Munca, iunie 1973 (Anul 29, nr. 7942-7967)

1973-06-08 / nr. 7948

Proîeîan din toate ț­ări­le, unîfi-vâ ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7948 Vineri 8 iunie 1973 +++ 4 pagini 30 bani AVEM TOATE CONDIŢIILE SĂ ÎNDEPLINIM EXEMPLAR ANGAJAMENTELE ÎN ÎNTRECERE VALORIFICAREA SUPERIOARĂ A TONEI DE ŢIŢEI Cea de a 29-a aniversare a insu­recţiei naţionale antifasciste arma­te este intimpinata de operatorii şi distilatorii de la Rafinăria Ploieşti cu realizări de seamă. Pină acum, datorită valorificării superioare a fiecărei tone de ţiţei supusă prelu­crării, rafinorii au reuşit să obţi­nă suplimentar o producţie globală în valoare de peste 6 milioane lei, mai mult de jumătate din angaja­mentul anual, iar planul la pro­ducţia marfă a fost depăşit cu 5 mi­lioane lei, realizindu-se astfel anga­jamentul asumat în întrecerea so­cialistă pe acest an. în prezent in toate secţiile şi instalaţiile rafină­riei se analizează noi posibilităţi care să ducă la suplimentarea an­gajamentului anual. (LUCIAN BĂRBIERI, coresp. „MUNCA“). 150 MILIOANE LEI PRODUCŢIE SUPLIMENTARĂ Producţia globală suplimentară realizată de colectivele de muncă din industria judeţului Iaşi în pri­mele cinci luni ale anului este de 150 milioane lei. Depăşirea sarcini­lor de plan s-a realizat în princi­pal pe seama creşterii productivi­tăţii muncii, care a înregistrat, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un spor de 10,7 la sută. Dintre pro­dusele obţinute peste plan amin­tim : 769 tone ţevi sudate, 1665 tone profile îndoite, 497 tone fire şi fibre poliesterice, 1 562 kg anti­biotice, 163 000 mp diverse ţesături, te. (ION FILIP, coresp. „MUNCA“). BILANŢ RODNIC La capătul celor cinci luni din a­­cest an oamenii muncii din indus­­ria judeţului Bacău — respectîn­­du-şi angajamentul asumat — a î ncheiat un bilanţ remarcabil, con­­cretizat în depăşirea cu 104 mili­­oane lei a planului producţiei marfă. Dintre principalele produse obţinute peste prevederi amintim­­ :4,8 milioane kW/oră energie elec­­rică, 20 009 tone benzine, 1 700 tone auciuc sintetic, 5 787 mc cherestea­le răşinoase, 309 tone hîrtie, 18 000 mp ţesături din lînă şi bum­­bac, mobilă in valoare de 8 900 000 ei etc. (IACOB LUPU, coresp. „MUNCA") PESTE PLAN Angajate în întrecerea socialistă pentru înfăptuirea cincinalului înainte de termen, colectivele uni­tăţilor economice din judeţul Olt a fi obţinut în perioada care a trecut de la începutul anului, peste pre­vederile planului, o producţie marfă suplimentară în valoare de 63,5 milioane lei. (DUMITRU BURCEA, coresp „MUNCA") In economia judeţului Bistriţa-Nă­­săud au avut loc în ultimii ani mu­taţii remarcabile. Prin punerea în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie şi modernizarea celor exis­tente a crescut considerabil poten­ţialul industrial. In actualul cinci­nal, de exemplu, producţia globală industrială se va dubla, ritmul anual de creştere fiind de peste 20 la sută. Oamenii muncii din industrie, trans­porturi, construcţii şi agricultură îşi amplifică eforturile în scopul obţi­nerii celor mai bune rezultate teh­nice şi economice, cantitative şi ca­litative pentru realizarea înainte de termen a cincinalului, ceea ce va crea noi premise pe calea acceleră­rii ritmului de valorificare mai de­plină a resurselor materiale şi uma­ne existente în judeţ, a creşterii bu­năstării celor