Munca, martie 1974 (Anul 30, nr. 8173-8198)
1974-03-28 / nr. 8196
Proletari din toate țările, uniți'V 6 . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8196 ♦♦♦ Joi 28 martie 1974 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Central a dezbătut probleme de o deosebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvoltarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă,pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spiritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor hotăriri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotârirea privind modificarea Statutului partidului, avind drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau in activitatea noastră, simplificarea structurii organizatorice. Aceasta, fără nici o îndoială, va avea repercusiuni pozitive asupra activităţii de conducere, atit pe linie de partid cit si pe linie de stat. Totodată, prin hotărârile adoptate se pune mai multă ordine in respectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — inlaturindu-se unele neajunsuri, paralelisme şi suprapuneri care s-au manifestat in această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Comitetului Executiv la conducerea întregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Permanent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a diferitelor sectoare de activitate, o coordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminindu-se paralelisme şi şedinţe inutile. Crearea acestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a activităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun in faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat in toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că ,in funcţia sau in funcţiile încredinţate are datoria să acţioneze cu toată fermitatea, cu un Înalt spirit de răspundere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puternică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de activitate. După cum ştiţi, noi am pornit întotdeauna de la faptul că formele organizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor in care desfăşurăm activitatea de organizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să inţelegem că imbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatorice şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la imperativul de a asigura unirea in cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale maselor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Constituţiei, aşa după cum s-a arătat, aceasta a apărut necesară ca urmare a experienţei şi practicilor de pină acum. In acest fel, se dă o formă legală , unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dovedit utilitatea şi necesitatea, asigurînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a organismului nostru de stat. Plenara a hotărit, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna repartizare a forţelor partidului în diferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimineaţă, schimbarea a fost determinată de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urmare a stării sănătăţii sale şi a virstei înaintate. Multe din schimbările făcute astăzi au fost insă determinate şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii in toate sectoarele — oricum, ele trebuiau să aibă loc. In ce priveşte hotârirea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii Socialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, intregul popor că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului in patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii poporului nostru. Voi face totul pentru a contribui, impreună cu intregul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţionale, la sporirea aportului ei la cauza păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale societăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cind experimentăm noul sistem de retribuţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri , de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile actuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rind, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am considerat că este necesar să introducem această modificare ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, bazate pe exploatare, pe existenţa proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In tara noastră — ca în toate tarile socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cunoscut, stăpîni pe mijloacele de producţie, statornicind noi relaţii de producţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsură posibilului, să oglindească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglindească schimbările revoluţionare petrecute in tara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, in acelaşi timp, de producători ai tuturor bunurilor materiale. Introducerea noţiunii de retribuire a muncii are o mare importantă principială si practică. Ea va trebui să ajute la eliminarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de producţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi muncitori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de muncă. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor materiale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării continue a forţelor de producţie, a întregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema centrală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al muncii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii altora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contribuţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bunurile materiale pe care le producem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispunem intr-o anumită etapă de dezvoltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este consecvenţa cu care s-a urmărit, şi se realizează in proiectul de lege prezentat, asigurarea unei mai bune corelări intre veniturile mari si veniturile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plenarei, acest raport va fi mai mic de şase la unul... Aceasta arată preocuparea consecventă de a realiza în viaţă hotăririle Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil intre veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o atenţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotăririle plenarei din noiembrie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizindu-se o sporire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echitabil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rind, tineretul, pentru că el este acela care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele constituie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să păşească în viaţă un raport cu posibilităţile de care dispune astăzi societatea noastră. De asemenea, cred că au fost reţinute măsurile privind simplificarea, faţă de primul proiect, a treptelor de retribuţie reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echilibru intre diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii in efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, in diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să pornim de la necesitatea de a păstra raportul echitabil în condiţiunile de astăzi, să nu-l depăşim din nou prin creşterea mai intensă a veniturilor mari. Diferenţierea nu se poate face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici şi