Munca, iunie 1971 (Anul 27, nr. 7320-7345)

1971-06-11 / nr. 7329

VIZITA DELEGAŢIEI DE PARTID $1­0 MUTATE ROMÂNE, CONDUSE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CTAUSTSCD, ÎN REPUBLICA POPULARĂ DEMOCRATĂ COREEANĂ CONVORBIRI OFICIALE Joi 10 iunie, au început convorbirile oficiale între delegaţia de partid şi gu­vernamentală a Republicii Socialiste România, condu­să de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Con­siliului de Stat, şi delega­ţia de partid şi guverna­mentală a Republicii Popu­lare Democrate Coreene, condusă de tovarăşul Kim Ir Sen, secretar general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Cabinetului de Miniştri. La convorbiri au parti­cipat membrii delegaţiei române: Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Pre­zidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, se­cretar al C.C. al P.C.R., vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., Geor­ge Macovescu, membru al C.C. al­­P.C.R., prim-ad­junct al ministrului aface­rilor externe, Aurel Măl­­năşan, ambasadorul Româ­niei în R.P.D. Coreeană, precum și Ștefan Andrei, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim-adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R., Emilian Dobrescu şi Constantin Mitea, mem­bri supleanţi ai C.C. al P.C.R., consilieri la C.C. al P.C.R. Din partea coreeană au participat: Toi En Ghen, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., preşedintele Pre­zidiului Adunării Popu­lare Supreme, Kim Ir, membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., prim-vicepreşedin­te al Cabinetului de Mi­niştri, Pak Sen Cer, mem­bru al Comitetului Politic al C.C. al P.M.C., al doilea vicepreşedinte al Cabinetu­lui de Miniştri, general de armată O Jin U, membru al Comitetului Politic, se­cretar al C.C. al P.M.C., şeful Marelui Stat Major al Armatei populare core­ene, Zong Zun Thek, membru supleant al Co­mitetului Politic al C.C. al P.M.C., vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, Yang Hyang Sop, membru supleant al Comitetului Politic, secretar al C.C. al P.M.C., Hă Dam, membru al C.C. al P.M.C., ministrul afacerilor externe, Kim Jang Nam, membru al C.C. al P.M.C., adjunct de şef de secție la C.C. al P.M.C., Kang Jang Sop, ambasa­dorul R.P.D. Coreene în România, în cadrul convorbirilor, a avut loc un schimb de păreri asupra dezvoltării pe mai departe a relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări, pre­cum şi asupra unor pro­bleme de interes comun. Convorbirile s-au des­făşurat într-o atmosferă de prietenie frăţească. Vizita protocolară a tovarăşului Kim Ir Sen la tovarăşul Nicolae Ceauşescu Tovarăşul Kim Ir Sen, se­cretar general al C.C. al Partidului Muncii din Core­ea, preşedintele Cabinetului de Miniştri, împreună cu soţia sa, Kim Song-E, a fă­cut joi o vizită protocolară tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Consiliu­lui de Stat, şi soţiei sale, Elena Ceauşescu. La întrevedere, care s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială, au luat parte to­varăşii Ion Gheorghe Ma­urer, Manea Mănescu, Du­mitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu, prim­adjunct al ministrului afa­cerilor externe, şi Aurel Mălnăşan, ambasadorul ro­mân la Phenian. Din partea coreeană, au fost prezenţi tovarăşii Toi En Ghen, Kim Ir, Fak Sen Cer, O Jin U, membri ai Comitetului Politic al Co­mitetului Central al Parti­dului Muncii din Coreea, Zăng Zun Thek, Yang Hy­­ong Sop, membri supleanţi ai Comitetului Politic, Hă Dam, ministrul afacerilor externe, Kang Jăng Sop, ambasadorul R.P.D. Core­ene la Bucureşti, şi alte persoane oficiale. Proletari din toate ţările, unifi-va! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA SOLEMNITATEA UNOR DECORĂRI Joi dimineaţa, a avut loc solemnitatea acordării unor înalte distincţii române şi coreene. Tovarăşul Kim Ir Sen a înmînat tovarăşului Nicolae Ceauşescu, soţiei sale, Ele­na­ Ceauşescu, şi tovarăşului Ion Gheorghe Maurer ordi­nul „Drapelul Republicii" — clasa I. Prezidiul Adunării Popu­lare Supreme a conferit or­dinul „Drapelul Republicii“ clasa a II-a, membrilor de­legaţiei de partid şi guver­namentale române. In cadrul aceleiaşi solem­nităţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmînat tova­răşului Kim Ir Sen, soţiei sale, Kim Săng E, tovarăşu­lui Toi En Ghen,­ membru al Comitetului Politic, secretar al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele prezidiului Adunării Popu­lare Supreme, şi tovarăşu­lui Kim Ir, membru al Co­mitetului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Co­reea, prim-vicepreşedinte al Cabinetului de Miniştri, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“ — clasa I. Prin decret al Consiliului de Stat s-au conferit, de a­­semenea, ordinele „Steaua Republicii Socialiste Româ­nia“ — clasa a II-a şi „23 August“ — clasa a II-a u­­nor tovarăşi din conduce­rea de partid şi de stat a R.P.D. Coreene. Conferirea acestor înalte distincţii române şi coreene, cu prilejul vizitei oficiale în R.P.D. Coreeană a dele­gaţiei de partid şi guverna­mentale a ţării noastre, re­prezintă o expresie grăitoa­re a legăturilor trainice de prietenie şi colaborare sta­tornicite între cele două partide şi ţări, a sentimen­telor de­ stimă şi solidarita­te internaţionalistă pe care le nutresc reciproc popoa­rele român şi coreean. ANUL XXVII nr. 7329 Vineri 11 iunie 1971 4 pagini 30 bani Spectacol de gală în onoarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a so­ţiei sale, Elena Ceauşescu, a membrilor delegaţiei de partid şi guvernamentale române, la Teatrul Mare din Phenian a avut loc, joi seara, un spectacol de gală. Apariţia în loja oficială a tovarăşilor Nicolae Ceauşescu şi Kim Ir Sen şi a soţiilor lor, a membri­lor conducerii de partid şi de stat a celor două ţări a fost întimpinată cu vii şi îndelungi aplauze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socia­liste România şi Republi­cii Populare Democrate Co­reene. 3 000 de artişti profesio­nişti şi amatori au prezen­tat apoi, timp de două ore, epopeea muzicală şi core­grafică „Patria noastră glorioasă“, înmănunchind cîntece populare şi revolu­ţionare interpretate de co­ruri şi orchestre reunite, dansuri tradiţionale cu e­­vantaie şi eşarfe, mari mon­tări coregrafice. Spectacolul a redat într-o interpretare impresionantă, de o înaltă ţinută artistică, imagini din lupta pentru eliberarea so­cială şi naţională a poporu­lui coreean, pentru instau­rarea puterii populare şi construirea socialismului în patria sa. Imense scene de ansamblu întruchipează as­pecte din lupta detaşamen­telor de partizani împotriva ocupaţiei japoneze, a regi­mului colonial, pentru li­bertatea şi independenţa ţării, în focul acestor bătălii revoluţionare fiind creat partidul comuniştilor, în frunte cu tovarăşul Kim Ir Sen. Sunt evocate atmosfera sărbătorească a zilei victo­riei de la 15 august 1945, bucuria cu care au fost în­tîmpinate reformele demo­cratice, momente istorice pe drumul parcurs de oa­menii muncii, sub conduce-­ rea partidului, spre instau­rarea şi întărirea regimului puterii populare. Lupta pa­trioţilor sud-coreeni îm­potriva ocupaţiei străine şi a autorităţilor reacţiona­re de la Seul, pentru unifi­carea patriei, este redată plastic în tabloul „Fiii şi fiicele din sud care luptă“, într-o succesiune sugestivă sunt prezentate, apoi, crea­ţii artistice care slăvesc munca şi realizările de as­tăzi ale Coreei socialiste, ale Partidului Muncii din Coreea. La sfîrşitul spectacolului, artiştilor li s-a oferit un coş cu flori din partea to­varăşului Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu. Conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări vin pe scenă în mijlocul ar­tiştilor, felicitîndu-i cu căl­dură, întreaga asistenţă apla­udă minute în şir, ovaţio­nează pentru prietenia din­tre partidele, popoarele şi ţările noastre. Vizite ale tovarăşei Elena Ceauşescu Tovarăşa Elena Ceauşescu, însoţită de tovarăşa Kim Song E, so­ţia tovarăşului Kim Ir Sen, a vizitat joi dimineaţa Fa­brica de ţesături de mă­tase din Phenian. La vi­zită a participat şi tovară­şa Maria Mălnăşan, soţia ambasadorului României în R. P. D. Coreeană. La