ce muncesc. Plenara Consiliului Central al U.G.S.R. din luna martie, dezbătînd cu eficienţă şi răspundere — în spi­ritul documentelor plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie—2 martie a.c. — sarcinile specifice ce revin sindi­catelor pentru îndeplinirea planului de dezvoltare economică şi socială pe 1973, a stabilit în acest sens un amplu plan de măsuri. Acţionînd în spiritul acestor indicaţii, sindicatele din judeţul nostru, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, îşi consacră întreaga lor energie şi capacitate organizatorică pentru mo­bilizarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, la toate sortimentele, atît pentru producţia internă, cît şi pentru cea destinată exportului. Preocupările sindicatelor, conjugate cu măsurile tehnico-orga­­nizatorice luate de comitetele oameni­­lor­ muncii pentru a asigura folosi­rea cit mai raţională a maşinilor şi utilajelor din­­dotare, timpului de lu­cru şi a forţei­­de munca, au contri­buit din plin la succesele obţinute de oamenii muncii din judeţul nos­tru în 5 luni, rezultate care se reflec­tă în îndeplinirea planului produc­ţiei. In industria judeţului Bistriţa-Nă­• ••••• Virgil Lorinţiu preşedintele Consiliului judeţean al sindicatelor Bistriţa-Năsăud săud, pe cinci luni, s-au înregistrat următoarele rezultate : valoarea pro­ducţiei globale suplimentare 5,8 mi­lioane lei, valoarea producţiei mar­fă suplimentară 8,8 milioane lei. Produse peste plan : 4 500 mc che­restea de răşinoase, 1 254 mc cheres­tea de fag, 7 316 tone minereu­ com­plex, 126 tone hîrtie, 189 tone carne şi produse din carne. Din totalul producţiei marfă realizată în judeţ, circa 30 la sută este destinată ex­portului. Pentru noi constituie un autentic prilej de mîndrie să evi­denţiem că la producţia pentru ex­port, planul pe judeţ a fost depăşit cu 20 la sută, toate colectivele fă­­cîndu-şi din această obligaţie o sar­cină de onoare. Sînt de menţionat, totodată, şi re­zultatele bune înregistrate de oame­nii muncii din agricultură. însămîn­ţările de primăvară au fost încheiate în timpul optim, semănîndu-se in plus, faţă de plan, 2 200 hectare cu porumb, 300 hectare cu sfeclă şi 100 hectare cu cartofi. Lucrătorii de pe ogoare realizează la timp şi de bună calitate lucrările de întreţinere a culturilor, în prezent ei fac pregăti­rile necesare strîngerii recoltelor. S-au efectuat, de asemenea, toate lucrările necesare în livezi. In ca­drul acţiunii de dezvoltare a patri­moniului pomicol au fost plantate cu pomi fructiferi însemnate suprafeţe. Remarcăm, în mod deosebit, aportul specialiştilor de la Staţiunea experi­mentală pomicolă, care au furnizat în această primăvară, din pepinierele staţiunii, 100 000 puieţi de măr, păr, prun şi au îndrumat concret, pe te­ren, în unităţile agricole, acţiunea de sădire a pomilor şi de executare a lucrărilor pomicole şi viticole. Folosind experienţa şi condiţiile specifice din judeţul nostru, zooteh­­niştii înregistrează şi ei succese din ce în ce mai bune in dezvoltarea (Continuare in pag. a 2-a) JUDEŢUL MUREŞ 41 468 000 lei producţie marfă peste plan Oamenii muncii din industria judeţului Mureş au depăşit cu 41 468 000 Iei sarcinile de plan pe primele 5 luni la producţia marfă. De la începutul anului s-au realizat peste prevederi: 127 710 000 kWh energie electrică, 352 000 mp geam tras, 85 500 mp