Munca, martie 1974 (Anul 30, nr. 8173-8198)

1974-03-28 / nr. 8196

Proletari din toate țările, uniți'V 6 . ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXX nr. 8196 ♦♦♦ Joi 28 martie 1974 ♦♦♦ 4 pagini 30 bani CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la încheierea lucrărilor Plenarei C.C. al P.C.R. Stimaţi tovarăşi, Plenara Comitetului nostru Cen­tral a dezbătut probleme de o deo­sebită importanţă pentru activitatea partidului şi statului, pentru dezvol­tarea economiei, ştiinţei şi culturii şi, mai cu seamă,­­pentru ridicarea nivelului de viaţă, material şi spi­ritual al întregului nostru popor. Am început cu adoptarea unor ho­­tăriri de ordin organizatoric. S-a adoptat hotârirea privind modifica­rea Statutului partidului, avind drept scop asigurarea unei funcţionări mai bune a organelor de partid şi de stat, eliminarea unor paralelisme care se manifestau in activitatea noastră, simplificarea structurii or­ganizatorice. Aceasta, fără nici o în­doială, va avea repercusiuni poziti­ve asupra activităţii de conducere, atit pe linie de partid cit si pe linie de stat. Totodată, prin hotărârile adoptate se pune mai multă ordine in res­pectarea prevederilor din Statut cu privire la rolul Comitetului Executiv — organul care asigură conducerea întregii activităţi între plenare — in­­laturindu-se unele neajunsuri, para­lelisme şi suprapuneri care s-au ma­nifestat in această direcţie. Aceste măsuri vor duce, fără îndoială, la creşterea rolului şi importanţei Co­mitetului Executiv la conducerea în­tregii activităţi de partid, economice şi de stat. Prin înfiinţarea Biroului Perma­nent, compus de data aceasta din cadrele de conducere din sectoarele de bază de partid şi de stat, se va asigura o mai bună corelare a di­feritelor sectoare de activitate, o co­ordonare operativă şi o îndrumare unitară a lor, eliminindu-se parale­lisme şi şedinţe inutile. Crearea a­­cestui Birou, pe principiile pe care le-am adoptat astăzi, va trebui să ducă la o îmbunătăţire de fond a ac­tivităţii de conducere, la soluţionarea rapidă a problemelor multiple şi complexe ce se pun in faţa noastră. Toate aceste măsuri vor trebui să fie urmate de creşterea răspunderii în muncă a cadrelor de partid şi de stat in toate sectoarele de activitate. Măsurile organizatorice luate vor trebui să fie urmate de înţelegerea, de către fiecare activist de partid şi de stat, a faptului că ,in funcţia sau in funcţiile încredinţate are da­toria să acţioneze cu toată fermita­tea, cu un Înalt spirit de răspun­dere, pentru înfăptuirea neabătută a liniei generale a partidului, pentru realizarea sarcinilor încredinţate de partid. Pornind de la toate acestea, fără nici o îndoială că rezultatul va trebui să fie creşterea şi mai puter­nică a rolului politic conducător al partidului în toate domeniile de ac­tivitate. După cum ştiţi, noi am pornit în­totdeauna de la faptul că formele or­ganizatorice nu sunt stabilite o dată pentru totdeauna, că ele trebuie să corespundă sarcinilor şi etapelor in care desfăşurăm activitatea de orga­nizare şi conducere a partidului şi statului. De aceea, trebuie să inţe­­legem că imbunătăţirea formelor de organizare, a structurii organizatori­ce şi a metodelor de muncă este o necesitate şi o sarcină permanentă, întotdeauna să pornim de la impe­rativul de a asigura unirea in cit mai bune condiţiuni a eforturilor partidului şi statului nostru, ale ma­selor populare, ale întregului popor în înfăptuirea politicii partidului de dezvoltare multilaterală a ţării. In ce priveşte modificarea Consti­tuţiei, aşa după cum s-a arătat, a­­ceasta a apărut necesară ca urma­re a experienţei şi practicilor de pină acum. In acest fel, se dă o for­mă legală , unor realităţi impuse de viaţă, unor practici care şi-au dove­dit utilitatea şi