intrarea în fabrică, tovarăşele Elena Ceauşescu şi Kim Song E au fost întîmpinate de to­varăşa Ten Bok Sin, mi­nistrul industriei textile, precum şi de reprezentanţi ai Comitetului orăşenesc de partid şi ai Consiliului popular al municipiului. Un mare număr de mun­citoare aflate pe platoul de la intrare au aclamat pentru prietenia româno­­coreeană. Sunt vizitate diferite secţii ale fabricii, precum şi o expoziţie a celor trei sute de sortimente de ţe­sături realizate aici. în continuare, sunt vi­zitate creşa şi grădiniţa de copii ale raionului nr. 1 din capitală. ★ în cursul dupâ-amiezii, tovarăşa Elena Ceauşescu a făcut o vizită la sediul Uniunii Democratice a Fe­meilor Coreene, unde s-a întîlnit cu tovarăşa Kim Song E, cu tovarăşe din conducerea acestei organi­zaţii de masă­ A avut loc o discuţie despre contribu­ţia femeilor din cele două ţări la construcţia socia­listă. Gazdele au mulţumit în mod deosebit pentru grija părintească manifestată de poporul român, de femeile din România faţă de copiii orfani coreeni care au gă­sit o adevărată familie la mii de kilometri depărtare de patria lor, în perioada de după încheierea războ­iului declanșat de imperia­liștii americani în anii 1950—1953. INVESTIŢII NOILE CAPACITĂŢI VOR FI RACORDATE la circuitul economic la datele planificate In acest cincinal, judeţu­lui Sălaj i-au fost alocate însemnate fonduri de in­vestiţii a căror valoare de­păşeşte cu peste 200 la sută pe cele din cincinalul trecut. Fină în 1975, potenţialul teh­­nico-economic va cunoaşte o creştere apreciabilă prin intrarea în funcţiune în a­­ceastă parte a ţării a noi obiective şi capacităţi in­dustriale. La ZALAU, se află în con­strucţie 4 mari , obiective : Fabrica de armături, Filatu­ra de bumbac, Complexul de valorificare şi industria­lizare a legumelor şi fructe­lor, şi etapa a II-a la Fa­brica de produse ceramice. Conform termenelor prevă­zute în planul de stat, cu excepţia primei unităţi — Fabrica de armături — care a fost planificată să fie ter­minată în trimestrul II — 1972 — toate au termen de punere în funcţiune ultimul trimestru al acestui­ an. Cu prilejul vizitei de lu­cru a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, din toamna anului trecut, aici au fost reliefate rezerve potenţiale a căror punere în valoare poate scurta perioada de execuţie. Acţionînd în spi­ritul indicaţiilor secretaru­lui general, constructorii, be­neficiarii, titularii de inves­tiţii şi proiectanţii, toţi fac­torii ce concură la materia­lizarea acestor investiţii, sub îndrumarea Comitetului ju­deţean de partid, au hotărît reducerea substanţială a tim­pului afectat construcţiei. Ast­fel, Filatura de bumbac și Complexul vor fi terminate cu 90 de zile mai devreme, iar Fabrica de armături in­dustriale cu 300 de zile, adi­că cu aproape 1 an — exis­­tînd premisa conectării lor la circuitul productiv în ju­rul zilei de 23 August. Evident, o asemenea ho­­tărîre a necesitat un com­plex de măsuri pe tot flu­xul de materializare a in-Raid-anchetă pe şantierele industriale din județul Salaj vestiţiilor, începînd cu re­actualizarea şi corelarea gra­ficelor coordonatoare, deter­minarea întreprinderilor furnizoare de a devansa ex­pediţia materialelor şi utila­jelor pe şantiere, pînă la mărirea efectivelor de con­­structori-montori şi creşte­rea gradului de dotare cu maşini şi utilaje. Se înţe­lege că n-a fost uşor­ să se mo­difice date, cantităţi, volu­me, să se opereze pe toată filiera amplului mecanism al cooperării. După cum ne informa tovarăşul Traian Tulbure, membru în Biroul executiv al Consiliului jude­­ţea al sindicatelor, a fost necesară o susţinută muncă politico-educativă în rîndul maselor de salariaţi pentru înţelegerea clară a impor­tanţei dinamizării ritmului de lucru şi obţinerii unei producţii suplimentare în întreprinderile noi, comple­tată cu intervenţii stărui­toare pe lingă conducerile şantierelor pentru organiza­rea lucrului în două schim­buri, introducerea şi extin­derea acordului global, re­organizarea formaţiilor de lucru şi înlocuirea unor şefi de echipe şi brigăzi care