Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)

1973-03-23 / nr. 7883

D­E­C­R­E­T PRIVIND STABILIREA NORMELOR UNITARE DE STRUCTURA PENTRU UNITĂȚILE ECONOMICE Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, a întreprinderilor subordonate, precum şi a unităţilor componente fără personalitate juri­dică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări şi altele similare — de­numite în cele­ ce urmează unităţi economice, se stabileşte în mod uni­tar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. Art. 2. Se aprobă structurile orga­nizatorice tip pentru centralele indus­Art. 3. În funcție de volumul, complexitatea, importanța și speci­ficul activității, structura organiza­torică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE a) ateliere de producţie, montaj, service, proiectare, precum şi pen­tru alte activităţi productive ; b) laboratoare de control şi cer­cetare ; c) secţii de producţie, montaj, ser­vice, precum şi pentru alte activi­tăţi productive ; . d) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică. . E) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri ; b) servicii. Art. 4. Atelierul de producţie, montaj, service şi alte activităţi si­milare cuprinde cel puţin 4 forma­ţii de lucru conduse de cite un mais­tru ; mărimea, acestor formaţii de lucru se stabileşte pe bază de nor­mative unificate aprobate pe ramuri, subramuri sau activităţi, depinzînd de natura şi specificul procesului de producţie, precum şi de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiştrii lucrează sub conducerea nemijlocită a şefului de atelier. Da­că volumul activităţii necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formaţii de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiştri, sau fă­rm­ale şi alte unități similare și pen­tru întreprinderile industriale, pre­văzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul de­cret. Pe baza acestor structuri, Consi­liul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat struc­turi tip pe ramuri și subramuri eco­nomice, pentru unităţi asimilate centralelor, pentru întreprinderi şi unităţile componente ale centralelor, precum şi pentru alte unităţi eco­nomice, ră maiştri, şeful de atelier condu­­cind nemijlocit activitatea munci­torilor. In cazul unor procese de produc­ţie de complexitate deosebită, forma­ţiile de lucru pot fi conduse de sub­­ingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfăşoa­ră pe schimburi, fiecare atelier a­­vind numărul de maiştri­ corespun­zător normativelor şi cite un şef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcţiona atît în cadrul secţiilor de producţie cit şi independent. Art. 5. Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puţin 25 de per­soane ; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor or­ganiza colective de proiectare. Art. 6. Laboratorul de control şi cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea ca­lităţii materiilor prime, materiale­lor, subansamblelor, produselor, pre­cum şi unele lucrări cu caracter de studiu şi cercetare ; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puţin 5 persoane. Art. 7. Secţia de producţie, mon­taj, service şi pentru alte activităţi productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităţilor legate între ele din punct de vede­re tehnologic, dacă volumul de ac­tivitate necesită cel puţin 3 ateliere de producţie ; de asemenea, se pot constitui secţii în care şefii acestora conduc direct un număr de cel puţin 6 formaţii de lucru conduse de cite un maistru. Activitatea în secţie se desfăşoa­ră pe schimburi. Ea este condusă de un şef de secţie coordonator şi de şefi de secţie pe schimburi. Se nu­mesc şefi de secţie pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secţiei. Şeful de secţie coordonator îndeplineşte şi atribuţia de şef de secţie pe schimb. Şeful de secţie coordonator ajutat de ceilalţi şefi de schimb răspunde de asigurarea condiţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii in toate schimburile, precum şi pen­tru realizarea planului pe întreaga secţie. Art. 8. Uzinele, fabricile, exploată­rile şi celelalte unităţi similare fără personalitate juridică se pot înfiin­ţa în mod excepţional, in cadrul În­treprinderilor foarte mari și comple­xe avînd procese de producție dife­rite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru proble­mele organizării economico-sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unităţi similare fără per­sonalitate juridică sunt conduse de cite un director sau inginer şef. Unităţile economice prevăzute in alin. 1 au în componenţa lor mai multe ateliere sau secţii de produc­ţie, montaj şi pentru alte activităţi productive corespunzător atribuţiilor care le-au