Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)
1973-03-23 / nr. 7883
DECRET PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURA PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — denumite în cele ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele indusArt. 3. În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pentru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cercetare ; c) secţii de producţie, montaj, service, precum şi pentru alte activităţi productive ; . d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. . E) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri ; b) servicii. Art. 4. Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi similare cuprinde cel puţin 4 formaţii de lucru conduse de cite un maistru ; mărimea, acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de normative unificate aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Dacă volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fărmale şi alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi economice, ră maiştri, şeful de atelier conducind nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producţie de complexitate deosebită, formaţiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiştri corespunzător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. Art. 5. Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de persoane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. Art. 6. Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. Secţia de producţie, montaj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie ; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cite un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoară pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se numesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii in toate schimburile, precum şi pentru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. Uzinele, fabricile, exploatările şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înfiinţa în mod excepţional, in cadrul Întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unităţi similare fără personalitate juridică sunt conduse de cite un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute in alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de producţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior şi cu respectarea normelor unitare şi a structurilor tip ; in cazul in care aceste unităţi sunt situate în alte localităţi decit cele in care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. Biroul este un compartiment funcţional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. Art. 10. Serviciul este un compartiment funcţional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 persoane , în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un birou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. întreprinderile sau combinatele de grad special şi I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct comercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director adjunct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au in conducerea lor cite un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Pe calea adîncirii procesului de perfecţionare a activităţii economico-sociale Obiectivul strategic fundamental stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului — edificarea societăţii socialiste multilateral dezvoltate — se înscrie în viaţa şi activitatea partidului şi a întregului popor ca o acţiune, pe front larg în care se îmbină armonios multiple preocupări şi măsuri consacrate unirii eforturilor întregului popor într-o direcţie unică — progresul tuturor compartimentelor societăţii noastre socialiste. Printre coordonatele noii etape de dezvoltare economico-socială a patriei se situează şi perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a conducerii, organizării şi planificării întregii societăţi. In acest sens, conducerea partidului a militat neobosit pentru înţelegerea justă, la toate nivelurile şi pe toate treptele de activitate, a conceptului de perfecţionare, a faptului că schimbările cantitative şi calitative din economie, avantajele pe care le oferă modernizarea tehnicii şi tehnologiei nu sunt posibile decât prin aşezarea conducerii şi organizării pe baze ştiinţifice, înlăturindu-se din viaţa economică — din viaţa socială, în general — tot ceea ce este perimat, depăşit, tot ceea ce nu mai corespunde cerinţelor actuale de dezvoltare a societăţii noastre. Au fost elaborate şi experimentate o serie de măsuri de perfecţionare a mecanismului şi pirghiilor economice, au fost stabilite măsuri organizatorice menite să asigure descentralizarea deciziei, eliminarea verigilor intermediare între diverse trepte ierarhice, delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor şi întărirea lor pe întreaga