Neamul Românesc, septembrie 1921 (Anul 16, nr. 197-223)

1921-09-26 / nr. 219

A«* În? STVMoan-i 219 - abonamentul p Pe un an în țară. 160 lei Pe șease luni . . 80 » Pe trei luni . . . 40 » Pentru străinătate dublu. •Foaia Partidului Nationalist-Democrat - r íifii WMlli Ellltni ....... •vrinimi / REDACȚIA 12/60. 1 ELLl NNI ADMINISTRAȚIA 5/4Î. Apare zilnic a București, Luni, 26 Septembrie, ?§Sî Director: N. IORGA REDACȚIA Str. Domnița Anastaaîe * ADMINISTRAȚIA i Strada Lipscanii Noi oi tj _® , _ __ _____ Doi dispăruți Din Cluj se anunță moartea profesorului Precup. In acest Ardeal liberal în care principala îndeletnicire e azi a se face politică de partid pentru a se rupe cît mai mult solidaritatea națională și a se face cît mai mult pe placul dușmanilor noștri celor vechi și statornici. Precup era unul dintre acei oameni rari al căror gînd se îndrepta numai la cultura românească, aceia care împacă, înfrățește și duce mai departe acest neam rămas în urmă. Nu-și călca astfel obiceiul unei vieți întregi de muncă și devotament Profesorul din Blaj fusese totdeauna între aceia de la cari cu siguranță se cere munca spornică pentru binele obștii. Ca stîtea ori l-am văzut îndeplinind, modest și bucuros de isprava lui, sarcina care i se dăduse și pe care el o primia recunoscător că poate fi de folos. După unire, ca inspector al învățămîntului superior, el a adus însemnate servicii. Păcat numai că dorința lui de a face numai cele de nevoie pentru școli s’a lovit, mai ales în timpul din urmă de a fostemistuitoarea patimă de partid. Am o scrisoare din ultimele lui zile în care se arată scîrbit și gata de a se retrage. D-nul Vasile Sion, care și el dispare prea răpede, era cu totul alt temperament. Nervos, iute, gata de supărare și, îndată ce era supărat, de războiu, cu oricine, pentru orice, el era odată, cu același foc, la Serviciul Sanitar un administrator strașnic, neadormit,gata oricînd să sară asupra epidemiei și s’o distrugă. Nu ca pe o nenorocire publică, ci ca pe un adversar personal, aș zice, ca pe un adversar politic. Căci violent om de partid era și doctorul! Liberalismul n’a avut niciodată, ca ideie și ca alcătuire, un mai militant apărător. Cu o lume înțrengă era gata să se iea la trîntă pentru «ai lui». Tot așa, înnainte de războiu, germanismul era pentru dînsul un zeu de care n’aveai voie să te atingi. Acestei foi i-a adresat o scrisoare în care apăra școala germană din România — și cu ce aprindere ! Dar, iată, nici pasiunile lui nu țineau mai mult decît interesele țarii, fiindcă pe urmă, cînd a văzut ce ticăloșii fac prietenii săi, a făcut contra lor o șarjă ca aceia. Era dintre puținii oameni cari, într’o societate de calcule, aducea pasiune, — și, mai la urmă, acesta e motorul care mișca lumea. Cine n’o are, păcat, dar cine o are s'o întrebuințeze cât mai bine ! N. IORGA arăta. Liga maghiară In ultima ședință, a hotărit, după îndemnul d-rului Gabriel Pal din Sereda Ciucului, să colaboreze cu celelalte naționalități în lupta contra legii agrare. In acest sens se va trimete și un apel comun al Sașilor, Șvabilor și Ungurilor din Ardeal, Ligei Națiunilor spre a zădărnici aplicarea acestei legi. Aține-te d-le Garoflid, căci devii mare european! v. FALIMENTUL Cuco»știm din stadii starea falmentelar Is noi Innamis da război«. "«"«®« ceva aars eteristia.Unii citori# faliți erau aici de Birsei, încît din vînsarea avatului lor nu a« guumarea nici pe jumătate «halisistiUa făcuta cu lichidarea falimantelor lor. Erau mici negustorași — foarte numeroșî — mai ca samă din sobis nuri s rural«?, pasara