ţesături, S7,7 tone unt, 173 tone de utilaj pentru exploatarea si •Industrializarea lemnului, 1 613 mc de cherestea de răşinoase şi fag, 5 200 perechi de încălţăminte, 4 373 km de conductori electrici izolaţi şi altele. Totodată, sarcinile de plan la productivitatea muncii au fost depăşite, în această perioadă, cu 2,2 la sută. (VIOREL MEGHEŞ, coresp. „MUNCA“) 40 de ani de la înfiinţarea Comitetului naţional antifascist din România OMAGIU ADUS LUPTĂTORILOR ANTIFASCIŞTI, APĂRĂTORI AI ASPIRAŢIILOR POPORULUI Cu prilejul împlinirii a 40 de ani de la constituirea Comitetului na­ţional antifascist din România, or­ganizaţie de masă a cărei activitate se înscrie ca un moment remarca­bil în şirul acţiunilor iniţiate şi conduse de partidul comunist pen­tru mobilizarea celor mai largi mase de oameni în lupta împotriva fas­cismului, pentru apărarea democra­ţiei şi independenţei naţionale, joi a avut loc la Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării re­voluţionare şi democratice din Ro­mânia, o adunare omagială. In prezidiul adunării au luat loc prof. dr. doc. Mihnea Gheorghiu, preşedintele Academiei de ştiinţe so­ciale şi politice, Ion Popescu-Puţuri, directorul Institutului de studii is­torice şi social-politice, Nicolae Guină, preşedintele Comitetului foş­tilor luptători antifascişti, Gheorghe Petrescu, vicepreşedinte al Consiliu­lui Central al U.G.S.R., Gheorghe Stoica, secretar al C.C. al U.T.C., Nicolae Matei, secretar al Comitetu­lui municipal de partid Bucureşti, Ladislau Banyai, vicepreşedinte al Academiei de ştiinţe sociale şi po­litice, acad. Petre Constantinescu- Iaşi, acad. Iorgu Iordan, prof. univ. Tudor Bugnariu, membru corespon­dent al Academiei, Scarlat Calima­­chi, Matei Socor, Cicerone Teodo­­rescu, Maria Tiulescu, foşti membri ai Comitetului naţional antifascist. Au participat reprezentanţi ai u­­nor instituţii centrale, oameni de artă, ştiinţă şi cultură, activişti de partid şi de stat, oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene. Luînd cuvîntul, Petre Constanti­­nescu-Iaşi a evocat acţiunile între­prinse sub conducerea partidului comunist, pentru bararea drumului fascismului in România. Deşi în a­­dîncă ilegalitate, partidul a organi­zat o vastă acţiune pentru crearea unui Comitet naţional antifascist, a unor comitete regionale şi locale în toate judeţele, precum şi a unui co­mitet al tinerilor şi al femeilor. In cadrul comitetului, s-a făcut re­marcat, prin combativitatea sa re­voluţionară, prin patriotismul său fierbinte, şi tînărul muncitor în virs­­tă de 16 ani Nicolae Ceauşescu, de­semnat de conducerea P.C.R. în ca­litate de reprezentant al tineretului muncitor bucureştean. Vorbitorul s-a referit,­ în continuare, la marile de­monstraţii în care masele populare, în frunte cu comuniştii, au dat ex­presie stării de spirit antifasciste, precum şi la o serie de acţiuni la care a participat, atit pe plan intern cît şi extern, alături de alţi anti­fascişti români. La rîndul său acad. Iorgu Iorda­n a vorbit despre activitatea antifas­cistă desfăşurată de cadrele univer­sităţii şi studenţii din Iaşi, relevînd o serie de acţiuni la care au parti­cipat universitarii ieşeni, solidarita­tea lor cu acţiunile pe plan interna­ţional pentru pace, împotriva hitle­­rismului care ameninţa libertatea şi demnitatea umană. In uriaşele eforturi de a risipi ne­gurile sumbre