scară a activităţii politice, economice, administrative, sociale şi cultural-educative. Aproape că nu poate fi exprimată în cuvinte activitatea fără seamăn, uriaşul efort constructiv al partidului, al conducerii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru aşezarea întregului nostru sistem economic-social pe structuri corespunzătoare perioadei pe care o traversăm, pentru încheierea actualei faze de perfecţionare a organizării şi conducerii planificate a economiei pînă la jumătatea acestui an — idee enunţată de secretarul general al partidului la Conferinţa Naţională din iulie 1972, reluată şi subliniată la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Adept fidel şi activ al ideologiei marxist-leniniste, cercetător neobosit al legilor dialecticii dezvoltării, pe care le aplică in mod ştiinţific, cu înţelepciune şi spirit novator la condiţiile concrete ale societăţii socialiste româneşti, partidul nu consideră nicidecum, că, odată cu această fază, ar înceta preocupările în domeniul perfecţionării. „Dimpotrivă , sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Conferinţa Naţională din vara trecută , perfecţionarea conducerii planificate a societăţii trebuie să constituie o preocupare continuă a partidului şi statului, un proces permanent, determinat de înseşi dezvoltarea forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale“. Plenara Comitetului Central al partidului din 28 februarie — 2 mai „MUNCA“ (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din foaie fârîle, mîfboră ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7883 Vineri 23 martie 1973 6 pagini 30 bani CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. Centrala este o unitate economică autonomă, de producţie, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenităţii produselor şi al tehnologiilor de fabricaţie, al cooperării, al Integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcţie de amplasarea teritorială a unităţilor componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor şi a celorlalte unităţi din componenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcţie de volumul, complexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale, cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE a) întreprinderi (combinate) de producţie, transport, comerţ exterior ; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică ; d) subunităţi de producţie şi concepţie prevăzute pentru întreprinderi la art. 3 pct. A. lit. a, b și c ; e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale şi a celorlalte unităţi similare, asigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. Art. 13. întreprinderile de produc(Continuare in pag. a 3-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic.— Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. Răspîndirea ideilor socialiste — premisă a luptei pentru făurirea partidului clasei muncitoare Afirmarea proletariatului din ţara noastră, creşterea conştiinţei sale de clasă s-au concretizat în procesul de organizare profesională, in acţiunile de luptă împotriva exploatării, care au evoluat sigur de la proteste spontane, izolate, la greve puternice, de amploare, bine organizate, soldate cu satisfacerea revendicărilor maselor. O etapă distinctă în evoluţia mişcării muncitoreşti a marcat-o apariţia primelor organizaţii profesionale la Braşov, Timişoara, Bucureşti, Reşiţa şi în alte oraşe din ţară. Grevele muncitoreşti care au început să antreneze categorii largi de oameni, precum şi activitatea de editare a unor gazete muncitoreşti, sînt mărturii evidente ale dezvoltării luptei proletariatului din ţara noastră în a doua jumătate a secolului trecut. In acest context nou pătrunderea şi răspîndirea socialismului ştiinţific se înscrie ca o acţiune de mare însemnătate, cu profunde rezonanţe. Cunoaşterea şi aprofundarea marxismului au fost înlesnite nemijlocit de pătrunderea şi răspîndirea lucrărilor întemeietorilor socialismului ştiinţific. Dr. Rusell mărturisea într-o scrisoare că în anii 1875—1876, împreună cu N. Codreanu, „Studiam pe Marx pagină cu pagină ca pe un fruct străin şi straniu“. Iar Zamfir Arbore nota în memoriile sale că N. Codreanu împărţea tinerilor care se strînseseră în jurul lui, dornici să cunoască socialismul, diverse lucrări, printre care şi „Capitalul" lui Marx. Un rol deosebit l-au avut publicaţiile socialiste, care prin traducerile tipărite, prin prelucrarea unor 80 DE ANI DE LA CREAREA P . P. M R. capitole din operele fundamentale ale întemeietorilor socialismului ştiinţific făcute de reprezentanţii mişcării socialiste din ţara noastră, au marcat etapa trecerii evidente a cercurilor socialiste pe poziţiile teoretice ale marxismului. La Iaşi, a apărut, in anul 1881, revista „Contemporanul“ care grupa colaboratori ca : C. Dobrogeanu-Gherea, Sofia Nădejde, Ion Nădejde, Constantin