Munca, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7942-7967)
1973-06-08 / nr. 7948
Proîeîan din toate țările, unîfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7948 Vineri 8 iunie 1973 +++ 4 pagini 30 bani AVEM TOATE CONDIŢIILE SĂ ÎNDEPLINIM EXEMPLAR ANGAJAMENTELE ÎN ÎNTRECERE VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TONEI DE ŢIŢEI Cea de a 29-a aniversare a insurecţiei naţionale antifasciste armate este intimpinata de operatorii şi distilatorii de la Rafinăria Ploieşti cu realizări de seamă. Pină acum, datorită valorificării superioare a fiecărei tone de ţiţei supusă prelucrării, rafinorii au reuşit să obţină suplimentar o producţie globală în valoare de peste 6 milioane lei, mai mult de jumătate din angajamentul anual, iar planul la producţia marfă a fost depăşit cu 5 milioane lei, realizindu-se astfel angajamentul asumat în întrecerea socialistă pe acest an. în prezent in toate secţiile şi instalaţiile rafinăriei se analizează noi posibilităţi care să ducă la suplimentarea angajamentului anual. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“). 150 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ Producţia globală suplimentară realizată de colectivele de muncă din industria judeţului Iaşi în primele cinci luni ale anului este de 150 milioane lei. Depăşirea sarcinilor de plan s-a realizat în principal pe seama creşterii productivităţii muncii, care a înregistrat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un spor de 10,7 la sută. Dintre produsele obţinute peste plan amintim : 769 tone ţevi sudate, 1665 tone profile îndoite, 497 tone fire şi fibre poliesterice, 1 562 kg antibiotice, 163 000 mp diverse ţesături, te. (ION FILIP, coresp. „MUNCA“). BILANŢ RODNIC La capătul celor cinci luni din acest an oamenii muncii din indusria judeţului Bacău — respectîndu-şi angajamentul asumat — a î ncheiat un bilanţ remarcabil, concretizat în depăşirea cu 104 milioane lei a planului producţiei marfă. Dintre principalele produse obţinute peste prevederi amintim :4,8 milioane kW/oră energie elecrică, 20 009 tone benzine, 1 700 tone auciuc sintetic, 5 787 mc cheresteale răşinoase, 309 tone hîrtie, 18 000 mp ţesături din lînă şi bumbac, mobilă in valoare de 8 900 000 ei etc. (IACOB LUPU, coresp. „MUNCA") PESTE PLAN Angajate în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, colectivele unităţilor economice din judeţul Olt a fi obţinut în perioada care a trecut de la începutul anului, peste prevederile planului, o producţie marfă suplimentară în valoare de 63,5 milioane lei. (DUMITRU BURCEA, coresp „MUNCA") In economia judeţului Bistriţa-Năsăud au avut loc în ultimii ani mutaţii remarcabile. Prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie şi modernizarea celor existente a crescut considerabil potenţialul industrial. In actualul cincinal, de exemplu, producţia globală industrială se va dubla, ritmul anual de creştere fiind de peste 20 la sută. Oamenii muncii din industrie, transporturi, construcţii şi agricultură îşi amplifică eforturile în scopul obţinerii celor mai bune rezultate tehnice şi economice, cantitative şi calitative pentru realizarea înainte de termen a cincinalului, ceea ce va crea noi premise pe calea accelerării ritmului de valorificare mai deplină a resurselor materiale şi umane existente în judeţ, a creşterii bunăstării celor ce muncesc. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din luna martie, dezbătînd cu eficienţă şi răspundere — în spiritul documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie a.c. — sarcinile specifice ce revin sindicatelor pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economică şi socială pe 1973, a stabilit în acest sens un amplu plan de măsuri. Acţionînd în spiritul acestor indicaţii, sindicatele din judeţul nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, îşi consacră întreaga lor energie şi capacitate organizatorică pentru mobilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, la toate sortimentele, atît pentru producţia internă, cît şi pentru cea destinată exportului. Preocupările sindicatelor, conjugate cu măsurile tehnico-organizatorice luate de comitetele oamenilor muncii pentru a asigura folosirea cit mai raţională a maşinilor şi utilajelor dindotare, timpului de lucru şi a forţeide munca, au contribuit din plin la succesele obţinute de oamenii muncii din judeţul nostru în 5 luni, rezultate care se reflectă în îndeplinirea planului producţiei. In industria judeţului Bistriţa-Nă• ••••• Virgil Lorinţiu preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Bistriţa-Năsăud săud, pe cinci luni, s-au înregistrat următoarele rezultate : valoarea producţiei globale suplimentare 5,8 milioane lei, valoarea producţiei marfă suplimentară 8,8 milioane lei. Produse peste plan : 4 500 mc cherestea de răşinoase, 1 254 mc cherestea de fag, 7 316 tone minereu complex, 126 tone hîrtie, 189 tone carne şi produse din carne. Din totalul producţiei marfă realizată în judeţ, circa 30 la sută este destinată exportului. Pentru noi constituie un autentic prilej de mîndrie să evidenţiem că la producţia pentru export, planul pe judeţ a fost depăşit cu 20 la sută, toate colectivele făcîndu-şi din această obligaţie o sarcină de onoare. Sînt de menţionat, totodată, şi rezultatele bune înregistrate de oamenii muncii din agricultură. însămînţările de primăvară au fost încheiate în timpul optim, semănîndu-se in plus, faţă de plan, 2 200 hectare cu porumb, 300 hectare cu sfeclă şi 100 hectare cu cartofi. Lucrătorii de pe ogoare realizează la timp şi de bună calitate lucrările de întreţinere a culturilor, în prezent ei fac pregătirile necesare strîngerii recoltelor. S-au efectuat, de asemenea, toate lucrările necesare în livezi. In cadrul acţiunii de dezvoltare a patrimoniului pomicol au fost plantate cu pomi fructiferi însemnate suprafeţe. Remarcăm, în mod deosebit, aportul specialiştilor de la Staţiunea experimentală pomicolă, care au furnizat în această primăvară, din pepinierele staţiunii, 100 000 puieţi de măr, păr, prun şi au îndrumat concret, pe teren, în unităţile agricole, acţiunea de sădire a pomilor şi de executare a lucrărilor pomicole şi viticole. Folosind experienţa şi condiţiile specifice din judeţul nostru, zootehniştii înregistrează şi ei succese din ce în ce mai bune in dezvoltarea (Continuare in pag. a 2-a) JUDEŢUL MUREŞ 41 468 000 lei producţie marfă peste plan Oamenii muncii din industria judeţului Mureş au depăşit cu 41 468 000 Iei sarcinile de plan pe primele 5 luni la producţia marfă. De la începutul anului s-au realizat peste prevederi: 127 710 000 kWh energie electrică, 352 000 mp geam tras, 85 500 mp ţesături, S7,7 tone unt, 173 tone de utilaj pentru exploatarea si •Industrializarea lemnului, 1 613 mc de cherestea de răşinoase şi fag, 5 200 perechi de încălţăminte, 4 373 km de conductori electrici izolaţi şi altele. Totodată, sarcinile de plan la productivitatea muncii au fost depăşite, în această perioadă, cu 2,2 la sută. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUNCA“) 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România OMAGIU ADUS LUPTĂTORILOR ANTIFASCIŞTI, APĂRĂTORI AI ASPIRAŢIILOR POPORULUI Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la constituirea Comitetului naţional antifascist din România, organizaţie de masă a cărei activitate se înscrie ca un moment remarcabil în şirul acţiunilor iniţiate şi conduse de partidul comunist pentru mobilizarea celor mai largi mase de oameni în lupta împotriva fascismului, pentru apărarea democraţiei şi independenţei naţionale, joi a