creşterea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul raportului pe care l-am stabilit. Trebuie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclusiv a acordului global. Aceasta permite ca, pe baza realizării producţiei fizice, veniturile să crească nelimitat, ca rezultat al creşterii producţiei. Sunt şi astăzi muncitori care cîştigă de două ori mai mult decât alţii din aceeaşi categorie. Posibilitatea cointeresării. De baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în toate ramurile de activitate, inclusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus si in sectorul minier un sistem simplu care leagă cîştigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri nelimitate in raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă in 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obţinut, după cite ştiu, o producţie suplimentară. Deci, sistemul de retribuire prevede o serie de stimulente materiale directe, legate de producţie. In această categorie intră şi sistemul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi putem să-l adoptăm ca atare. înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem in jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus ? O nivelare între diferitele domenii de activitate nu se poate realiza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nivelare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri intre ramuri. Una e să lucrezi în subteran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi in pădure. Nu subapreciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul si fasonatul lemnelor şi alta in electronică, in producţia de maşini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţării, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm raporturi juste intre diferitele ramuri de (Continuare în par. a 3-a) PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut. Inc. miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, addoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi in plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvlntul tovarăşul Gheorghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheorghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea in continuare a Întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legătură cu această istorică hotărire, s-a stabilit să fie supusă aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţionale pune in mod firesc sarcini importante pe linia organizării centrale a activităţii de stat, care să răspundă cit mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste româneşti, în vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în acelaşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atit în relaţiile interne, cit şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste România pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae CJCAUŞESCU. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socialiste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi comunismului în patria noastră, pentru libertatea şi neatirnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pentru problemele tineretului. Ludovic Fazekaş, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consiliului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele ,,1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliului judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, al clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat incă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activităţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă in slujba edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi patriei şi fericirii poporului, cauzei socialismului şi păcii in lume, subliniind că viaţa şi munca celui care conduce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchipează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obţinute de România socialistă în construcţia vieţii noi pe pămîntul patriei noastre, în ridicarea continuă a nivelului de civilizaţie şi a bunăstării întregului popor, inaltul prestigiu de care se bucură tara noastră in lume 1- — Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărît în unanimitate să-şi însuşească propunerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituţiei şi, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organizaţiilor care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, a întregului nostru popor, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sentiment de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotârirea Plenarei C-C al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, in funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. IN UNANIMITATE, PLENARA CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE A SUSŢINUT CANDIDATURA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU ÎNALTA FUNCŢIE DE ŞEF AL STATULUI ROMAN ŞI A HOTARIT SA PROPUNĂ, LA RINDUL SAU, MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ALEGEREA SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI CA PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. 3. — Plenara Consiliului National al F.U.S. şi-a însuşit hotârirea Plenarei C.C. al PCR. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri, la cererea sa. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe tovarăşul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naţionale şi în numele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unităţii Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susţinind hotârirea şi Propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a declarat, în aplauzele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pînă acum, poporul, cauza socialismului şi comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creşterea bunăstării şi fericirii poporului român, politica de colaborare și pace cu toate națiunile lumii. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Republicii, şedinţa Consiliului de Stat, prendată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit in unanimitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărîrilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., şi a hotărit ca acest proiect sa fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, CONSILIUL DE STAT, IN UNANIMITATE, ŞI-A ÎNSUŞIT HOTARIREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. DE A SE PROPUNE MARII ADUNARI NAŢIONALE ALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, CA PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. întregul nostru popor salută cu entuziasm şi sprijină cu deosebită căldură propunerea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste cu privire la ALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România Prin numeroase telegrame şi scrisori, comitetele judeţene de partid, oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, de pe şantiere şi ogoare îşi exprima cu multă bucurie acordul deplin faţă de alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului nostru, în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. (Pagina a lll-a) ! ASTĂZI, ÎN JURUL OREI 11,15, POSTURILE NOAS- S TRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DIRECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ŞEDINŢA SOLEMNĂ CONSACRATĂ ALEGERII PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. | în pagina a IV-a Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU publicistului italian Franco Piccinini