. au fost cu 28,5 la sută mai mare în comparaţie cu luna similară din 1969. Apare destul de evident faptul că pentru o îmbinare armonioasă a intereselor personale cu cele ale colectivităţii şi obţinerea avantajelor pe care noul sistem de salarizare le oferă se cere, implicit, aplicarea acestuia în baza stabilirii unor norme fundamentate ştiinţific, care să reflecte condiţiile reale ale producţiei şi să măsoare corect aportul în muncă al fiecărui angajat. Unele succese în această privinţă s-au şi înregistrat. Trebuie reţinut însă faptul că e vorba de un proces ce se cere perfecţionat în timp. In decursul anilor, normele de muncă au cunoscut, fără T. VIZITIU şef de serviciu la Sucursala judeţeană Suceava a Băncii Naţionale (Continuare în pag. 3-a) • Superioritate relevată de rezultatele în producţie • Principalul atribut al normei : să măsoare corect aportul în muncă al fiecărui salariat • Deprinderi învechite — imagine deformată a normelor • Sindicatele pot deveni un factor mai activ în procesul perfecţionării profesionale a muncitorilor Printre marile şi modernele unităţi ale industriei chimice, realizate în ultimii ani, se numără şi Combinatul de la Turnu Măgurele Primul Festival zonal al formaţiilor * corale de amatori de la oraşe şi sate . 2 Deosebita atenţie ce se acordă mişcării artistice de amatori din ţara noastră se reflectă şi în formele, tot mai numeroase de confruntare — concursuri şi festivaluri — care prin caracterul lor vast şi emulativ ajută la selectarea valorilor, la mai buna cunoaştere a artei noastre populare. Astfel, pentru dezvoltarea activităţii formaţiilor corale de amatori, pe linia îmbogăţirii repertoriului şi a creşterii nivelului artistic-interpretativ, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în colaborare cu Consiliul Central al Uniunii Generale a Sindicatelor, Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole de Producţie, Ministerul învăţ matului şi Uniunea Compozitorilor, iniţiază organizarea primului festival zonal, în perioada mai-octombrie 1970 al formaţiilor corale de amatori de la oraşe şi sate. La festival, care se va desfăşura în patru centre zonale : Piteşti, Lugoj, Suceava şi Braşov, pot participa coruri mixte, coruri de voci egale — feminine şi bărbăteşti — şi coruri de cameră din cadrul caselor şi palatelor de cultură municipale, orăşeneşti şi ale tineretului din întreprinderi, instituţii, cluburi şi case de cultură ale sindicatelor şi din căminele culturale. Formaţiile corale şi dirijorii participanţi la festival vor primi diplome şi plachete cu efigia compozitorului al cărui nume patronează centrul zonal respectiv, iar membrii acestora insigna de participare. De asemenea, celor mai bune formaţii corale li se vor atribui, la sfîrşitul festivalului : trofeul „D. G. Kiriac“ pentru centrul Piteşti ; trofeul „Ion Vidu“ pentru centrul Lugoj ; trofeul „Ciprian Porumbescu“ pentru centrul Suceava şi trofeul „Gheorghe Dima" pentru centrul Braşov. * Sub patronajul aceloraşi instituţii se va desfăşura în aceeaşi perioadă şi primul festival zonal al fanfarelor de amatori de la oraşe şi sate, în următoarele centre : Rm, Vâlcea, Piatra Neamţ, Valea Jiului, Galaţi, Satu Mare şi Alba Iulia. (Agerpres) Proletari din toate țările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Serviciile de prestări pentru populaţie cunosc o largă diversificare. Permanent, în multiple sectoare, se iau importante măsuri menite a răspunde cît mai prompt cerinţelor cetăţenilor, asigurării unei maxime operativităţi în servire şi evitării pierderii de timp. Rezultatele acestor preocupări se resimt tot mai mult în viaţa cotidiană. În complexul acestor prestări, o pondere importantă revine şi centrelor de curăţătorie şi spălătorie chimică, în cadrul cărora se execută o gamă largă de servicii. Pentru a ne da seama de cerinţele mereu crescînde, cărora trebuie să le facă față acest sector, este suficient să amintim că numai în municipiul București s-au investit în ultimii doi ani peste 43 000 000 lei. ...Se întîmplă ca uneori să constatăm că rochia sau costumul sunt pătate. Alteori, că anumite lucruri din garderobă nu sunt puse la „punct". În aceste