Mille, V. G. Morţun, I. Păun-Pincio, Th. Speranţă, dr. Şt. Stîncă, Anton Bacalbaşa, V. Beldiceanu, C. Z. Buzdugan, I. Cătină şi mulţi alţi intelectuali şi oameni de cultură care se situau pe poziţiile teoretice cele mai înaintate. In acelaşi timp, în jurul „Contemporanului“ erau strinse grupurile socialiste, iar clarificarea ideologică din sinul acestora, apropierea lor tot mai pregnantă de marxism, s-a făcut simţită şi în paginile revistei, mai ales după anul 1883, începutul disputei dintre socialiştii de la ,,Contemporanul“ şi membrii societăţii ..Junimea“, a însemnat de fapt şi precizarea publică şi categorică a poziţiei ideologice a revistei. De la această dată, in paginile revistei au început să fie popularizate ideile socialismului ştiinţific, să fie publicate traduceri din operele lui Marx şi Engels. Menţionăm fragmentele traduse din „Salariu, preţ, profit“ de K. Marx şi traducerea integrală a lucrării lui Fr. Engels ..Originea familiei, a Dr. Georgeta Tudoran cercetător ştiinţific (Continuare in pag. a 5-a) In dezbatere publică ■iáimjuhi minmpimwibwjüi'lijaíijjmj<mm ■■miiiiin—m j PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINȚE SI PROIECTUL LEGII PRIVIND ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV în pagina a 3-a RALIUL ŞANTIERELOR -1973 ( I 9. Platforma industrială I Caracal v ...Slatina — locul de naştere al ALROM-ului — rămîne în urmă, pierzîndu-se în ceaţa dimineţii. După nici o oră de mers ajungem la poarta oraşului CARACAL, ale cărui fiii Ioane se pierd în legendă. Ieşit din anonimatul localităţilor în care nu se „întîmplă nimic“, oraşul a cunoscut în anii puterii populare şi îndeosebi în ultima vreme o puternică dezvoltare a sectorului productiv industrial. Au apărut una şi după alta fabricile de conserve, de lapte, nutreţuri combignate şi modernele complexe zootehnice. Aceste obiective ca şi cele aflate în construcţie, respectiv g uzina DE VAGOANE şi FABRICA DE TRICOTAJE, au reu-şit ca într-un timp scurt să producă adevărate mutaţii nu nummai în economia urbei, ci şi în conştiinţa şi profilul oamenilor. Aici, în zona industrială a oraşului, au apărut meserii şi profesiuni noi, pe care oamenii au trebuit să le transplanteze ju de pe alte meleaguri. Strungari, frezori, sudori, lăcătuşi, mecanici, constructori de vagoane, tricoteze, confecţionere şi alte zeci de îndeletniciri au îmbogăţit în ultimul timp paleta progresiunilor existente în Caracal. Citiţi reportajul în pagina a 2-a Finisajul lucrărilor de construcţii — acolo unde tehnologia îl impune — este o adevărată artă. In acest gen de lucrări s-a specializat brigada de zidari condusă cu măiestrie şi competenţă profesională de muncitorul Nicolae M. Caracudă, de pe şantierul Uzinei de vagoane Caracal • MUNCITORII, TEHNICIENII I ŞI INGINERII FABRICII DE CONSERVE „REFACEREA" DIN ARAD au raportat îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor maximale ale planului de producţie pe primul trimestru al anului. Se estimează că, pînă la încheierea calendaristică a trimestrului se va realiza o producţie suplimentară în valoare de 8 milioane lei. Astfel, vor putea fi livrate în plus circa 250 tone conserve pieţii interne şi alte 100 tone la export. 1 • LA INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PROIECTARE FORAJ( EXTRACŢIE CIMPINA, inginerii Ilie Ionescu, Gheorghe Mireanu, Victor Cobzaru, Constantin Ne Icula, au realizat un studiu intitulat „Procedeu de preparare a fluidelor de foraj pe bază de calciu" - brevetat de Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci , care aplicat în producţie, are o eficienţă economică postcalculată de peste 2 milioane lei anual. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. zia I rului „MUNCA“). • IN CADRUL FABRICII DE BERE DIN CLUJ, unde se execuntă un volum important de lucrări X de dezvoltare şi modernizare, au fost puse în funcţiune, cu 40 de zile mai devreme, obiectivele X prevăzute pentru prima etapă. În întregul proces tehnologic al noii secţii este automatizat sau X mecanizat. Prin intrarea în func- Vţiune a acestei noi capacităţi de producţie, fabrica va realiza, încă în acest an, un volum de 70 000 X I hi bere, respectiv o creştere de v peste 30 la sută faţă de capa- U 1 citatea existentă pînă acum. X I (MARIN OPREA, coresp. ziarului V\ „MUNCA"). Q (3 • COLECTIVUL DE MUNCA X B AL RAFINĂRIEI TELEAJEN-PRA- X X HOVA a reușit ca, în două luni , V și jumătate din acest an - drept B y rezultat al optimizării consumu- X A rilor de aditivi la fabricarea u- v \leiurilor minerale, al valorificării ß v superioare a componenţilor de X Q benzine şi motorine şi al altor X X măsuri - să realizeze economii B V de materii prime şi materiale în n 0 valoare de aproape 10 milioane X lei. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. B al ziarului „MUNCA“). n PIS SCURT de la corespondenţii judeţeni