avut loc la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, o adunare omagială. In prezidiul adunării au luat loc prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe sociale şi politice, Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii istorice şi social-politice, Nicolae Guină, preşedintele Comitetului foştilor luptători antifascişti, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliului Central al U.G.S.R., Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., Nicolae Matei, secretar al Comitetului municipal de partid Bucureşti, Ladislau Banyai, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi politice, acad. Petre Constantinescu- Iaşi, acad. Iorgu Iordan, prof. univ. Tudor Bugnariu, membru corespondent al Academiei, Scarlat Calimachi, Matei Socor, Cicerone Teodorescu, Maria Tiulescu, foşti membri ai Comitetului naţional antifascist. Au participat reprezentanţi ai unor instituţii centrale, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Luînd cuvîntul, Petre Constantinescu-Iaşi a evocat acţiunile întreprinse sub conducerea partidului comunist, pentru bararea drumului fascismului in România. Deşi în adîncă ilegalitate, partidul a organizat o vastă acţiune pentru crearea unui Comitet naţional antifascist, a unor comitete regionale şi locale în toate judeţele, precum şi a unui comitet al tinerilor şi al femeilor. In cadrul comitetului, s-a făcut remarcat, prin combativitatea sa revoluţionară, prin patriotismul său fierbinte, şi tînărul muncitor în virstă de 16 ani Nicolae Ceauşescu, desemnat de conducerea P.C.R. în calitate de reprezentant al tineretului muncitor bucureştean. Vorbitorul s-a referit, în continuare, la marile demonstraţii în care masele populare, în frunte cu comuniştii, au dat expresie stării de spirit antifasciste, precum şi la o serie de acţiuni la care a participat, atit pe plan intern cît şi extern, alături de alţi antifascişti români. La rîndul său acad. Iorgu Iordan a vorbit despre activitatea antifascistă desfăşurată de cadrele universităţii şi studenţii din Iaşi, relevînd o serie de acţiuni la care au participat universitarii ieşeni, solidaritatea lor cu acţiunile pe plan internaţional pentru pace, împotriva hitlerismului care ameninţa libertatea şi demnitatea umană. In uriaşele eforturi de a risipi negurile sumbre ale anilor 1932— 1933, în ofensiva antirăzboinică şi antifascistă declanşată atunci în ţara noastră — a subliniat în cuvîntul său Cicerone Teodorescu — ,rolul decisiv a aparţinut ideilor multiplu directoare şi acţiunilor minuţios organizate ale Partidului Comunist Român. E locul să ne amintim — şi e în adevăr un fapt cu care ne putem mîndri astăzi —, a continuat acesta, că în însuşi centrul activităţii antifasciste de la primele ei începuturi, aflăm o prezenţă extrem de tînără, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, afirmîndu-şi de pe atunci, în numele său, al U.T.C.-ului şi al tineretului democratic, viguroasa conştiinţă muncitorească, elanul şi intransigenţa crezului său militant, fermitatea, limpezimea şi dinamismul viziunii sale constant revoluţionare. Matei Socor a relevat in cuvîntul său mobilizarea largă a tuturor forţelor progresiste, lupta lor împotriva pericolului fascist. In ţara noastră, la această mobilizare, un rol primordial l-a avut partidul comunist, forţa politică cea mai înaintată, care a sesizat de la bun început pericolul fascismului. In continuare, vorbitorul s-a referit la rolul presei progresiste în organizarea frontului antifascist, în coordonarea acţiunilor acestuia de demascare şi înfierare a fascismului, precum şi la acţiunile comitetelor antifasciste ale tineretului; înfiinţarea, acum patruzeci de ani, a Comitetului naţional antifascist din România, din iniţiativa Partidului Comunist Român, şi activitatea desfăşurată de această organizaţie sub conducerea sa au avut consecinţe favorabile deosebite atit pentru lupta poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare pentru democraţie, pace şi socialism cit şi pentru activitatea partidului însuși (Continuare în pag. a 3-a) 3^ Î&TÎÎÎIÎk^ lupii© ACTUL REVOLUȚIONAR CARE SE AFLĂ LA BAZA DEZVOLTARI INDUSTRIEI NOASTRE SOCIALISTE.. „în numele clasei muncitoare, preluăm în proprietate...!