fost stabilite potrivit le­gii, de către organul ierarhic supe­rior şi cu respectarea normelor u­­nitare şi a structurilor tip ; in ca­zul in care aceste unităţi sunt si­tuate în alte localităţi decit cele in care îşi are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în struc­tura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcţionale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. Art. 9. Biroul este un comparti­ment funcţional care se poate con­stitui pentru îndeplinirea unor lu­crări sau activităţi omogene care necesită o organizare distinctă. Bi­roul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane ; de asemenea, se pot constitui, în mod excepțional, birouri în cadrul unor servicii cu număr m­are de persoa­ne. Art. 10. Serviciul este un compar­timent funcţional care se poate or­ganiza pentru îndeplinirea unor ac­tivităţi importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe ac­tivităţi complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puţin 15 per­soane , în cadrul unui serviciu cu cel puţin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înfiinţa şi un bi­rou ; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. Art. 11. întreprinderile sau com­binatele de grad special şi I sunt con­duse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic şi de producţie, un director adjunct co­mercial şi un contabil şef. întreprinderile de gradul II şi III sunt conduse de un director ajutat de un inginer şef, un director ad­junct comercial şi un contabil şef. Celelalte întreprinderi au in con­ducerea lor cite un director, un in­giner șef, sau, după caz, un condu­cător tehnic, precum și un contabil șef. CAPITOLUL II Norme de structură pentru întreprinderi Pe calea adîncirii procesului de perfecţionare a activităţii economico-sociale Obiectivul strategic fundamental stabilit de cel de-al X-lea Congres al partidului — edificarea societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate — se înscrie în viaţa şi activitatea parti­dului şi a întregului popor ca o ac­ţiune, pe front larg în care se îmbi­nă armonios multiple preocupări şi măsuri consacrate unirii eforturilor întregului popor într-o direcţie uni­că — progresul tuturor compartimen­telor societăţii noastre socialiste. Printre coordonatele noii etape de dezvoltare economico-socială a pa­triei se situează şi perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, a conducerii, organizării şi planificării întregii societăţi. In acest sens, con­ducerea partidului a militat neobosit pentru înţelegerea justă, la toate ni­velurile şi pe toate treptele de acti­vitate, a conceptului de perfecţiona­re, a faptului că schimbările cantita­tive şi calitative din economie, avan­tajele pe care le oferă modernizarea tehnicii şi tehnologiei nu sunt posibile decât prin aşezarea conducerii şi or­ganizării pe baze ştiinţifice, înlătu­­rindu-se din viaţa economică — din viaţa socială, în general — tot ceea ce este perimat, depăşit, tot ceea ce nu mai corespunde cerinţelor actuale de dezvoltare a societăţii noastre. Au fost elaborate şi experimentate o se­rie de măsuri de perfecţionare a me­canismului şi pirghiilor economice, au fost stabilite măsuri organizatorice menite să asigure descentralizarea deciziei, eliminarea verigilor inter­mediare între diverse trepte ierarhi­ce, delimitarea atribuţiilor şi respon­sabilităţilor şi întărirea lor pe în­treaga scară a activităţii politice, e­­conomice, administrative, sociale şi cultural-educative. Aproape că nu poate fi exprimată în cuvinte activi­tatea fără seamăn, uriaşul efort constructiv al partidului, al conduce­rii sale, în frunte cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pentru aşezarea întregu­lui nostru sistem economic-social pe structuri corespunzătoare perioadei pe care o traversăm, pentru încheie­rea actualei faze de perfecţionare a organizării şi conducerii planificate a economiei pînă la jumătatea aces­tui an — idee enunţată de secretarul general al partidului la Conferinţa Naţională din iulie 1972, reluată şi subliniată la recenta Plenară a C.C. al P.C.R. Adept fidel şi activ al ideo­logiei marxist-leniniste, cercetător neobosit al legilor dialecticii dezvol­tării, pe care le aplică in mod şti­inţific, cu înţelepciune şi spirit no­vator la condiţiile concrete ale socie­tăţii socialiste româneşti, partidul nu consideră nicidecum, că, odată cu a­­ceastă fază, ar înceta preocupările în domeniul perfecţionării. „Dimpo­trivă , sublinia tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, la Conferinţa Na­ţională din vara trecută , perfecţionarea conducerii planificate a societăţii trebuie să constituie o preocupare continuă a partidului şi statului, un proces permanent, de­terminat