n-au dovedit competenţă profesională. După cum era şi firesc, eforturile convergente ale organelor de partid, sindi­cale şi cadrelor de condu­cere de pe şantiere n-au întirziat să-şi arate efectele. In activitatea oamenilor s-a produs un adevărat re­viriment. Timpul afectat producţiei a fost mai bine folosit, indicii de întrebuin­ţare ai maşinilor şi utilaje­lor au crescut, absenţele ne­motivate şi învoirile fără plată s-au redus cu peste 30 la sută în comparaţie cu pe­rioada corespunzătoare a a­­nului trecut. Sintetic expri­mat, a crescut randamentul formaţiilor de lucru, al con­structorilor in ansamblu. A­­firmaţia este susţinută,­­în­deosebi de bilanţul înfăp­tuirilor pe cinci luni, care, printre altele, consemnează P. IANCULESCU (Continuare in pag. 3­ a) Rodnica şi puternica prietenie româno-chineză Oamenii muncii din patria noastră, întregul popor, au în­soţit cu gînduri de deplină aprobare şi sinceră satisfac­ţie activitatea desfăşurată de delegaţia de partid şi guver­namentală a Republicii So­cialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, care la invitaţia Comitetului Central al Partidului Comu­nist Chinez şi a guvernului Republicii Populare Chineze a făcut o vizită oficială în a­­ceastă mare ţară socialistă prietenă. Primirea entuziastă, plină de căldură şi sinceră priete­nie făcută de conducătorii Partidului Comunist Chinez şi ai guvernului chinez, de su­tele de mii de locuitori ai marilor oraşe Pekin, Nankin şi Şanhai conducătorilor de par­tid şi de stat ai României, a constituit o adevărată­­ de­monstraţie a prieteniei şi co­laborării multilaterale, rodni­ce şi în continuă dezvoltare, care există între poporul ro­mân şi poporul chinez, între Partidul Comunist Român şi Partidul Comunist Chinez, încă din prima zi a sosirii delegaţiei de partid şi guver­namentale române, Pekinul a îmbrăcat o haină cu adevărat sărbătorească. După aprecie­­rile marilor agenţii de presă internaţionale, peste 400 000 de locuitori ai capitalei Re­publicii Populare Chineze au venit în acea zi la aeroport, pe marele bulevard central al oraşului şi în uriaşa piaţă Tien An Men, pentru a sa­luta pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi pe soţia sa, Elena Ceauşescu, pe tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu. Sutele de mii de băr­baţi şi femei, tineri şi vîrst­­nici , au cîntat şi au dansat cu pasiune în această zi, au strigat lozinci în cinstea prie­teniei româno-chineze şi au presărat flori în, calea oaspe­ţilor români. Recunoscuta şi străvechea măiestrie în arta decorativă a poporului chinez, multitudinea costumelor tra­diţionale reprezentind nenu­mărate regiuni ale Chinei populare, coloritul şi diversi­tatea desenelor cunoscutelor mătăsuri chinezeşti, din care erau făcute rochiile zecilor şi zecilor de mii de tinere fete prezente la această grandioa­să sărbătoare, au imprimat ceremonialului primirii oaspe­ţilor români o frumuseţe rar întilnită, unică în felul său, izvorîtă din sentimentele de caldă şi sinceră prietenie dintre partidele şi popoarele noastre, intîlnirea cordială care a avut loc între tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovară­şul Mao Tzedun, la care au participat vicepreşedintele Lin Biao şi premierul Ciu En­­lai, împreună cu alţi condu­cători de partid şi de stat ai Republicii Populare Chineze, precum şi membrii delegaţi­ei de partid şi guvernamen­tale române, se înscrie prin semnificaţia sa în rîndul ma­rilor evenimente ale rodnicei prietenii româno-chineze. Convorbirile oficiale care au avut loc în timpul vizitei între delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Populare Chineze, condusă de premierul Consi­liului de Stat, tovarăşul Ciu En-lai, declaraţiile făcu­te în timpul manifestărilor prieteneşti care au avut loc în tot timpul vizitei, precum şi Comunicatul comun româ­­no-chinez au scos în evidenţă statornica şi profunda priete­nie care există între parti­dele şi popoarele noastre, sentimentele de stimă, pre­ţuire şi respect reciproc faţă de realizările economice şi social-politice ale fiecărui partid şi