“ ...Stăteam în jurul mesei privindune, încercasem un fel de „apel“ al celor care, acum 25 de ani, au participat direct la actul revoluţionar al naţionalizării uzinei Malaxa, — cea mai mare din ţară şi din sud-estul Europei la ora aceea — şi au cerut cu voce autoritară, de deplini stăpîni, cheile de la seiful patronului, „cheile uzinei“. Ii ştiam pe mulţi dintre aceşti veterani neînfricaţi, muncitori destoinici, devotaţi cu trup şi suflet măreţei cauze a partidului comunist, acţionînd ca un singur om, precis, sigur, fără şovăire... Mulţi au ieşit la pensie. Nu i-am găsit acasă. Alţii au primit alte sarcini şi au plecat în alte locuri. Cei mai mulţi însă au rămas aici. Stăteam în jurul mesei privindu-ne... Tovarăşul maistru Dumitru Udrea, în pofida vîrstei şi a părului alb — iese curînd la pensie — se ţine mindru şi tare. Tovarăşul Petre Gheorghiţfi, fostul ajustor de la locomotive, acum tehnician, abia Împlineşte 49 de ani. — Aş fi dorit să fie lingă noi, acum, şi tovarăşii Constantin Stoica, şi Cristea Mihalea şi.... De obicei, mai vin prin uzină. Dar uite, ca un făcut, zilele astea n-am dat însă de urma lor. — Ei, sînt acum la pensie, zice nea Udrea, mîine-poimîine îi caut și eu prin parc, cum se spune. Buni băieți, foarte buni... Dar parcă ne-am strîns să depănăm citeva amintiri, nu ? — Chiar așa... Cum a fost atunci ? — Cum a fost atunci ?... Cum să fie... Gheorghiţă, ia spune tu, îţi aduci aminte ? — şi apoi către mine : „Era, tovarăşe, cel mai bun agitator, tînăr, cu putere de muncă... Păi a fost cam aşa... Noi făceam parte din cea mai puternică organizaţie a uzinei : „celula de partid nr. 1" montaj locomotive. Comitetul sectorului de partid pe uzină, aşa îi spunea pe atunci, ne-a chemat pe câţiva în ziua de 10, cam pe la ora 11 dimineaţa. Acolo era un tovarăş „de la partid“, nu-mi mai aduc aminte cine. Ne-a spus, după multe discuţii şi „tatonări“ că a doua zi se vor naţionaliza principalele mijloace de producţie, că uzina va fi de acum a muncitorilor, a clasei muncitoare. Am zvîcnit în sus şi-mi bătea inima să iasă afară... „Uite, îi ziceam unuia de lingă mine, cum se împlinesc visele noastre“. Eram aşa de fericit... Apoi a începutpregătirea acţiunii. Şi pot să spun acum, după 25 de ani, în care am ciştigat atita experienţă în munca de partid că a fost temeinic pregătită, îmi spunea tovarăşul Rădan Isache, fostul secretar al sectorului de partid : „Nea Udrea, să alegi cei mai buni din cei mai buni comunişti". In uzină am organizat imediat patrule de pază pe lingă atelierele-cheie, la administraţie, la toate porţile. Asta, bineînţeles, noaptea fără să se vadă. Apoi primesc sarcina să mai adun un grup de oameni. Nu fuseseră anunţaţi, eu îi ştiam. M-am dus după ei acasă, că stăteau aproape. Intr-o oră, echipa era gata constituită. Vreo 40 de comunişti, toţi unul şi unul. A doua zi... Ei, a doua zi a fost o Întreagă poveste. Aşteptam glasul sirenei de Începerea lucrului ca pe altceva. Un alt grup se afla deja, din timpul nopţii, la sediul central al uzinei din Calea Victoriei. In fine, iată că sosesc şi domnii subdirectori, Inginerii, funcţionarii, „gorilele“ patronului. Ii văd că intră pe poarta nr. 1, grăbiţi. Mulţi dintre ei „ajustaseră“ bine fondurile uzinei prin acţiuni samavolnice. Cînd au dat cu ochii de noi ne-au întrebat surprinşi : — Ce-i cu voi aici ? — Domnilor, pînă