Naţiunea, octombrie-decembrie 1927 (Anul 1, nr. 210-275)

1927-10-14 / nr. 219

Anul I. No. 219 Prim-redactor și re­dactor responsabil : ISAM TOLAN Sedai Piața r­e 227 R. On. Asociațiunea Pf"““1“* și lit. poporului Roman exemplarul Vineri, 14 Oct^mvrie 1927 irr T­ nrnninn-Annn TTmiTii­r irrfr-nmTirr rt it rwimfi­ i­n ii­ iMian­î TTT'ii iu j' m ABONAMENTELE: Pe un an . 6<Xl Lei i e an . 300 Lei Pe­r­, an ; 150 Lei Per.tru streinatate. 1203 Lei Nu e mult de când a apărut în Basarabia, sub conducerea unui medic, o revistă de folclor în spe­cial, apoi de probleme sociale și culturale, cu scopul de­ a face cunoscute, întregului românism, firea, înclinările particulare și practicele de diferite feluri ale basarabenilor. Toate acestea în vederea marei opere de unificare a românismu­lui de pretutindeni. Oamenii po­litici au datoria ca în proectele lor de realizări diferite să țină seama de natura proprie a vieții grupului respectiv de oameni. Nu­mai cunoscând starea de fapt poți ajunge la mijloacele celea mai eficace. Plecând deci de la date reale. Cunoscând. Nu făurind cu fantezia raiuri biblice și moha­medane. Astea-s sdvențe bune de aruncat în primul coș de rămă­șițe ce-ți iasă în cale. Acesta-i scopul practic al pu­blicației basarabene. Să o cetiască politicianii și să învețe­­ din ea. Dacă vreau să servească țara. Publicațiile de probleme sociale, folclor, culturale, nu sunt scrise pentru distracții sau numai fiindcă le face plăcere celor cari le scriu. Ar trebui să o știe aceasta poli­ticianii noștrii actuali sau viitori, odată pentru totdeauna. Am auzit de nenumărate ori vorbindu-se astei : mi-e scârbă de filosofie și de tot neamul ei, so­ciologie, etnologie, literatură etc. Asta o spuneau conducătorii de-ai tinerimii cari, cine știe, poate ne va bate soartea cu ei într’un loc de cinste. Ei bine, oameni ca ac­eștia, vor ajunge, cum am zis, în locuri cu răspundere. Nu fiind­­că-s merituoși, ci mai mult fiindcă nu avem mai buni. Și ei cred că Dzeu le-a dat un cap așa de cu­minte, că pot să-l puc la temelia încercărilor de realizări cu toate bătăliile cu cari l-a împănat na­tura. Acești oameni trebuesc edu­cați. Educația lor trebue să fie fă­cută în special într’un sens: Să respecte cultura, pe omul ce o reprezintă și să intuiască înșiși a și-o însuși. Se cade mereu în păcatul de-a se accentua rostul însuflețirii, a inimii. Nu îl negăm. N­ credem chiar necesar. Dar capul în pri­mul rând: pregătirea culturală. Inimi înflăcărate sunt destule. Oamenii se înflăcărează cu treabă cât și fără treabă. Din Chișinău ne vine o altă revistă cu caracter: politic, lite­rar și social.­­ Tribuna Româ­nilor Transnistrieni. Dl Pan Halipa constată că noi românii cunoaștem toate mișcă­­­­rile de seamă din toată lumea.­­ Nu-i cunoaștem însă pe frații noștrii de peste Nistru. Mulți foarte mulți nu știm că ei sunt constituiți într’o republică so­vietică, în care limba oficială este rusească, în școală se învață ru­sește (afară de primele două clase primare!), că „Plugarul Roșu“ organul oficial al partidu­lui este scris românește (ca exem­plu la întâmplare: „Ușile, feres­­trile răle, păreții deslipiți, focu nu-i cu ce face, bate vântu, nu-s scaune de șezut, o lampă miti­î­­­tică puchioasă de la care abia­­abia se zărește), cu caractere ru­sești. Că toate deprinderile pu­blice sunt artificiale și că nu pot dăinui mult. Că oamenii aceștia trebue pregătiți. Că noi trebue să-i cunoaștem ca să-i putem a­­juta. Din aceast fel publicație nu­mai, putem să-i cunoaștem. Importanța ei credem că o vede fiecare. Mai ales noi ardelenii îi cunoaștem prea puțin. Să spri­jinim revista „Tribuna Români­lor Transnistrieni“ pentru binele națiunii. Din Iugoslavia Aplanarea crizei ministeriale Belgrad, 13 (Rador). — Sunt indicii de aplanare a crizei minis­teriale, democrații guvernamentali arătându-se mai concilianți. Este totuși posibilă înțelegerea pentru continuarea coaliției. Ministrul Italiei protestează la Belgrad „Giornale d’Italia“ anunță că mi­nistrul Italiei la Belgrad a protes­tat împotriva caracterului antiita­­lian al manifestațiilor făcute cu ocazia înmormântării gene­alului Covacevici. Ucigașul lui Covacevici de­mască Bulgaria oficială Din Belgrad se anunță că măr­turisirile atentatorului lui Covace­vici, Krolev, compromit grav Bul­garia oficială, dovedind legăturile guvernului cu comitetul de propa­gandă promacedonean. Falsurile iredentei ungurești Dl Paleologue răspunde insi­nuărilor