Năzuința, aprilie 1972 (Anul 5, nr. 223-227)

1972-04-08 / nr. 224

Năzuința — 2 8 aprilie 1972 ECONOMICE în ultimii ani legumi­cultura județului a cunoscut o puternică dezvoltare. Baza teh­­nico-materială s-a îmbunătățit, au fost introduse noi tehnologii și s-a creat un cadru organiza­toric favorabil obținerii unor recolte mari. Suprafețele cu le­gume au crescut, structura cul­turilor s-a îmbunătățit, asigu­­rîndu-se cantități tot mai mari de legume pentru aproviziona­rea pieții, pentru semiindustriali­­zare și la export. In anul trecut recolta de legume a fost mai mare cu 21 la sută față de pre­vederi, ceea ce a permis să se livreze suplimentar la fondul de stat 2.415 tone legume, iar la export 690 tone. Din cultura castraveților în cîmp, județul nostru a asigurat, în anul tre­cut, 50 la sută din exportul țării. In acest an sarcinile legumi­cultorilor noștri sînt mult mai mari. Producția de legume tre­buie s-o depășească pe cea din anul trecut, să se creeze condi­ții de obținere a legumelor mai timpurii, iar pe piață, aspectul comercial al legumelor, trebuie să cîștige considerabil la cali­tate. Particularitățile meteorologice ale acestei primăveri permit ob­ținerea unor legume mai devre­me ca ln alți ani. Legumicul­torii, profitînd de aceste con­diții favorabile, au trecut din timp la pregătirea viitoarei pro­ducții: la amenajarea și însă­­mtnțarea răsadnițelor, la pregă­tirea terenurilor și însămînța­­rea culturilor din prima epocă, la repararea salariilor etc. Le­­gumele-verdețuri au fost însă­­mînțate încă în cursul lunilor februarie și martie, realizîn­­du-se planul în proporție de 125 la sută. Cu mici excepții, culturile vegetează normal, se prezintă bine și se așteaptă ca în următoarele zile să se treacă din plin la recoltarea spanacu­lui, a salatei, a ridichilor și a cepei în C.AJP, Hida, Jibou, He­­reclean, Zăuan etc. Față de anul trecut se consta­tă preocupări mai bune și în ceea ce privește producerea le­gumelor în solarii. Au fost a­­menajate și reparate din vreme toate solariile, ceea ce a permis să se iasă din timp cu răsadu­rile în spațiile protejate. La C.A.P. Gîlgău pe Someș și Măieriște au fost răsadurile de varză și plantate tomate în solarii, fapt ce va permite ca în prima parte a lunii iunie să se obțină recolte de varză și tomate timpurii. Un aport de seamă la obține­rea de legume timpurii îl are complexul intercooperatist de la Zăuan, care, în acest an, va fi extins la 12,5 ha. Stadiul lu­crărilor de extindere este pro­mițător. Termenul de dare în funcțiune, la capacitatea finală, era prevăzut pentru luna august, însă au fost luate măsuri ca acest termen să fie devansat. Din cîte ne spunea tovarășul Valentin Keresztes, directorul complexului, am înțeles că lu­crările vor putea fi încheiate încă în cursul acestei luni. în spațiile amenajate au și fost plantate primele hectare cu ră­saduri. Lucrarea a fost declan­șată în data de 23 martie, iar pînă la începutul acestei săptă­­mîni erau plantate în solar 2,5 ha cu tomate și varză timpurie. In aceste zile, legumicultorii de aici dau zor cu plantatul răsadurilor de tomate pe restul suprafeței cu solarii neîncălzite. La această acțiune au fost antre­nați și salariații I.P.V­.L.F. In săptămîna trecută, joi, circa 200 de salariați au fost mobilizați să dea o mînă de ajutor pentru urgentarea plantării tomatelor. Tot la acest complex vor fi pro­duse și o parte din materialul săditor necesar unor ferme de producție. A fost însămînțat 0,5 ha seră înmulțitor cu ardei grași, tomate și vinete. Plante­le au răsărit frumos, uniform, astfel că, în curînd, unitățile • Mai timpurii, • Mai multe, • Mai frumoase beneficiare vor putea intra în posesia răsadurilor. In aceste zile, o mare atenție trebuie acordată însămînțării și plantării legumelor în cîmp. Din datele centralizate la județ reiese că au fost însămînțate 75 la sută din legumele primei epoci. Ceapa a fost însămînțată pe 72 la sută din suprafața planificată, usturoiul pe 100 la sută, rădăcinoasele pe 75 la su­tă și varza timpurie pe 20 la sută. Rezultate bune la această lucrare se constată la C.A.P. Hida, Năpradea, Crasna, Sur­­tkte etc. La C.A.P. Dragu s-au însă­mînțat toate legumele destinate primei epoci: cu ceapă 5 ha, morcovi 4 ha, usturoi 