necesitatea, asigu­­rînd mai buna funcţionare, la nivel central, şi la toate nivelurile, a or­ganismului nostru de stat. Plenara a hotărit, de asemenea, o serie de măsuri pentru mai buna re­partizare a forţelor partidului în di­ferite sectoare de activitate. In ce priveşte funcţia de prim-ministru, după cum s-a arătat astăzi dimi­neaţă, schimbarea a fost determina­tă de aprobarea cererii tovarăşului Maurer de a fi pensionat, ca urma­re a stării sănătăţii sale şi a virstei înaintate. Multe din schimbările fă­cute astăzi au fost insă determina­te şi din necesitatea de a realiza o mai bună cuprindere a muncii in toate sectoarele — oricum, ele tre­­­­buiau să aibă loc. In ce priveşte hotârirea plenarei Comitetului Central de a recomanda Marii Adunări Naţionale alegerea mea ca preşedinte al Republicii So­cialiste România, doresc să asigur plenara, întregul partid, intregul po­por că îmi voi închina toate forţele pentru a servi cauza socialismului şi comunismului in patria noastră, interesele bunăstării şi fericirii po­porului nostru. Voi face totul pen­tru a contribui, impreună cu intre­gul colectiv, cu întregul Comitet Central, cu întregul partid şi popor la realizarea politicii de dezvoltare multilaterală a României socialiste, la întărirea poziţiei sale internaţio­nale, la sporirea aportului ei la cau­za păcii şi colaborării între naţiuni. Stimaţi tovarăşi, Plenara a dezbătut astăzi una din cele mai importante legi ale socie­tăţii noastre, şi anume aceea căreia îi revine rolul de a aşeza pe o bază nouă retribuirea muncii. După cum se ştie, sunt aproape 6 ani de cind experimentăm noul sistem de retri­buţie. In toţi aceşti ani, s-au adus o serie de modificări, s-au făcut multe îmbunătăţiri , de aceea, faţă de proiectul iniţial, propunerile ac­tuale conţin îmbunătăţiri principiale care au modificat în mod radical proiectul. In primul rind, în proiect se propune să renunţăm la noţiunea de salarizare şi să introducem o noţiune nouă, care să oglindească noile relaţii de producţie. Am consi­derat că este necesar să introducem această modificare ţinînd seama că noţiunea de salarizare oglindeşte de fapt vechile relaţii de producţie, ba­zate pe exploatare, pe existenţa pro­prietăţii private asupra mijloacelor de producţie. In tara noastră — ca în toate tarile socialiste — oamenii muncii au devenit, după cum e cu­noscut, stăpîni pe mijloacele de pro­ducţie, statornicind noi relaţii de pr­o­­ducţie. Este necesar să ţinem seama de aceasta şi să adoptăm noţiuni noi care, în măsură posibilului, să oglin­dească schimbările produse. Noua lege a retribuţiei trebuie să oglin­dească schimbările revoluţionare pe­trecute in tara noastră, să reflecte calitatea nouă a oamenilor muncii, aceea de proprietari şi, in acelaşi timp, de producători ai tuturor bu­nurilor materiale. Introducerea no­ţiunii de retribuire a muncii are o mare importantă principială si prac­tică. Ea va trebui să ajute la eli­minarea unor mentalităţi învechite privind poziţia faţă de proprietatea obştească, faţă de mijloacele de pro­ducţie, derivate din vechile relaţii de producţie, din vechiul sistem de relaţii dintre patroni şi oamenii muncii, dintre capitalişti şi munci­tori. Ea va trebui să contribuie la dezvoltarea atitudinii noi faţă de proprietatea obştească, faţă de mun­că. Fiind stăpîni ai mijloacelor de producţie, producătorii bunurilor ma­teriale, oamenii muncii trebuie să ţină seama de faptul că asigurarea veniturilor lor directe depinde de asigurarea mijloacelor financiare şi materiale necesare dezvoltării conti­nue a forţelor de producţie, a în­tregii societăţi. Trebuie înţeles că această problemă este problema cen­trală a fiecărui colectiv, a fiecărei întreprinderi, a fiecărui om al mun­cii, a fiecărui cetățean al patriei noastre. O altă caracteristică