de înseşi dezvoltarea for­ţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor de producţie şi sociale“. Plenara Comitetului Central al partidului din 28 februarie — 2 mai­ „MUNCA“ (Continuare in pag. a 3-a) Proletari din foaie fârîle, m­îfboră ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7883 Vineri 23 martie 1973 6 pagini 30 bani CAPITOLUL III Norme de structură pentru centralele industriale Art. 12. Centrala este o unitate e­­conomică autonomă, de producţie, constituită prin gruparea unor în­treprinderi, pe baza criteriilor omo­genităţii produselor şi al tehnologii­lor de fabricaţie, al cooperării, al Integrării pentru realizarea unor pro­duse finite sau în funcţie de am­plasarea teritorială a unităţilor com­ponente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinde­rilor şi a celorlalte unităţi din com­ponenţa sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprin­deri. In funcţie de volumul, com­plexitatea, importanţa şi specificul activităţii, structura organizatorică a centralelor industriale, cuprinde : A) STRUCTURA DE PRODUCŢIE ŞI CONCEPŢIE a) întreprinderi (combinate) de pro­ducţie, transport, comerţ exterior ; b) institute sau centre de cerce­­tare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare ; c) uzine, fabrici, exploatări şi alte unităţi similare fără personalitate juridică ; d) subunităţi de producţie şi con­cepţie prevăzute pentru întreprin­deri la art. 3 pct. A. lit. a, b și c ; e) laboratoare de cercetare ; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) STRUCTURA FUNCTIONALA a) birouri ; b) servicii ; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centrale­lor industriale şi a celorlalte uni­tăţi similare, asigură îndeplinirea atribuţiilor necesare pentru buna desfăşurare a activităţii întreprinde­rii pe structura căreia s-au consti­tuit. Art. 13. întreprinderile de produc­­(Continuare in pag. a 3-a) CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naţionale în temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituţie, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: Articol unic.— Se convoacă Marea Adunare Naţională în a zecea sesiune a celei de-a şasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineaţa. Preşedintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUŞESCU COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc şedinţa Consiliului de Stat prezidată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut şi adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unităţile economice. Răspîndirea ideilor socialiste — premisă a luptei pentru făurirea partidului clasei muncitoare Afirmarea proletariatului din ţara noastră, creşterea conştiinţei sale de clasă s-au concretizat în procesul de organizare profesională, in acţiunile de luptă împotriva exploatării, care au evoluat sigur de la proteste spon­tane, izolate, la greve puternice, de amploare, bine organizate, soldate cu satisfacerea revendicărilor maselor. O etapă distinctă în evoluţia miş­cării muncitoreşti a marcat-o apari­ţia primelor organizaţii profesionale la Braşov, Timişoara, Bucureşti, Re­şiţa şi în alte oraşe din ţară. Gre­vele muncitoreşti care au început să antreneze categorii largi de oameni, precum şi activitatea de editare a unor gazete muncitoreşti, sînt măr­turii evidente ale dezvoltării luptei proletariatului din ţara noastră în a doua jumătate a secolului trecut. In acest context nou pătrunderea şi răspîndirea socialismului ştiinţific se înscrie ca o acţiune de mare în­semnătate, cu profunde rezonanţe. Cunoaşterea şi aprofundarea mar­xismului au fost înlesnite nemijlo­cit de pătrunderea şi răspîndirea lucrărilor întemeietorilor socialismu­lui ştiinţific. Dr. Rusell mărturisea într-o scrisoare că în anii 1875—1876, împreună cu N. Codreanu, „Studiam pe Marx pagină cu pagină ca pe un fruct străin şi straniu“. Iar Zamfir Arbore nota în memoriile sale că N. Codreanu împărţea tinerilor care se strînseseră în jurul lui, dornici să cunoască socialismul, diverse lu­crări, printre care şi „Capitalul" lui Marx. Un rol deosebit l-au avut publi­caţiile socialiste, care prin traduce­rile tipărite, prin prelucrarea unor 80 DE ANI DE LA CREAREA P . P. M R. capitole din operele fundamentale ale întemeietorilor socialismului ştiinţific făcute de reprezentanţii mişcării socialiste din ţara noastră, au mar­cat etapa trecerii evidente a cercu­rilor socialiste pe poziţiile teoretice ale marxismului. La Iaşi, a apărut, in­ anul 1881, revista „Contempora­nul“ care grupa colaboratori ca : C. Dobrogeanu-Gherea, Sofia Nădej­de, Ion Nădejde, Constantin Mille, V. G. Morţun, I. Păun-Pincio, Th. Speranţă, dr. Şt. Stîncă, Anton Ba­­calbaşa, V. Beldiceanu, C. Z. Buz­dugan, I. Cătină şi mulţi alţi