2 ha, sfe­clă roșie 1 ha, pătrunjel și păs­­tîrnac 3 ha, mazăre păstăi 3 ha. în aceste zile, la ferma le­gumicolă din Dragu, se desfă­șoară acțiunea de plantare a ră­sadurilor de varză în tunele. Pînă la începutul săptămînii, du­pă cîte ne spunea tovarășul Ilarie Bora, ing. șef, s-au plantat 2 ha cu varză. Lucrarea va fi încheiată (pe cele 5 ha) pînă cel tîrziu sîmbătă (n.r. — azi). Despre stadiul lucrărilor în legumicultură ne-am interesat și la C.A.P. Băbeni. Aici­, ferma legumicolă va cuprinde în acest an 60 ha. Pentru producerea ră­sadurilor s-au amenajat 1000 mp de răsadniță unde plantele se prezintă relativ bine. Răsa­durile de varză timpurie, pen­tru cele două ha planificate, erau bune pentru plantat. De fapt, după cite ne spunea tova­rășul Nicolae Avram, președin­tele cooperativei, în primele zile ale acestei luni răsadurile de varză vor fi plantate în cîmp. Pentru a se obține o produc­ție cît­ mai mare de legume s-a amenajat, în iarnă, 50 ha pen­tru irigat. Numai că utilajele n-au fost încă instalate, deși prima udare era absolut nece­sară pînă la acea dată. Mai cu seamă la cultura de ceapă care era însămînțată de mai mult timp și în multe locuri nu răsărise încă din lipsă de umi­ditate. Restanțe mari în ce privește pregătirea agregatelor pentru irigat se constată și în alte u­­nități. Deși solul este excesiv de uscat și necesita declanșarea udărilor, stațiile de pompare și aripile de ploaie nu erau încă puse în funcționare în multe unități cu pondere în legumi­cultură. La C.A.P. Surduc lip­sesc sorburile de la stația de pompare, iar la Băbeni lipseau o parte din aripile de ploaie. Și nu că ar lipsi din bazele de aprovizionare, dar nu au fost procurate, deși s-a indicat ca cel tîrziu pînă la 5 aprilie toate pregătirile în vederea de­clanșării lucrărilor să fie în­cheiate. Dat fiind faptul că în sol se resimte deficit de umiditate, este necesar ca în aceste zile să se pună în stare de funcționare toate pompele și utilajele de aspersiune. Este necesar să se facă udări de aprovizionare pe terenurile unde vor urma legu­mele din epoca a doua, iar a­­colo unde s-au însămînțat, iri­garea trebuie să continue zi și noapte. Cu ceapă s-a însămînțat o mare suprafață în această pri­măvară, însă, ea recolta să fie bună, trebuie depuse eforturi stăruitoare pentru întreținerea culturii în mod exemplar. în multe locuri ceapa este răsări­tă, dar a năpădit-o buruienile. Se cere concentrarea de urgen­ță a unor forțe sporite pentru efectuarea privitului pentru că de această lucrare depinde cel mai mult nivelul producțiilor viitoare. Suprafețele însămînța­­te trebuie repartizate pe parce­le, membrilor cooperatori, pen­tru a fi lucrate în acord global. Tariful de plată trebuie stabi­lit corect, în funcție de volumul de lucrări și nivelul recoltelor ce trebuie obținute. O altă lucrare de mare inte­res economic este efectuarea re­­picatului. Se constată că în mul­te locuri s-a renunțat cu bună știință la această operațiune. Trebuie știut că repicatul răsa­durilor este obligatoriu. Condi­țiile agrometeorologice din a­­ceastă primăvară impune obține­­rea unor răsaduri viguroase bi­ne dezvoltate ca odată plantate în cîmp să avem garanția că vor porni în vegetație și că vor realiza recolte sporite. Ing. Octavian DUMBRAVA. G. LUM­ION Ce fac grădinarii pentru a avea legume Necesitatea creării unei rezerve suficiente de apă în sol, a unui mediu favorabil de dezvoltare a plan­telor este o cerință de mare importanță economică, căruia trebuie să-i subscrie, prin contribuția lor, toți lucrătorii ogoarelor, conducerile de C.A.P. și specia­liștii agricoli. In cuvîntarea ținută la Congresul al II-lea al țărănimii cooperatiste, tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, a subli­niat că înfăptuirea programului de irigații și amelio­rări funciare cere mobilizarea eforturilor întregii ță­­rănimi, fiind necesar C3 pe lingă eforturile de interes național, fiecare cooperativă, fiecare unitate să-și realizeze o suprafață irigată cît mai mare. Aceste prețioase indicații constituie și pentru cooperatorii din județul nostru un puternic imbold pentru a con­tinua în ritm susținut lucrările de ameliorări funcia­re, acumulări de apă, punerea în funcțiune a agre­gatelor de aspersiune și a m­otopompelor existente. Se știe că bilanțul apei în sol este destul de defici­tar, în funcție de condițiile deosebite ale acestei pri­măveri lucrările trebuie efectuate diferențiat pentru a înlătura minusurile acestui bilanț. Privind întreține­rea terasamentelor și canalelor amenajate pentru iri­gații, cît și creșterea acestor suprafețe, putem con­semna exemple semnificative. La C.A.P. Someș Odorhei, din suprafața de 60 ha planificată a fi amenajată în această primăvară, 40 ha sînt terminate. Cooperatorii de aici sînt hotărîți ca proiectul întocmit de către C.