ale anilor 1932— 1933, în ofensiva antirăzboinică şi antifascistă declanşată atunci în ţara noastră — a subliniat în cuvîntul său Cicerone Teodorescu — ,rolul de­cisiv a aparţinut ideilor multiplu directoare şi acţiunilor minuţios or­ganizate ale Partidului Comunist Ro­mân. E locul să ne amintim — şi e în adevăr un fapt cu care ne pu­tem mîndri astăzi —, a continuat a­­cesta, că în însuşi centrul activităţii antifasciste de la primele ei începu­turi, aflăm o prezenţă extrem de tînără, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, afirmîndu-şi de pe atunci, în numele său, al U.T.C.-ului şi al tineretului democratic, vi­guroasa conştiinţă muncitorească, elanul şi intransigenţa crezului său militant, fermitatea, limpe­zimea şi dinamismul viziunii sale constant revoluţionare. Matei Socor a relevat in cuvîntul său mobilizarea largă a tuturor for­ţelor progresiste, lupta lor împotriva pericolului fascist. In ţara noastră, la această mobilizare, un rol primor­dial l-a avut partidul comunist, forţa politică cea mai înaintată, care a sesizat de la bun început perico­lul fascismului. In continuare, vor­bitorul s-a referit la rolul presei progresiste în organizarea frontului antifascist, în coordonarea acţiuni­lor acestuia de demascare şi înfie­rare a fascismului, precum şi la acţiunile comitetelor antifasciste ale tineretului; înfiinţarea, acum patruzeci de ani, a Comitetului naţional antifascist din România, din iniţiativa Parti­dului Comunist Român, şi activi­tatea desfăşurată de această orga­nizaţie sub conducerea sa au avut consecinţe favorabile deosebite atit pentru lupta poporului român şi a naţionalităţilor conlocuitoare pentru democraţie, pace şi socialism cit şi pentru activitatea partidului însuși (Continuare în pag. a 3-a) 3^ Î&TÎÎÎIÎk­^ lupii© ACTUL REVOLUȚIONAR CARE SE­ AFLĂ LA BAZA D­E­Z­VO­LTAR­­­I INDUST­RIEI NOASTRE SOCIALISTE.. „în numele clasei muncitoare, preluăm în proprietate...!“ ...Stăteam în jurul mesei privindu­ne, încercasem un fel de „apel“ al celor care, acum 25 de ani, au parti­cipat direct la actul revoluţionar al naţionalizării uzinei Malaxa, — cea mai mare din ţară şi din sud-estul Europei la ora aceea — şi au cerut cu voce autoritară, de deplini stă­­pîni, cheile de la seiful patronului, „cheile uzinei“. Ii ştiam pe mulţi din­tre aceşti veterani neînfricaţi, munci­tori destoinici, devotaţi cu trup şi su­flet măreţei cauze a partidului comu­nist, acţionînd ca un singur om, pre­cis, sigur, fără şovăire... Mulţi au ieşit la pensie. Nu i-am găsit acasă. Alţii au primit alte sarcini şi au ple­cat în alte locuri. Cei mai mulţi însă au rămas aici. Stăteam în jurul me­sei privindu-ne... Tovarăşul maistru Dumitru Udrea, în pofida vîrstei şi a părului alb — iese curînd la pensie — se ţine min­­dru şi tare. Tovarăşul Petre Gheor­ghiţfi, fostul ajustor de la locomoti­ve, acum tehnician, abia Împlineşte 49 de ani. — Aş fi dorit să fie lingă noi, a­­cum, şi tovarăşii Constantin Stoica, şi Cristea Mihalea şi.... De obicei, mai vin prin uzină. Dar uite, ca un făcut, zilele astea n-am dat însă de urma lor. — Ei, sînt acum la pensie, zice nea Udrea, mîine-poimîine îi caut și eu prin parc, cum se spune. Buni băieți, foarte buni... Dar parcă ne-am strîns să depănăm citeva amintiri, nu ? — Chiar așa... Cum a fost atunci ? — Cum a fost atunci ?... Cum să fie... Gheorghiţă, ia