cazuri apelăm la serviciile „Nufărului" — întreprindere de curăţătorie şi spălătorie chimică. Pentru îmbunătăţirea servirii populaţiei în acest sector, au fost luate importante măsuri. Despre eficienţa lor ne-a vorbit tovarăşul Nanbandian Bohos, inginer şef la „Nufărul“. „Prin caracterul ei, întreprindere proşurî. Şi aceasta, deoarece nu întotdeauna reuşim să executăm lucrări de calitate. Receptivi însă la observaţiile publicului, ne-am străduit ca prin acţiuni eficiente să eliminăm din deficienţea noastră se aseamănă cu un laborator de... „înfrumuseţare", iar rezultatele obţinute sînt de natură să satisfacă pretenţiile cetăţenilor. Sînt însă şi cazuri cînd pentru lucrul efectuat, primim şi cele sesizate, asigurînd o servire rapidă şi civilizată. în ultima vreme s-a construit o nouă fabrică care a fost dotată cu maşini şi utilaje de mare productivitate, s-au reutilat şi modernizat o parte din cele 52 de centre existente în Bucureşti, s-au înmulţit mijloacele de transport, etc., măsurile luate, găsindu-şi reflectarea într-o deservire mai promptă şi îndeosebi în scurtarea termenelor de execuţie. Au fost înfiinţate centre, unde la solicitarea clientului, se pot curăţa, spăla şi călca diferite obiecte într-un termen scurt : 24—72 ore". S-a produs într-adevăr în activitatea întreprinderii revirimentul mult aşteptat ? Corespund afirmaţiile tov. Nanbandian realităţii ? Incontestabil că o parte din carenţele existente în trecut au fost eliminate. Altele însă, din păcate, se menţin, continuînd să stîrnească nemulţumirea cetăţenilor, să îngroaşe... petele „Nufărului". Se întîlnesc situaţii, cînd , pentru curăţirea unui pardesiu sau a unui palton, se fixează termene care întrec cu mult, timpul afectat confecţionării lor. Uneori, 40 de zile durează „toaleta" unui costum, aproape o lună este necesară pentru spălarea unei cămăşi ş. a. m. d. „Rapiditatea“ „Nufărului" stîrneşte pînă şi... invidia melcului. Tudor Muşat şi C. Popa din Bucureşti, ne relatează : „Am dus nişte obiecte la spălat, la curăţătoria chimică ce poartă denumirea „Rapid“ din Calea Rahovei nr. 2. Orientindu-ne după ce scrie pe firmă, am solicitat să M. ADRIAN (Continuare în pag. 2-a) PE URMELE SCRISORILOR SOSITE LA REDACȚIEI PETALELE „NUFĂRULUI“ NU SUNT încă imaculate ANUL XXVI nr. 6966 Miercuri 8 aprilie 1970 ,4 pagini 30 bani Industria uşoară raportează: ÎNDEPLINIT Din datele statistice centralizate la Ministerul Industriei Uşoare rezultă că primul trimestrual anului a fost încheiat cu o îndeplinire a planului producţiei globale în proporţie de 100,5 la sută, înregistrîndu-se o depăşire valorică la acest indice de peste 47 milioane lei. Planul producţiei marfă, vîndută şi încasată, a fost realizat în proporţie de 103,4 la sută, depăşirea obţinută fiind de peste 322 milioane lei. Economiei naţionale i-au fost livrate suplimentar 589 000 mp ţesături din bumbac, 78 000 mp ţesături tip b lînă, 164 000 mp ţesături tip mătase, 524 000 perechi ciorapi, 141 000 bucăţi tricotaje, confecţii în valoare de 26 milioane lei. Rafinaria de la Piteşti la parametri proiectaţi Cel mai important obiectiv al industriei petroliere din actualul cincinal — Rafinăria de la Piteşti, care prelucrează anual 3 000 000 tone de ţiţei , a atins parametrii tehnico-economici proiectaţi, cu 19 luni înainte de termen, la toate instalaţiile aflate în funcţiune. Această performanţă reprezintă reducerea perioadei de probe de la 24 la 5 luni şi constitue depăşirea cu o lună a angajamentului asumat de colectivul rafinăriei. Echipa de lucru — modelator al caracterelor umane Analizînd succesele, sau insuccesele în producţie ale colectivului unei întreprinderi, nu o dată „radiografierea" situaţiei la nivelul echipei de muncă poate aduce clarificările necesare. Într-adevăr, colectivul restrîns de muncă joacă — în marele angrenaj productiv — rolul unei celule vii, deosebit de active, cu funcţii vitale bine precizate. În cadrul acestui colectiv, sudura dintre oameni este mai mare, responsabilităţile fiecăruia pot fi mai uşor urmărite; există la acest nivel un flux de interese spirituale şi materiale mai uşor de depistat ; în plus, aici se poate interveni cu