Î.F. să 1 ducă pînă la capăt. Dintr-o conversație avută zilele trecute cu ingine­rul Iosif Suciu, a rezultat că aici cooperatorii din echipa condusă de către tovarășa Aurelia Buciuman dau o importanță deosebită irigațiilor. Agregatul de aspersiune era pus in funcțiune, aripile de ploaie re­vărsau picături fine de apă peste culturile de lucer­na și pe terenurile unde se vor planta legume. Din păcate sunt conduceri ale unor C.A.P. care re­fuză să execute amenajări noi pentru irigații, așa cum sînt cele din Sînmihaiul Almașului, Benesat, Glod, Letca, Lozna și altele, care, printr-o simplă hîrtie zi­să negație înaintată C.I.F.-ului, s-au spălat pe mîinî de această importantă sarcină. Se poate spune, pe drept c­uvînt, că în aceste unități se subapreciază voit posibilitățile unor recolte mari pe care le-ar putea oferi irigarea unor culturi. În județul nostru există peste 53 agregate de asper­siune și un număr însemnat de motopompe. Acestora trebuie să li se creeze front de lucru, să fie verifica­te, reparate și asigurate cu personal temeinic instruit în vederea exploatării lor raționale. Este evident că în acest an vegetația culturilor se găsește în avans cu circa 20 de zile față de alți ani, însă în unele zone umiditatea solului este sub capa­citatea de cîmp. în aceste condiții trebuie să se acor- ÎN SOI ESTE APĂ Pu­țINĂ. DECLANȘAȚI „PEOILE ARTIFICIALE” de cea mai mare atenție irigațiilor care trebuie de­clanșate cît mai devreme, iar udările să fie făcute în mod diferențiat. La­­ culturile din prima epocă, cele cu semințe mici cum sunt lucerna și legumele, acolo unde stratul de sol la suprafață este mai uscat, la irigare se vor folosi doze mai mici de apă și insta­lații de irigare cu jet mic pentru a pulveriza apa cît mai fin Se impune totodată acordarea unei atenții mai mari stabilirii adîncimii de încorporare a semin­țelor în funcție de umiditatea solului. Este indicat să se lucreze în așa fel încît să se asigure contactul din­tre semințe și stratul umed pentru ca încolțirea și răsărirea să se producă cît mai repede. Specialiștii din fiecare unitate agricolă de stat și cooperatistă trebuie sa urmărească starea de umi­ditate a terenului pentru ca, pe această bază, să sta­bilească în mod concret, pe fiecare tarla în parte, cînd să se facă semănatul și ce măsuri trebuie luate pentru înlăturarea efectelor negative ale deficitului de apă din sol, astfel ca, încă de la însămînțat, să se pună o temelie bună recoltei din acest an. R. GAV­RILIÁN Cite un nuc pentru ei • ••• * și copiii lor Zona din bazinul inferior al Almașului, cît ține raza comunei Bălan cuprinde o suprafață des­tul de mare de terenuri slab pro­ductive sau neproductive. în Ve­derea valorificării superioare a acestora, a folosirii cît mai rațio­nale a pămîntului, conducerea comunei a preconizat plantarea acestor suprafețe cu nuci, vișini, cireși, coacăz, piersici etc. Numai la plantațiile de nuc, comuna Bălan va realiza 54,5 la sută din totalul pe județ din acest an. Pe cele 30 ha au fost deja pre­gătite toate gropile.­­Săptămîna trecută, în fiecare sat se lucra de zor la plantații. La Gîlgăul Almașului am stat de vorbă cu tânărul inginer Ghibu Horea. — Merge și aici nucul de Si­­bișel ? — Nu că n-ar merge, dar­ nu toată sămînța e bună. Ori tocmai la nuci e greu s-o verifici pe fie­care în parte. Noi am adus-o de la Stațiunea experimentală Gioagiu. La Ch­cchiș se vor planta alb­" 5 ha cu coacăz. De asemenea pe întreaga comună vor fi plantate 103 ha cu cireși (vișini), 5 ha cu piersic și 3 ha cu zmeur. Prin urmare, inițiativa a găsit imediat un ecou în rândurile membrilor C.A.P.-urilor din comună T. ALMAȘANU înfloresc livezile

Next