o kgsa m*ne pcîului îi distrus«», îmbogățind numai sitepa uniri is comună. A fi faliți, dimpotrivă, apăreau cu date de de milioane. Aceștia recurgeau de ebisaie la concordate, ca să scape da închisoare. Și reușeau-Intre acesta două extreme, falimentele mijlocii amu prea rare. Faptul se explică. Pătura mijlocie represinta comerțul făcut mai cu cinste. Dacă însă cântăm să ne dăm rari bine sama de acest fenomen, găsim că faliții înfățișau la noi ori lipsa de tardări, pentru prima categorie da care ne-am ocupat, ori frauda pentru cai cu pasivuri de milioane. Cei d’intîiu nu puteau, cum se zice, lega două căpâtîie, cei din urmă își pierduseră, tocmai prin ticăloșia mijloacelor întrebuințate, orice încredere pe piață. Primii ajungeau faliți mai mult material, cei din urmă mai mult moral. Pentru unii ca și pentru alții vonia însă o vreme cînd nu mai puteau face față obligațiilor contractate. Și atunci nevoia îi constrîngea pe cei d’inziiu să dispară din comune și să-și încerce norocul în altă parte, cu aceiași șansă de nereușită; cei din urmă să recurgă la concordate, pentru că știau prea bine că acei cari îi comanditau, aveau nevoie de ei pentru o stracare de marfă proastă pe care o aduceau <*u nemiluita din țerile rentrale. Cu siguranță oft vor fi și mai puternici acești negustori obișnuiți cu falimentul, mai ales acum,cînd actualul Guvern aderă la înființarea unei Camere de comerț austro-române, după cum relatează ziarele, iar din consiliul ei va face parte chiar primul ministru al țării, dupăt oua arați un ziar al «avszuului. Os si v*r face însă fapții de el însuși Gaversul va da faliment? Concordate nu li se mai acordă, deși strigă că sînt «‘»ari de ele. Dar aici e chestia mai mult de tocmeală, și în această privință, recunoaștem, nu putem prevedea. Vadam însă altceva: țara întreagă nu mai voește să acorde credit Guvernului care, speriat, a amînat aș «zarea impositelor pentru la iarnă... în credință ofi prină atunci, va mai putea dăinui prin împrumutări și vinzări de producte, pentru ca falimentul să fie deplin. Aceasta o credem. G. D. Scraba Urmările votării legilor cu toptanul Parlamentul nostru a votat după retragerea opoziției de la ședințe o sumedenie de legi, fără ca să fi existat pe băncile opoziției măcar un represintant serios. Urmările acestui sistem legislativ au început a se EXEMPLARUL 50 S * Bi Răspuns unei calomnii Chestia sanatorului de la Bisericani (Urmare și sfirșt ) Reflecțiile d-lui Pavlov asupra atribuțiunilor personalului superior al sanatoriului — care după cl-sa ar fi în număr prea mic și pe care în competința sa universală se anunță cu o deosebită suficiență, pornesc de la aceiași mentalitate de defăimare. Ni s’a făcut în alte rînduri — cu exact aceiași bună credințâ — obiecții In sens contrariu că avem prea mult personal pentru numărul de bolnavi pe care îi îngrijim. Nu avem nici prea mult nici prea puțin personal ci atît cît am socotit necesar pentru buna funcționare a instituțiilor noastre. Lipsa de urbanitate la servitori de care se plînga d. P*v‘oro o remarcă care își are ialiul și și se referă la incidentul pe care bolnavul acesta l-a provocat. Infirmiera care i-a atras insă atenția off abuzează de situația sa privilegiată dar intelectuală și procedează ca cel mai nedisciplinat dintre bolnavi a avut totuși multe precauțiuii oratorica, deoarece era și ea jenată ca să-i semnaleze in conduita sa și orientala sa vncurie. Disprețul suveran al d-lui Pavlov pentru modul cum bolnavii sunt alimentați la sanatoriu dovedește și rea credință și ingraitudine. Cu nouă