popor, deplina ega­litate care se află la baza cooperării multilaterale din­tre Republica Socialistă Ro­mânia şi Republica Populară Chineză. în cursul acestor vizite şi întîlniri cu oamenii muncii chinezi — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — am putut să ne dăm mai bine seama de profundele trans­formări care au avut loc în ultimii ani în Republi­ca Populară Chineză. Am constatat cu mare bucurie că în acest timp s-au ob­ţinut succese însemnate în dezvoltarea industriei, agri­culturii, ştiinţei, în ridicarea bunăstării materiale şi cultu­rale a maselor largi populare Personal, am mai vizitat Re­publica Populară Chineză, acum 7 ani. — a spus con­ducătorul delegaţiei de partid şi guvernamentale ro­mâne. — şi trebuie să de­clar că sunt profund impre­sionat de rezultatele însem­nate ce s-au obţinut în a­­cest­­timp scurt în toate do­meniile de activitate. Marile succese obţinute de poporul chinez în făurirea noii orînduiri sociale sînt încă o dovadă a superiorită­ţii socialismului. Ele demons­trează uriaşa capacitate cre­atoare a unui popor devenit stăpîn pe destinele sale şi ho­­tărît să-şi făurească o viaţă nouă, liberă şi independen­tă. Cunoaştem lupta grea şi îndelungată pe care au dus-o forţele revoluţionare din Chi­na împotriva reacţiunii, pentru victoria revoluţiei proletare. Ştim din propria noastră ex­perienţă ce mari probleme trebuie rezolvate pe drumul transformării socialiste a ţă­rii, că făurirea noii orînduiri cere eforturi uriaşe în toate domeniile de activitate. Cu atît mai importante sînt rea­lizările obţinute de poporul chinez pe calea socialismu­lui, deoarece ele au fost ob­ţinute în împrejurări interna­ţionale complexe, ale luptei împotriva imperialismului şi reacţiunii, precum şi în con­diţii deosebite de luptă pe plan intern, ale desfăşurării marii revoluţii culturale pro­letare. Iată de ce Partidul Comunist Român, poporul nostru dau o înaltă aprecie­re realizărilor dobîndite de poporul chinez în con­struirea socialismului. Ca prieteni şi tovarăşi de lup­tă pentru cauza socialismului şi comunismului, ne bucurăm din inimă de aceste istorice realizări ale poporului chi­nez, sub conducerea partidu­lui său comunist. Noi considerăm că succe­sele dumneavoastră sînt şi ale noastre, — a spus tovarăşul Nicolae Ceauşescu — aşa cum realizările noastre sunt şi ale dumneavoastră — de­oarece, cu cit fiecare ţară so­cialistă se dezvoltă mai pu­ternic, cu atît cresc prestigiul şi forţa socialismului în lume,­ în cadrul convorbirilor ofi­­­ciale care au avut loc la Pe­kin, cele două părţi au con­statat cu satisfacţie că, in ul­timii ani, s-au obţinut rezul­tate însemnate în extinderea schimburilor şi colaborării e­­conomice şi tehnico-ştiinţifice dintre Republica Socialistă România şi Republica Popu­lară Chineză, precum şi în alte domenii de activitate. În cursul convorbirilor au fost, de asemenea, abordate o se­rie de probleme de interes comun ale vieţii internaţiona­le contemporane. Ţara noastră acordă o mare însemnătate participării „ Republicii Populare Chineze la rezolvarea tuturor proble­melor internaţionale. Salutînd dezvoltarea relaţiilor Chinei Populare cu alte state, noi vedem in aceasta o contribu­ţie la cauza securităţii inter­naţionale şi a păcii în lume. România consideră că este timpul ca Republica Populară Chineză să-şi ocupe locul legitim în Organizaţia Naţiu­nilor Un­ite şi în celelalte or­ganisme internaţionale. în timpul vizitei, au fost numeroase momentele în care conducătorii de partid şi de stat ai Republicii Populare Chineze, oamenii muncii şi-au manifestat sentimentele de stimă şi preţuire pentru rea­lizările poporului român, pen­tru politica partidului său comunist. Poporul chinez se bucură şi este însufleţit de realizările obţinute de Repu­blica Socialistă România — spunea premierul Ciu En-lai­­­ şi îşi exprimă marea ad­miraţie şi sprijinul ferm faţă de spiritul revoluţionar al poporului român. Victoriile voastre n-au­ fost obţinute uşor. Aşa cum a spus tovară­şul Nicolae Ceauşescu, „tre­­cînd peste piedici mari­­na­ (Continuare în pag. 3-a)

Next