principală a legii este afirmarea cu putere a principiilor socialiste de retribuire după calitatea și cantitatea muncii, înscrierea, de la început, în lege, a faptului că nimeni nu poate realiza venituri prin exploatarea muncii al­tora, că singura sursă de venit este munca utilă şi necesară societăţii socialiste. Pornind de aici, fiecare este retribuit în raport cu cantitatea şi calitatea muncii depuse, cu contri­buţia directă la dezvoltarea forţelor de producţie, la înflorirea societăţii socialiste. Este de la sine înţeles că fondul de retribuire este nemijlocit legat de producţia generală, de bu­nurile materiale pe care le produ­cem, de produsul social, de venitul naţional, de raportul dintre fondul de consum şi fondul de dezvoltare. Mărimea retribuţiei fiecăruia nu poate fi decit legată nemijlocit de fondurile generale de care dispu­nem intr-o anumită etapă de dez­voltare a societăţii noastre. Ceea ce merită subliniat este con­secvenţa cu care s-a urmărit, şi se realizează in proiectul de lege pre­zentat, asigurarea unei mai bune co­relări intre veniturile mari si veni­turile mici, realizarea unei retribuţii mai echitabile. In urmă cu circa 20 de ani, între veniturile cele mai mici şi cele mai mari era un raport de unul la douăzeci, în­ 1965 raportul acesta era de doisprezece la unul. Prin propunerile prezentate plena­rei, acest raport va fi mai mic de şase la unul... Aceasta arată preocu­parea consecventă de a realiza în viaţă hotăririle Congresului al X-lea, ale Conferinţei Naţionale cu privire la crearea unui raport mai echitabil intre veniturile mari şi cele mici. După cum aţi putut reţine, aşa cum am discutat şi la plenara din noiembrie 1973, s-a acordat o aten­ţie deosebită creşterii mai puternice a veniturilor mici. In mod special, prin hotăririle plenarei din noiem­brie 1973, asigurarea unui raport mai echitabil între venituri s-a creat pe seama creșterii mai puternice a veniturilor mici, realizindu-se o spo­rire corespunzătoare a veniturilor mari, dar intr-un raport mai echita­bil. De măsurile privind creșterea veniturilor beneficiază, în primul rind, tineretul, pentru că el este ace­la care, în primii ani de activitate, ocupă de regulă primele trepte din sistemul de retribuire. Ele consti­tuie deci o expresie a preocupării de a asigura tineretului, în primii ani de activitate, condiţiuni materiale mai bune, care să-i permită să pă­şească în viaţă un raport cu posibi­lităţile de care dispune astăzi socie­tatea noastră. De asemenea, cred că au fost re­ţinute măsurile privind simplifica­rea, faţă de primul proiect, a trep­telor de retribuţie reducerea unor trepte, crearea unui mai bun echili­bru intre diferite categorii, măsuri luate în scopul de a cointeresa mai mult oamenii muncii in efortul de ridicare a calificării. Cointeresarea este determinată de faptul că se poate ajunge, in diferite ramuri, la o diferenţiere destul de însemnată între salariile mici şi cele mari. O diferenţiere mai mare nu cred că este indicată. Trebuie să avem grijă să nu producem o nouă discrepanţă între veniturile mici şi cele mari. Trebuie să por­nim de la necesitatea de a păs­tra raportul echitabil în condiţiuni­­le de astăzi, să nu-l depăşim din nou prin creşterea mai intensă a venitu­rilor mari. Diferenţierea nu se poa­te face prin menţinerea la un nivel scăzut a veniturilor mici şi creşte­rea mai rapidă a celor de sus — aceasta ar duce la dezechilibrul ra­portului pe care l-am stabilit. Tre­buie avut însă în vedere că legea prevede posibilitatea acordului în toate sectoarele de activitate, inclu­siv a acordului global. Aceasta per­mite ca, pe baza realizării produc­ţiei fizice, veniturile să crească ne­limitat, ca rezultat al creşterii pro­ducţiei. Sunt şi astăzi muncitori care cîştigă de două ori mai mult decât