mai mult succes pentru canalizarea lor pe făgaşul cel mai bun, în conformitate cu cerinţele mari ale întreprinderii respective. Nu de puţine ori, intrînd într-o uzină ţi se vorbeşte despre echipa lui „cutare“ sau a lui „cutare“; este aici, în această formulă, o recunoaştere a faptului că echipa reprezintă o individualitate. Care este profilul acesteia ? Aceste reflecţii, precum şi întrebarea de mai sus ne-au fost sugerate de o vizită recentă la Uzina Metalurgică din Iaşi unde am întîlnit o grijă deosebită pentru „forţa de şoc“ a echipei de muncă, grijă manifestată nu numai de conducerea uzinei, dar şi de înşişi membrii diverselor colective de muncă, muncitori, tehnicieni, maiştri. Maistrul Constantin Bălan, secţia a II-a, schimbul B, atelierul de profiluri, ne pune în temă asupra complexităţii muncii din această secţie , enumerîndu-ne produsele care poartă amprenta lucrătorilor de aici, precum şi numele beneficiarilor (Uzina Steagul roşu-Braşov, Uzina Mîrşa, Porţile de Fier etc), urmăreşte, desigur, să ne înlesnească cunoaşterea nu numai a specificului activităţii, dar şi a utilităţii şi importanţei ei sociale. În marea hală sunt prezente, totdeauna, trei meserii după numele cărora zeci de muncitori se numesc la minorişti, FL. COSTINESCU (Continuare în pag. 2 a) Oraşul Gheorghe Gheorghiu-Dej oferă privirii vizitatorilor imaginea unei urbanistici moderne Foto : P. COZIA In numele opiniei publice CONTROLUL OBŞTESC pretinde spirit gospodăresc şi corectitudine in pieţe şi magazine • • Înnoirile comerţului cu legume şi fructe pătrund mai greu în depozite • Cîştigă teren estetica etalării, dar nu şi solicitudinea vînzătorilor Duminică, în zori, echipele de control obştesc ale sindicatelor din Capitală au întreprins un raid prin pieţe. Le-am însoţit şi noi. Ca să vedem dacă paleta comerţului de legume şi fructe s-a înnoit conform cu calendarul. Noua organizare a acestui important sector al desfaceriipendinte acum de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii) ţine pas cu anotimpul. Ceapa verde, salata şi alte trufandale dau pieţelor o notă de sezon şi de prospeţime. O bună parte din echipele controlului obştesc (însoţite de activişti ai organelor sindicale) au vizitat depozitele I.L.F. din jurul oraşului. Foarte firesc, întrucît buna organizare a reţelei desfacerii şi chiar influenţarea preţului mărfurilor producătorilor particulari depind de stocul produselor depozitate. O primă constatare, esenţială : există o rezervă suficientă de produse agricole. De ajuns pînă la confluenţa cu noua recoltă. Daar se face şi multă risipă. Încă nu ştim să păstrăm legumele şi fructele, mai ales în silozurile de mari dimensiuni. Ignorăm factorii de umiditate, de temperatură optimă, nu sortăm şi nici nu preambalăm după criterii ştiinţifice. Nu, deteriorările calitative n-au mai ajuns la proporţiile din anul trecut, dar nici volumul actual nu e tocmai neglijabil (indiferent dacă se cuprind sau nu în „normele de perisabilitate"). La depozitul Oficiului nr. 4, 1100 tone de cartofi au intrat în germinaţie avansată, iar o treime din ceapa uscată a ajuns nevandabilă. Aceiaşi „gospodari“ ţin merele stricate amestecate cu cele bune. La depozitul Afumaţi, din 10 tone de rădăcini de pătrunjel 4 tone au fost deja aruncate. Douăsprezece tone de păstîrnac sunt sub semnul incertitudinii la Eliade Intre Viiţii o treime din ceapa existentă la Militari... De altfel, cu ceapa veche se pare că fleriştii au trecut dintr-o extremă în alta. G. OBAŢIU D. NEGOIŢĂ D. PLUTAŞU (Continuare în pag. 2 a) A In oraşul de pe valea Milcovului... ...a început de curînd construcţia unui nou cartier de locuinţe, Focşani-Sud. Amplasat la „poarta“ rutieră sudică a oraşului, noul ansamblu urbanistic va însuma 1 510 apartamente, dintre care 300 vor fi realizate în cursul acestui an, precum şi obiective sociale , complexe comerciale, şcoli etc. In prezent, se desfăşoară cu intensitate lucrările la un număr de 500 de apartamente în cartierul Bahne, iar în ansamblul Karl Marx, din vecinătatea gării, unde au fost date în folosinţă peste 1 800 de apartamente, se finisează alte blocuri de locuit cu grad diferențiat de confort.