maghiare Direcțiunea presei din ministe­rul afacerilor străine face cunos­cut că dl C. Diamandi, ministrul României la Paris, a primit, din partea d-lui Paleologue, următoa­rea scrisoare, cu data de 11 oc­tombrie : Scumpul meu prieten, „Eram sigur că nu vei atribui, nici o clipă guvernului francez, răspunderea de a fi condus în 1920, cu guvernul ungar, ciudata negociere, care, de câteva săptă­mâni, stârnește atâta emoție prin­tre maghiari. „O asemenea negociere n’a avut loc niciodată. Cât despre nota oficială, semnată de mine și, în jurul căreia presa un­gară face atâta zgomot, este un fals de la primul până la ultimul rând“. (ss) Paléologue Descinderea școli­lor primare s’a a­­mănat din nou București, 13 (Rador). — In capitală au mai rămas 41 cazuri de poliomielită. In ultimele zile s’au mai înre­gistrat nouă cazuri de para­lizie infantilă în provincie, de aceea s’a decis ca școlile primare să nu să deschidă, decât la întâi Noemvrie. Rothermerisme Telegramele anunță că falanga rothermeristă s-a înmulțit pe ziua de ieri cu un personaj american important: senatorul Borah. Cel puțin așa vestește ziarul budapes­­tan „Az Est“. Acsta publică în formă senzațională o telegramă a corespondentului să­u din New-York, prin care se anunță că senatorul Borah a publicat în legătură cu acțiunea lordului R­othermere un articol asupra situației din Europa centrală, favorabil Ungariei și re­vizuirii tratatului de la Trianon. Borah mai declară — o spune co­­­­respondentul lui „Az Est” — că va căuta orice ocazie să lucreze efec­tiv în această direcție.­­ * " Se afirmă că este apropiată apa­riția unei vaste lucrări de propa­gandă maghiară, intitulată „Drep­tatea Ungariei“, care va fi publica­tă în mai multe limbi, cu colabora­rea celor mai proeminente perso­nalități ale vieții politice și cultu­rale maghiare și a unor distinse personalități dintre alte țări. Lucra­­rea aceasta ar reuni cea mai am­plă, mai amănuț­tă, mai dibaci spe­culată documentare. La Budapesta, după cum s’a mai anunțat, se așteaptă sosirea unei delegații a Ligii parlamentarilor pro-m­aghiari din Anglia, prezidată precum se știe de Sir Robert Go­wer. O rudenie a acestui Gower, ma­iorul cu acelaș nume, parlamentar și dânsul, membru în suszisa ligă a și sosit la Budapesta, unde după ce cu ocazia călătoriei sale de-acum o lună se declarase împo­triva lordului P._ hermere acum, printr’un interview dat presei bu­­dapestane, se declară partizan al revendicărilor ungurești. Aflăm cu prilejul acesta că vizi­ta delegaților amintitei ligi en­gleze se face ’n scopul adunării materialului cu care se va răspunde la răspunsul ce-l va da dl Cham­­berlain după deschiderea parlamen­tului englez, celor trei interpelări făcute ’n chestia Ungariei de mai sus amintitul sir Robert Gower. D. Chamberlain, după cum s’a mai a­­rătat, a declarat cu privire la inter­pelările acestea, că răspunsul ce li-l va da, „va epuiza complect chestiunea pro - maghiarismului“. Ori, aceasta uneltele iredinței un­gurești n’o doresc în ruptul capu­lui și prin urmare fac călătorii de studiu. » Confratele Ion Dragu atrage a­­tenția că s a introdus în școlile se­cundare engleze un nou atlas, care oferă, între altele, o hartă etnogra­fică a Ungariei aranjată după mo­delul hărților de propagandă și având de­desubt un text explica­tiv în care se arată că „aceasta trebuia să fie frontiera Ungariei adevărate pe care tratatele au ne­dreptățit-o“. Ori această frontieră e identică cu a lui Rothermere. Cine sunt candidați la succesiunea lui Racovski Paris. 13. — După știri din Moscova, se va întruni acolo la 19 Octombrie comitetul executiv al Internaționalei a III, întrucât membrii internaționalei sunt de­­ părere, că numai comitetul exe­­­­cutiv poate decide in chestia re­­­­chemării ambasadorului sovietic la Paris, Rakovski. In cercurile politice din Mos­cova domnește mare nesiguranță cu privire la numirea urmașului lui Rakovski. Candidații sunt fos­tul ministru sovietic la Peking, Karachan, și cel din Viena Joffe, dar se crede că guvernul francez nu-și va da consimțământul la numirea nici unuia din aceștia. Programul de activitate al d-lui Partenie Dan, prefectul jude­țului Cluj Intensificarea conferințelor administrative și rezul­tatele lor practice — Proecte pentru înălțarea nive­lului cultural al populației județului — îmbunătățirea stării căilor de comunicație — Starea sanitară a ju­dețului va fi ameliorată . Declarațiile d-lui prefect dr. Partenie