alţii din aceeaşi categorie. Posibili­tatea cointeresării. De baza obţinerii unei producţii suplimentare, există în to­ate ramurile de activitate, in­clusiv în agricultură. Din toamnă a fost introdus si in sectorul minier un sistem simplu care leagă cîştigul de tona de cărbune livrată. Acesta este, realmente, un stimulent foarte puternic. Primind pentru fiecare tonă o anumită sumă, muncitorii pot obţine venituri nelimitate in raport de producţiile suplimentare. Aşa se şi explică faptul că, dacă in 1973, nu s-a realizat planul, în primele luni ale acestui an s-a obţinut, după cite ştiu, o producţie suplimentară. Deci, sistemul de retribuire pre­vede o serie de stimulente materiale directe, legate de producţie. In a­­ceastă categorie intră şi sistemul de premiere şi celelalte forme pe care le cunoaşteţi. De aceea, aş aprecia că în forma actuală, în ce priveşte principiile şi nivelele, proiectul este corespunzător şi putem să-l adoptăm ca atare. înţeleg faptul că fiecare vrea să treacă la o categorie superioară. Se pune, însă, întrebarea : ce să facem cu celelalte categorii ? Le trecem in jos sau le ridicăm şi pe ele mai sus ? O nivelare între diferitele do­menii de activitate nu se poate rea­liza ! Trecerea categoriilor de jos la cele de sus ar duce practic la nive­lare. Desigur, fiecare ramură este importantă. Există însă deosebiri in­tre ramuri. Una e să lucrezi în sub­teran, alta să lucrezi în metalurgie, alta să lucrezi in pădure. Nu subapre­ciem de loc rolul lucrătorilor din pădure, dar altă calificare se cere la tăiatul si fasonatul lemnelor şi alta in electronică, in producţia de ma­­şini-unelte sau de utilaj chimic. Trebuie să judecăm lucrurile de pe poziţia intereselor generale ale ţă­rii, ale tuturor oamenilor muncii; de aceea, trebuie să așezăm rapor­turi juste intre diferitele ramuri de (Continuare în par. a 3-a) PLENARA CONSILIULUI NAŢIONAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE Sub preşedinţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, a avut. Inc. miercuri după-amiază, plenara Consiliului Naţio­nal al Frontului Unităţii Socialiste. La ordinea de zi a plenarei : Modificările la Constituţia Republicii Socialiste România, addoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 25—26 martie 1974, supuse dezbaterii şi in plenara Consiliului Naţional al F.U.S. La începutul lucrărilor a luat cuvlntul tovarăşul Gheor­­ghe Pană, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., membru al Consiliului Naţional al Frontu­lui Unităţii Socialiste. După cum vă este cunoscut — a spus tovarăşul Gheor­­ghe Pană — Plenara Comitetului Central al Partidului Co­munist Român a aprobat la 26 martie a.c. propunerile referitoare la modificările unor prevederi ale Constituţiei Republicii Socialiste România, care prezintă însemnătate deosebită pentru dezvoltarea in continuare a Întregii vieţi politice, economice şi sociale din patria noastră. In legă­tură cu această istorică hotărire, s-a stabilit să fie supu­să aprobării Marii Adunări Naţionale propunerea de a se institui înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialis­te România. Complexitatea vieţii noastre sociale şi de stat atît pe plan intern, cit şi pe planul relaţiilor internaţionale pune in mod firesc sarcini importante pe linia organizării cen­trale a activităţii de stat, care să răspund­ă cit mai deplin cerinţelor înfăptuirii cu consecvenţă şi la un nivel calitativ superior a obiectivelor edificării societăţii socialiste ro­mâneşti, în vederea realizării acestor obiective fundamentale, Plenara Comitetului Central al P.C.R. a apreciat ca fiind necesară instituirea funcţiei de Preşedinte al Republicii Socialiste România, care va continua să păstreze în ace­laşi timp şi calitatea de preşedinte al Consiliului de