spune tu, îţi a­­duci aminte ? — şi apoi către mine : „Era, tovarăşe, cel mai bun agitator, tînăr, cu putere de muncă... Păi a fost cam aşa... Noi făceam parte din cea mai puternică organizaţie a uzi­nei : „celula de partid nr. 1" montaj locomotive. Comitetul sectorului de partid pe uzină, aşa îi spunea pe a­­tunci, ne-a chemat pe câţiva în ziua de 10, cam pe la ora 11 dimineaţa. Acolo era un tovarăş „de la partid“, nu-mi mai aduc amin­te cine. Ne-a spus, după multe discu­ţii şi „tatonări“ că a doua zi se vor naţionaliza principalele mijloace de producţie, că uzina va fi de acum a muncitorilor, a clasei muncitoare. Am zvîcnit în sus şi-mi bătea inima să ia­să afară... „Uite, îi ziceam unuia de lingă mine, cum se împlinesc visele noastre“. Eram aşa de fericit... Apoi a început­­pregătirea acţiunii. Şi pot să spun­ acum, după 25 de ani, în ca­re am ciştigat atita experienţă în munca de partid că a fost temeinic pregătită, îmi spunea tovarăşul Ră­­dan Isache, fostul secretar al sectoru­lui de partid : „Nea Udrea, să alegi cei mai buni din cei mai buni comunişti". In uzi­nă am organizat imediat patrule de pa­ză pe lingă atelierele-cheie, la admi­nistraţie, la toate porţile. Asta, bineîn­ţeles, noaptea fără să se vadă. Apoi primesc sarcina să mai adun un grup de oameni. Nu fuseseră anunţaţi, eu îi ştiam. M-am dus după ei acasă, că stăteau aproape. Intr-o oră, echipa era gata constituită. Vreo 40 de co­munişti, toţi unul şi unul. A doua zi... Ei, a doua zi a fost o Întreagă poveste. Aşteptam glasul sirenei de Începerea lucrului ca pe altceva. Un alt grup se afla deja, din timpul nopţii, la sediul central al uzinei din Calea Victoriei. In fine, iată că sosesc şi domnii subdirectori, Inginerii, funcţionarii, „gorilele“ patronului. Ii văd că intră pe poarta nr. 1, grăbiţi. Mulţi dintre ei „ajustaseră“ bine fondurile uzinei prin acţiuni sama­volnice. Cînd au dat cu ochii de noi ne-au întrebat surprinşi : — Ce-i cu voi aici ? — Domnilor, pînă aici ! In numele proletariatului nu mai intră nimeni. Daţi-ne urgent cheile. Unii au încercat să se opună. Dar eram mulţi. Şi au renunţat. Le tre­murau mîinile, tot corpul... Şi aşa, în numele clasei muncitoare, am preluat în proprietate cea mai mare uzină din ţară... Dincolo, în Victoriei, la fel. Acte simultane. Toată ziua am aler­gat, îmi dăduse o maşină de legătură. Fugeam cînd la uzină, cînd în Calea Victoriei, cînd la Banca de pe Lip­scani. Nu mai aveam timp să fiu e­­moţionat. Abia seara, cînd am căzut de oboseală, de parcă aş fi fost zobit cu maiul. Cine mai era cu noi Gheorghiţă, mai ştii ? — Păi, dumneata erai, cu Tudor Anton ; și a doua zi, cînd cu chestia cu directorul general la poartă... Apoi cu Marin Badea și Gheorghe Bosoi. — Exact, cu Bosoi făceam control din oră în oră. Strînsesem trei pumni de chei. — Eu primisem o altă sarcină, spu­ne tovarăşul Gheorghiţă, să mă duc cu un grup de muncitori la Banca din Lipscani. Ei, acolo am stat patru zile şi patru nopţi. A fost tare greu. Venea tovarăşul Udrea şi ne aducea mîncare, ţigări... Unele grupuri reac­ţionare ne dădeau tîrcoale. Cred că erau înarmate dar nu au atacat. Le era teamă de armată, de noi. Barica­dasem însă totul, din prevedere. Nu intrau,decit tovarăşii cu legitimaţie de la Partidul, Comunist. — Păi, nici că ar fi putut să acţio­neze, zice maistrul Udrea, că noi vă spusesem tuturor , la