Dan Adresându-ne dlui dr. Partenie Dan, noul prefect al județului Cluj, ca să ne arate ce inițiative­­ voește să ia pentru prosperarea­­ județului nostru am primit deja din următoarele lămuriri: „Guvernul intenționează să re­organizeze întreaga administrație. In legătură cu aceasta în jude­țul nostru toate locurile cari sunt sau vor deveni vacante, vor fi complectate cu elemente cari au pregătirea necesară pentru func­ția respectivă și care prezintă și toate garanțiile că-și vor îndepli­ni datoria legal și cinstit. Programul de reorganizare este încă în faza alcătuirei, va fi însă terminat în cel mai scurt timp. Intensificarea conferințelor ad­ministrative „Conferințele administrative ce se țin prin județ se vomu intensi­fica. Ele vor avea loc nu numai la reședințele de plasă ci și la re­ședințele secretariatelor. Cari sunt domnule prefect, re­zultatele practice ale acestor conferințe ? —„Pe de-o parte — ne răs­punde dl prefect Dan — orga­nele administrative subalterne vor vedea cum trebue să-și adminis­treze circumscripția, cum trebue soluționate chestiunile ce li se pun precum și cum trebue sa­tisfăcute doleanțele juste ale populației. Tot odată aceste conferințe sunt un sistem nemijlocit pentru controlarea împrejurărilor și a fe­lului cum organele subalterne e­­xecută ordinele ce li se dau. Pe de altă parte cetățenii sunt scutiți de a mai bate drumurile până la Cluj putându-și spune doleanțele acolo la fața locului. Intru­cât rezolvarea acestor do­leanțe nu necesită formalități mai compl­iate, ea se poate face pe loc. In felul acesta cererile cetățe­­­­nilor sunt scutite de a mai trece prin retorta bi­rocratismului. Planuri culturale „Voi da tot sprijinul ce-mi stă în putință și voi încerca în cercul meu de activitate să exe­cut frumoasele planuri culturale întocmite de guvern. Pentru ca construcțiile școlare să poată fi înfăptuite, voi sta în ajutorul comitetelor școlare locale dându-le tot concursul spre a putea obține avantaje de la diferi­tele ministere și după posibilitate le voi acorda și ajutoare în bani. Repararea drumurilor și a po­durilor „Am constatat atât din diferite plângeri cât și cu ocazia diferite­lor inspecții ce le-am făcut prin județ, că o bună parte a drumu­rilor noastre iasă mult de dorit. Tocmai pentru aceia am dat ordin să se facă toate lucrările pregătitoare pentru a putea în­cepe campania de toamnă pentru repararea drumurilor și a podu­rilor. Este prea adevărat însă, că fondul ce-l are județul disponi­bil pentru repararea drumurilor, este foarte redus și că vom pu­tea face prea puțin din acest fond. Mi se pare însă că am gă­sit soluția care să-mi ușureze pu­tința de a pune în bună stare căile de comunicație ale județu­lui. Acest lucru însă nu se va putea face de o dată ci în mod succesiv. Sper însă că în scurtă vreme vom ajunge ca și in acea­stă materie să întrăm în normal. Ameliorarea situației sanitare „In materie sanitară, ministerul sănătății publice a pus în ve­dere că va căuta să sporească mijloacele sanitare ale județului prin înființarea de dispensării, ambulatorii etc. Despre aceasta v’ați putut convinge și cu ocazia vizitelor ministeriale de la Huedin din zilele trecute, când s’au și luat măsuri pentru înființarea unei noi circumscripții medicale cu se­diul în Răcătău și dispensării în diferite localități. „In orice chestiune de interes general, în care mi se va solicita ajutorul, voi da tot concursul meu și sunt convins că voi putea face o bună operă de consolidare, pentru că voi avea și eu la rân­dul meu toată solicitudinea gu­vernului, care e alcătuit din oa­meni pricepuți și cu tragere de inimă pentru nevoile obștești. Acolo unde lipsește o iniția­tivă pentru a crea ceva nou, mă voi intui să fiu eu acela care să pornească această inițiativă“ — încheie dl dr. Par­tenie Dan prefectul județului Cluj declarațiile dsale. Șt. P. Chestiunea Dunării România susținută de un profesor belgian la Haga HAGA. 13. (Rador) — In șe­dința de ort a Curții internațio­nale a justiției, profesorul belgian Vischer a prezentat teza Româ­niei în litigiul cu Comisiunea Europeană a Dunării. Prof. Vischer a arătat că prin tratatul de la Berlin (1878) s-a stabilit competența comisiunii până la Galați, iar tratatul ulterior de la Londra și a lărgit competența până la Brăila. De la Sulina însă, România nu este obligătoare a respecta actua­lele prevederi, fiindcă tratatul a fost încheiat fără participarea ei. Dezbaterile continuă.

Next