Stat. Preşedintele Republicii Socialiste România va exercita o parte din atribuţiile ce revin Consiliului de Stat atit în re­laţiile interne, cit şi în relaţiile internaţionale. In unanimitate, Plenara Comitetului Central al Parti­dului Comunist Român a prezentat drept candidat pentru înalta funcţie de Preşedinte al Republicii Socialiste Româ­nia pe secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae CJCAUŞESCU. Raţiunea pentru care a fost făcută această propunere este aceea că tovarăşul Nicolae Ceauşescu reprezintă cea mai proeminentă personalitate a naţiunii noastre socia­liste, omul care întruchipează calităţile cele mai înalte de conducător de partid şi de stat, de patriot consecvent, de militant înflăcărat pentru cauza socialismului şi co­munismului în patria noastră, pentru libertatea­ şi ne­­atirnarea României, pentru solidaritatea internaţionalistă cu toate ţările socialiste, cu toate forţele revoluţionare ale lumii. Acestea sunt şi motivele pentru care propun susţinerea de către Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socia­liste a candidaturii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, con­ducătorul partidului şi statului nostru, cel mai iubit fiu al poporului român, în funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. In cadrul dezbaterilor au luat cuvîntul tovarăşii Traian Ştefănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., ministru pen­tru problemele tineretului. Ludovic Fazekaş, preşedintele Consiliului judeţean Harghita al F.U.S., Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Eleonora Mărculescu, preşedinta Comitetului judeţean al femeilor — Galaţi, Richard Winter, preşedintele Consi­liului judeţean Sibiu al F.U.S., Toma Spiridon, maistru la Uzinele ,,1 Mai“ din Ploieşti, Tincu Anton preşedintele Cooperativei agricole de producţie din Palazu Mare — Constanţa, Constantin Dăscălescu, preşedintele Consiliu­lui judeţean Galaţi al F.U.S. Participanţii la dezbateri — reprezentanţi ai organiza­ţiilor de masă şi obşteşti, al clasei muncitoare, ţărănimii şi intelectualităţii, ai oamenilor muncii români, maghiari, germani — au susţinut cu înflăcărare candidatura tovară­şului Nicolae Ceauşescu pentru înalta funcţie de preşedin­te al Republicii Socialiste România, şi-au manifestat incă o dată, şi cu acest prilej, simţămintele de dragoste, stimă, preţuire faţă de secretarul general al Partidului Comunist Român. In cuvîntul lor, ei au dat o înaltă apreciere activi­tăţii laborioase, plină de pasiune şi dăruire, a conducătorului partidului şi statului nostru pusă in slujba edificării so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, a înfloririi pa­triei şi fericirii poporului, cauzei socialismului şi păcii in lume, subliniind că viaţa şi munca celui care con­duce cu înţelepciune destinele naţiunii române întruchi­pează un strălucit exemplu pentru toţi oamenii muncii din patria noastră. De numele tovarăşului Nicolae Ceauşescu — au subliniat vorbitorii — sunt indisolubil legate marile realizări obţinute de România socialistă în construcţia vieţii noi pe pămîntul patriei noastre, în ridi­carea continuă a nivelului de civilizaţie şi a bunăstării întregului popor, inaltul prestigiu de care se bucură tara noastră in lume­ 1- — Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste a hotărît în unanimitate să-şi însuşească pro­punerile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. cu privire la unele modificări ale Constituţiei şi, la rîndul său, a decis să recomande Marii Adunări Naţionale legiferarea lor. 2. — Exprimînd adeziunea deplină a tuturor organiza­ţiilor care alcătuiesc Frontul Unităţii Socialiste, a între­gului nostru popor, plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit cu un sentiment de profundă satisfacţie şi mîndrie