cea mai mică mişcare, la cel mai mic semn ne a­­nunţaţi foarte, foarte urgent. Aveam camioanele pregătite cu oameni. Par. Constantin Andrei (Continuare in pag. a 2-a) Purtătoare ale prestigiului uzinelor „23 August“ de astăzi, locomotivele Diesel-hidraulice sunt exportate in ţări cu vechi tradiţii industriale. ISLAZ 1848 -o pagină de istorie I Gheorghe Tomozei i-a fost dat unui poet, lui Ion E­­p /­oc­e Rădulescu, să ctitorească - în numele Comisiei executive a pro­gramului revoluţionar din Valahia anului 1848 - desfăşurarea intiiului mare sfat al celor care au făcut din vara acelui an o vatră de foc. E­­liade şi Tell, trimişi în Romanaţi şi-au asigurat sprijinul lui Gh. Ma­­r­gheru, cirmnuitorul judeţului, şi al co­mandantului garnizoanei, căpitanul Pleşoianu, cărora li s-a alăturat, cu inflăcărat verb legendarul popa Radu Şapcă din Celei. Ei au adu-­­ nat mulţimile pe cîmpia aurită de soare de la Islaz şi miile de ţărani şi tirgoveţi au ascultat in respec­tuoasă linişte înflăcăratele cuvinte ale proclamaţiilor compuse la în­­tilnirile în taină ale intelectualilor progresişti avîndu-l in frunte pe Nicolae Bălcescu. Acolo, la Islaz, ţăranii au luat cunoştinţă de un program care-şi propunea emanci­­­­parea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire şi care certi­fica pe deplin realismul preceptelor revoluţionare, lurind pe cărţile cu m­florită bucoavnă ale lui Radu Şapcă, mulţimile de la Islaz au a­­vut bucuria proclamării unui gu­vern provizoriu care promitea să-şi înceapă activitatea în slujba po­porului sub deviza „Dreptate" -„Frăţie" pe care mîini harnice a­­veau s-o scrie pe steagurile învă­păiatului an 1848. Izblnda Islazului a fost deplină, , Adunarea a aprobat organizarea unor forţe capabile să ameninţe ne­dreptul mecanism de guvernare al ţării şi a fost­­ pentru cei ce pri- I veau cu neîncredere posibilităţile de împlinire ale punctelor de pro- ' grame formulate de capii mişcării­­ — un grandios act de putere. Eta- , pete ce au urmat Islazului au pur­tat pecetea unui viguros simţ pa- I triotic şi revoluţionar şi au ridicat la­­ dimensii de legendă numele unor­­ bravi fii ai poporului. Drumul de la Islaz la Craiova, parcurs in strigăte de „Trăiască Constituţia­­" şi „Tră­iască libertatea" a devenit un parcurs istoric : poporul, avîndu-i in­­ frunte pe membrii guvernului de el , numit, înainta in timp, în istorie, in­tr-un spaţiu îngăduind afirmarea­­ nobilelor sale năzuinţe de atitea ori îngenuncheate. Epica anului 1848 încă nu şi-a a­­flat cronicarul ideal, în ciuda riv­­nei de amurg de viaţă a lui Camil­­ Petrescu, cel îndrăgostit de o epo­că pe care istoricii burghezi au ne­­dreptăţit-o, cînd n-au izbutit s-o conteste. Putem să ne gindim cu interes la cel care va reedita, cu mijloacele unei literaturi moderne, episoadele de m­alt patos ale anu­­­ lui 1848 despre care putem vorbi , cu îndreptăţire ca despre unul din , pietrele de hotar ale istoriei româ­nilor. O întreagă galerie de eroi de pe acum iluminaţi de aur mitic îşi aş-­­ teaptă întruchiparea in pagini de­­ carte. Şi cu fiecare filă adăugată patri­moniului literaturii patriotice, cu fie­care filă pe care cerneala zugră­veşte chipuri şi imagini, e mai u­­şoară lespedea anonimă ce adă­posteşte intr-un fintirim din Palermo sfintele oseminte ale lui Nicolae­­ Bălcescu... Conferinţa Naţională a Uniunii artiştilor