inte­lectuali şi oameni de cultură care se situau pe poziţiile teoretice cele mai înaintate. In acelaşi timp, în jurul „Contemporanului“ erau strinse grupurile socialiste, iar clarificarea ideologică din sinul acestora, apro­pierea lor tot mai pregnantă de marxism, s-a făcut simţită şi în pa­ginile revistei, mai ales după anul 1883, începutul disputei dintre so­cialiştii de la ,,Contemporanul“ şi membrii societăţii ..Junimea“, a în­semnat de fapt şi precizarea publi­că şi categorică a poziţiei ideologice a revistei. De la această dată, in pa­ginile revistei au început să fie popularizate ideile socialismului ştiinţific, să fie publicate traduceri din operele lui Marx şi Engels. Men­ţionăm fragmentele traduse din „Sa­lariu, preţ, profit“ de K. Marx şi traducerea integrală a lucrării lui Fr. Engels ..Originea familiei, a Dr. Georgeta Tudoran cercetător ştiinţific (Continuare in pag. a 5-a) In dezbatere publică ■iáimjuhi minmpimwibwjüi'lijaíijjmj<mm ■■miiiiin—m j PROIECTUL LEGII PRIVIND DEZVOLTAREA CONSTRUCŢIEI DE LOCUINȚE SI PROIECTUL LEGII PRIVIND­­ ADMINISTRAREA FONDULUI LOCATIV în pagina a 3-a ­ RALIUL ŞANTIERELOR -1973 ( I 9. Platforma­­ industrială I Caracal v ...Slatina — locul de naştere al ALROM-ului — rămîne­­ în urmă, pierzîndu-se în ceaţa dimineţii. După nici o oră de­­ mers ajungem la poarta oraşului CARACAL, ale cărui fi­ii Ioane se pierd în legendă. Ieşit din anonimatul localităţilor­­ în care nu se „întîmplă nimic“, oraşul a cunoscut în anii­­ puterii populare şi îndeosebi în ultima vreme o puternică­­ dezvoltare a sectorului productiv industrial. Au apărut una şi după alta fabricile de conserve, de lapte, nutreţuri combi­­­g­nate şi modernele complexe zootehnice. Aceste obiective ca şi cele aflate în construcţie, respectiv g uzina DE VAGOANE şi FABRICA DE TRICOTAJE, au reu-­­­şit ca într-un timp scurt să producă adevărate mutaţii nu num­­­mai în economia urbei, ci şi în conştiinţa şi profilul oameni­­­­lor. Aici, în zona industrială a oraşului, au apărut meserii şi­­ profesiuni noi, pe care oamenii au trebuit să le transplanteze ju de pe alte meleaguri. Strungari, frezori, sudori, lăcătuşi, me­­­­canici, constructori de vagoane, tricoteze, confecţionere şi alte­­ zeci de îndeletniciri au îmbogăţit în ultimul timp paleta pro­­g­resiunilor existente în Caracal. Citiţi reportajul în pagina a 2-a Finisajul lucrărilor de construcţii — acolo unde tehnologia îl impune — este o adevărată artă. In acest gen de lucrări s-a specializat bri­gada de zidari condusă cu măiestrie şi competenţă profesională de muncitorul Nicolae M. Caracudă, de pe şantierul Uzinei de vagoane Caracal • MUNCITORII, TEHNICIENII I ŞI INGINERII FABRICII DE CON­SERVE „REFACEREA" DIN ARAD au raportat îndeplinirea înainte­­ de termen a sarcinilor maximale ale planului de producţie pe primul trimestru al anului. Se estimează că, pînă la încheierea calendaristică a trimestrului se va realiza o producţie suplimen­tară în valoare de 8 milioane lei. Astfel, vor putea fi livrate în plus circa 250 tone conserve pieţii in­terne şi alte 100 tone la export. 1 • LA INSTITUTUL DE CERCE­TARE ŞI PROIECTARE FORAJ­­( EXTRACŢIE CIMPINA, inginerii Ilie Ionescu, Gheorghe Mireanu,­­ Victor Cobzaru, Constantin Ne­ I­cula, au realizat un studiu inti­tulat „Procedeu de preparare a fluidelor de foraj pe bază de calciu" - brevetat de Oficiul de stat pentru invenţii şi mărci , care aplicat în producţie, are o­­ eficienţă economică postcalcula­­tă de peste 2 milioane lei anual.­­ (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. zia­ I rului „MUNCA“). • IN CADRUL FABRICII DE­­ BERE DIN CLUJ, unde se execu­­n­tă un volum important de lucrări X de dezvoltare şi modernizare, au­­ fost puse în funcţiune, cu 40 de­­ zile mai devreme, obiectivele X prevăzute pentru prima etapă. În întregul proces tehnologic al­­ noii secţii este automatizat sau X mecanizat. Prin intrarea în func- V­­­ţiune a acestei noi capacităţi de­­ producţie, fabrica va realiza, încă în acest an, un volum de 70 000 X I hi bere, respectiv o creştere de v peste 30 la sută faţă de capa- U 1 citatea existentă pînă acum. X I (MARIN OPREA, coresp. ziarului V\ „MUNCA"). Q (3 • COLECTIVUL DE MUNCA X B AL RAFINĂRIEI TELEAJEN-PRA- X X HOVA a reușit ca, în două luni , V și jumătate din acest an - drept B y rezultat al optimizării consumu- X A rilor de aditivi la fabricarea u- v \­leiurilor minerale, al valorificării ß v superioare a componenţilor de X Q benzine şi motorine şi al altor X X măsuri - să realizeze economii B V de materii prime şi materiale în n 0 valoare de aproape 10 milioane­­ X lei. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. B al ziarului „MUNCA“). n PIS SCURT de la corespondenţii judeţeni

Next