patriotică hotârirea Plenarei C-C­ al P.C.R. din 25—26 martie a.c. de a propune Marii Adunări Naţionale alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, in funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România. IN UNANIMITATE, PLENARA CONSILIULUI NATIO­NAL AL FRONTULUI UNITĂŢII SOCIALISTE A SUS­ŢINUT CANDIDATURA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU PENTRU ÎNALTA FUNCŢIE DE ŞEF AL STATULUI ROMAN ŞI A HOTARIT SA PROPUNĂ, LA RINDUL SAU, MARII ADUNĂRI NAŢIONALE ALEGE­REA SECRETARULUI GENERAL AL PARTIDULUI CA PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. 3. — Plenara Consiliului National al F.U.S. şi-a însuşit hotârirea Plenarei C.C. al P­C­R. cu privire la eliberarea tovarăşului Ion Gheorghe Maurer din funcţia de preşedin­te al Consiliului de Miniştri, la cererea sa. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. şi-a însuşit hotârirea Plenarei C.C. al P.C.R. de a propune pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Miniştri pe tova­răşul Manea Mănescu. Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit ca propunerile respective să fie prezentate Marii Adunări Naţionale şi în numele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. 4. — Plenara Consiliului Naţional al F.U.S. a hotărit convocarea pentru ziua de 23 mai a Congresului Frontului Unităţii Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei, a luat cuvîntul tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU. Mulţumind pentru încrederea manifestată de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, prin votul pe care l-a dat, susţinind hotârirea şi Propunerea Plenarei C.C. al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a de­clarat, în aplauzele entuziaste ale participanţilor, că va servi, ca şi pînă acum, poporul, cauza socialismului şi comunismului, dezvoltarea patriei noastre, creşterea bu­năstării şi fericirii poporului român, politica de colabo­rare și pace cu toate națiunile lumii. ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT In ziua de 27 martie 1974, a avut loc, la Palatul Re­publicii, şedinţa Consiliului de Stat, pren­dată de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a examinat şi şi-a însuşit in unani­mitate proiectul de lege privind modificarea Constituţiei Republicii Socialiste România, elaborat pe baza hotărî­­rilor Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 25—26 martie a.c., şi a hotărit ca acest pro­iect sa fie supus spre adoptare Marii Adunări Naţionale. Totodată, CONSILIUL DE STAT, IN UNANIMITATE, ŞI-A ÎNSUŞIT HOTARIREA PLENAREI C.C. AL P.C.R. DE A SE PROPUNE MARII ADUNARI NAŢIONALE ALEGEREA TO­VARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN, CA PREŞEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. întregul nostru popor salută cu entuziasm şi sprijină cu deosebită căldură propunerea Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi a Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste cu privire la ALEGEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România Prin numeroase telegrame şi scrisori, comitetele judeţene de partid, oamenii muncii din întreprinderi şi instituţii, de pe şantiere şi ogoare îşi exprima cu multă bucurie acordul deplin faţă de alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al poporului nostru, în înalta funcţie de preşedinte al Republicii Socialiste România. (Pagina a lll-a) ! ASTĂZI, ÎN JURUL OREI 11,15, POSTURILE NOAS- S­ ­ TRE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE VOR TRANSMITE DIRECT DE LA PALATUL MARII ADUNĂRI NAŢIO­NALE ŞEDINŢA SOLEMNĂ CONSACRATĂ ALEGERII­­­­ PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA. |­­ în pagina a IV-a Interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU publicistului italian Franco Piccinini

Next