plastici Printre evenimentele de seamă ale acestui an, bogat în semnificaţii, se înscrie şi Conferinţa naţională a U­­niunii artiştilor plastici ale cărei lu­crări s-au deschis, joi dimineaţă, în sala mică a Palatului Republicii So­cialiste România. Moment de relief in evoluţia cul­turii noastre socialiste, conferinţa va prilejui, in cele trei zile cît vor dura lucrările, o exigentă trecere în re­vistă a realizărilor creaţiei plastice, dezbaterea unor aspecte fundamen­tale ale fenomenului artistic actual, a rolului artei în opera de educare comunistă şi înnobilare spirituală a oamenilor. In întimpinarea acestui forum al artei noastre plastice, au fost elaborate şi supuse discuţiilor publice tezele conferinţei, teze a­­vind la bază programul privind îm­bunătăţirea activităţii ideologice şi de ridicare a nivelului general al cu­noaşterii şi educaţiei socialiste, alte importante hotărîri ale partidului nostru, indicaţiile şi recomandările secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Publicarea aces­tor teze, care au scos în evidenţă problemele principale ale mişcării artelor plastice româneşti, în lumina cerinţelor crescînde ale societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, sar­cinile care revin Uniunii artiştilor plastici ca organizaţie obştească, a fost urmată de un schimb fertil de păreri şi sugestii destinate să contri­buie la lărgirea sferei de dezbateri a conferinţei. Lucrările conferinţei au fost des­chise de pictorul Brăduţ Covaliu, preşedintele Uniunii artiştilor plas­tici. Lucrările primei şedinţe au fost conduse de artistul poporului Vida Geza. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere In memoria artiştilor plas­iiArarinti in Tu­fl­ mU nnl. După alegerea organelor de lucru ale conferinţei a fost adoptată ur­mătoarea ordine de zi : Raportul co­mitetului de conducere al Uniunii artiştilor plastici pe perioada 1968— 1973 ; Raportul economic financiar şi al comisiei de cenzori ; modificarea statutului U.A.P. ; alegerea noului comitet de conducere şi al comisiei de cenzori ale U.A.P. ; adoptarea Re­zoluţiei Conferinţei naţionale a Uni­unii artiştilor plastici. La primul punct al ordinii de zi, sculptorul Ovidiu Maitec, vicepre­şedinte al Uniunii artiştilor plastici, a prezentat raportul comitetului de conducere al U.A.P. în continuare, pictorul Anastase Anastasiu a prezentat raportul eco­­nomic-financiar şi pe cel al Comi­siei de cenzori. Au început apoi dezbaterile la care au participat pictorul Dan Hatmanu, sculptorul Marius Butu­­noiu, criticul de artă Amelia Pavel, pictorul și graficianul Iosif Mattyas, sculptorul Oscar Han, sculptorul Gheorghe Coman, pictorul Traian Brădean, sculptorul Ion Jalea, artist al poporului, pictorul Traian Goga, sculptorul Nistor Moţu, criticul de artă Anatol Mindrescu, pictorul Va­­leriu Boborelu, artista decoratoare Constanţa Niculescu-Buzău, picto­rul lacob Lazăr, criticul de artă Grigore Coban, pictorul Mihai Olosz, artistul decorator Patriciu Mateescu, criticul de­ artă Radu Bogdan, sculptorul Eftimie Bîrlea­­nu, pictorul şi graficianul Nicolae Brana, pictorul şi graficianul Cons­tantin Radinschi, graficianul Cons­tantin Costa, criticul de artă Barbu Brezianu, graficianul Victor Rusu- Ciobanu, sculptorul Doru Popovici, pictorul Aurel Ciupe. Lucrările conferinţei se reiau vi­neri dimineaţă. (Agerpres)

Next