aici ! In numele proletariatului nu mai intră nimeni. Daţi-ne urgent cheile. Unii au încercat să se opună. Dar eram mulţi. Şi au renunţat. Le tremurau mîinile, tot corpul... Şi aşa, în numele clasei muncitoare, am preluat în proprietate cea mai mare uzină din ţară... Dincolo, în Victoriei, la fel. Acte simultane. Toată ziua am alergat, îmi dăduse o maşină de legătură. Fugeam cînd la uzină, cînd în Calea Victoriei, cînd la Banca de pe Lipscani. Nu mai aveam timp să fiu emoţionat. Abia seara, cînd am căzut de oboseală, de parcă aş fi fost zobit cu maiul. Cine mai era cu noi Gheorghiţă, mai ştii ? — Păi, dumneata erai, cu Tudor Anton ; și a doua zi, cînd cu chestia cu directorul general la poartă... Apoi cu Marin Badea și Gheorghe Bosoi. — Exact, cu Bosoi făceam control din oră în oră. Strînsesem trei pumni de chei. — Eu primisem o altă sarcină, spune tovarăşul Gheorghiţă, să mă duc cu un grup de muncitori la Banca din Lipscani. Ei, acolo am stat patru zile şi patru nopţi. A fost tare greu. Venea tovarăşul Udrea şi ne aducea mîncare, ţigări... Unele grupuri reacţionare ne dădeau tîrcoale. Cred că erau înarmate dar nu au atacat. Le era teamă de armată, de noi. Baricadasem însă totul, din prevedere. Nu intrau,decit tovarăşii cu legitimaţie de la Partidul, Comunist. — Păi, nici că ar fi putut să acţioneze, zice maistrul Udrea, că noi vă spusesem tuturor , la cea mai mică mişcare, la cel mai mic semn ne anunţaţi foarte, foarte urgent. Aveam camioanele pregătite cu oameni. Par. Constantin Andrei (Continuare in pag. a 2-a) Purtătoare ale prestigiului uzinelor „23 August“ de astăzi, locomotivele Diesel-hidraulice sunt exportate in ţări cu vechi tradiţii industriale. ISLAZ 1848 -o pagină de istorie I Gheorghe Tomozei i-a fost dat unui poet, lui Ion Ep /oce Rădulescu, să ctitorească - în numele Comisiei executive a programului revoluţionar din Valahia anului 1848 - desfăşurarea intiiului mare sfat al celor care au făcut din vara acelui an o vatră de foc. Eliade şi Tell, trimişi în Romanaţi şi-au asigurat sprijinul lui Gh. Margheru, cirmnuitorul judeţului, şi al comandantului garnizoanei, căpitanul Pleşoianu, cărora li s-a alăturat, cu inflăcărat verb legendarul popa Radu Şapcă din Celei. Ei au adu- nat mulţimile pe cîmpia aurită de soare de la Islaz şi miile de ţărani şi tirgoveţi au ascultat in respectuoasă linişte înflăcăratele cuvinte ale proclamaţiilor compuse la întilnirile în taină ale intelectualilor progresişti avîndu-l in frunte pe Nicolae Bălcescu. Acolo, la Islaz, ţăranii au luat cunoştinţă de un program care-şi propunea emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire şi care certifica pe deplin realismul preceptelor revoluţionare, lurind pe cărţile cu mflorită bucoavnă ale lui Radu Şapcă, mulţimile de la Islaz au avut bucuria proclamării unui guvern provizoriu care promitea să-şi înceapă activitatea în slujba poporului sub deviza „Dreptate" -„Frăţie" pe care mîini harnice aveau s-o scrie pe steagurile învăpăiatului an 1848. Izblnda Islazului a fost deplină, , Adunarea a aprobat organizarea unor forţe capabile să ameninţe nedreptul mecanism de guvernare al ţării şi a fost pentru cei ce pri- I veau cu neîncredere posibilităţile de împlinire ale punctelor de pro- ' grame formulate de capii mişcării — un grandios act de putere. Eta- , pete ce au urmat Islazului au purtat pecetea unui viguros simţ pa- I triotic şi revoluţionar şi au ridicat la dimensii de legendă numele unor bravi fii ai poporului. Drumul de la Islaz la Craiova, parcurs in strigăte de „Trăiască Constituţia" şi „Trăiască libertatea" a devenit un parcurs istoric : poporul, avîndu-i in frunte pe membrii guvernului de el , numit, înainta in timp, în istorie, intr-un spaţiu îngăduind afirmarea nobilelor sale năzuinţe de atitea ori îngenuncheate. Epica anului 1848 încă nu şi-a aflat cronicarul ideal, în ciuda rivnei de amurg de viaţă a lui Camil Petrescu, cel îndrăgostit de o epocă pe care istoricii burghezi au nedreptăţit-o, cînd n-au izbutit s-o conteste. Putem să ne gindim cu interes la cel care va reedita, cu mijloacele unei literaturi moderne, episoadele de malt patos ale anu lui 1848 despre care putem vorbi , cu îndreptăţire ca despre unul din , pietrele de hotar ale istoriei românilor. O întreagă galerie de eroi de pe acum iluminaţi de aur mitic îşi aş- teaptă întruchiparea in pagini de carte. Şi cu fiecare filă adăugată patrimoniului literaturii patriotice, cu fiecare filă pe care cerneala zugrăveşte chipuri şi imagini, e mai uşoară lespedea anonimă ce adăposteşte intr-un fintirim din Palermo sfintele oseminte ale lui Nicolae Bălcescu... Conferinţa Naţională a Uniunii artiştilor plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificaţii, se înscrie şi Conferinţa naţională a Uniunii artiştilor plastici ale cărei lucrări s-au deschis, joi dimineaţă, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România. Moment de relief in evoluţia culturii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, in cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în revistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamentale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In întimpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei, teze avind la bază programul privind îmbunătăţirea activităţii ideologice şi de ridicare a nivelului general al cunoaşterii şi educaţiei socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicaţiile şi recomandările secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea acestor teze, care au scos în evidenţă problemele principale ale mişcării artelor plastice româneşti, în lumina cerinţelor crescînde ale societăţii socialiste multilateral dezvoltate, sarcinile care revin Uniunii artiştilor plastici ca organizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii destinate să contribuie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost deschise de pictorul Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii artiştilor plastici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere In memoria artiştilor plasiiArarinti in Tufl mU nnl. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată următoarea ordine de zi : Raportul comitetului de conducere al Uniunii artiştilor plastici pe perioada 1968— 1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P. ; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Rezoluţiei Conferinţei naţionale a Uniunii artiştilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepreşedinte al Uniunii artiştilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. în continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul economic-financiar şi pe cel al Comisiei de cenzori. Au început apoi dezbaterile la care au participat pictorul Dan Hatmanu, sculptorul Marius Butunoiu, criticul de artă Amelia Pavel, pictorul și graficianul Iosif Mattyas, sculptorul Oscar Han, sculptorul Gheorghe Coman, pictorul Traian Brădean, sculptorul Ion Jalea, artist al poporului, pictorul Traian Goga, sculptorul Nistor Moţu, criticul de artă Anatol Mindrescu, pictorul Valeriu Boborelu, artista decoratoare Constanţa Niculescu-Buzău, pictorul lacob Lazăr, criticul de artă Grigore Coban, pictorul Mihai Olosz, artistul decorator Patriciu Mateescu, criticul de artă Radu Bogdan, sculptorul Eftimie Bîrleanu, pictorul şi graficianul Nicolae Brana, pictorul şi graficianul Constantin Radinschi, graficianul Constantin Costa, criticul de artă Barbu Brezianu, graficianul Victor Rusu- Ciobanu, sculptorul Doru Popovici, pictorul Aurel Ciupe. Lucrările conferinţei se reiau vineri dimineaţă. (Agerpres)