iei pe zi, sumă pa care d-sa o socotește nein dentuisitoare, sumă care nu e rigidă și pa care o depășim cînd medicii ne arată ort nu e deajuns, pentru hrana bolnavilor — și alei sirscoeră • nosfteaismuls de earece dată solistaîna tavafițiior plătește douăzeci și ciași de lei pe zi pentru unii din bolnavii săi în suma aceasta, e surprinsă pe lingă alimentația și întreținerea generală a bolnavilor (retribuția personalului, Ineâiziț, luminat, etc.) și eastaî de întreținere ai unui bolnav, in orice cas nu e supt douăzeci și cinci da lei. Se ajunge totuși la ascultatul că foarte sau ți bolnavi cîștigă destul est gresiata în timpul serei Ierlisstpht! d-lui F&vlove el însuși eemvmggtst. Ia interval«! de la 9 Ialis pftnft la 9 August — îa k’o tawft prin urmare — «îi a stat în sanate la d. Pavlov, a ciștigat două kilograme cum reiese din foaia sa de observație. D. Pavlov a calomniat cu bună știință în articolul său instituția da la Bisericani. Bolnavul acesta — am cercetat personal la Bisericani pașul său — caruia medicul șef i-a dat toată atenția — calitatea sa de căpitan invalid de război și de profesor îi creza titluri speciale în considerația sa — a abuzat de situația sa. Incidentele provocate de acsst bolnav — conflictele cu alți bolnavi pentru complicitățile sale sentimentale cu o funcționară a instituții care a fost depărtată din serviciu tocmai pentru motivul că încuraja atitudini ne permise într’un sanatoriu pri intr'o lumină puțin favorabilă moralitatea sa. D. Pavlov pe lfngă calomnii a făcut și o faptă rea deoarece căutînd să discrediteze instituția de la Biserici nu a putut creza nedumeriri și deseriențări în spiritele bolnavilor cari stat îndreptați acolo pentru oara lor. Din considerații pentru publicut cetitor am răspuns articolului d-lui Pavlov pe care îl puteam ignora deoarece patima și reaua credinți reieșeau din tot conținutul său. ii regretabil că presa care poate și trebuie să aibă un rol așa de presumpănitor pentru luminarea publicului și al cărui concurs prețios i’am apreciat ca recunoștință în numeroase circumstanțe pentru opera de propagandă a societății pentru profilaxia tuberculos« primește — fără a fi controlat prealabil — să fie ecoul unor resentimente care pleacă de 1« motive cu totul personala și «are nu autist ui temei de seriositate. Societatea pesta« profilaxia tubsrstidei urmărește un program de interes public general și susținută de opinia publică a area *&?aretat-o pentru opera sa de propagandă și ds asstanță, ține totdeauna să arate calomniile debitate pe socoteala sa. Am ținut pe de altă parte să lămurim și pa profesorul Iorga a «ărsi în nana autoritate morală ținem să s piatră« îs sprijinaî epsrai noastr ® șî aă-i ««*ries«» că psrfieta sa bună iradiată, se ears aimesi »* se Îndoseșta, A featîndată îs eroare prin calemanle uzai bolnav cere a abusit ieseredarea sa. Dr. S. Inmeieu Simplicitate — după citirea nici unei cărți nouă - Nu simplicitatea băbuței care grămădea vreascuri supt rugul lui Hubs cai încununat cu coroana de batjocură a criticilor, onosită simplicitate, cu atît mai mare cu cit e mai senină, la îndemîna oricui, fiindcă orice s’ar zice, trăim toți cu aceiași experiență de natură și de oameni și cugetăm toți după aceleași norme ale unei logice așa de vechi, înalt putem s'o credem eternă. Simplicitatea de simțire care înlătură, după o analiză sinceră și omragioasă, tot ce credem noi ca se află în inima noastră, fiindcă așa ar ședea mai bine; simpiicitatea da oostare prin care, după o operație destul de grea, se curăță de zgură aurul pur; simplicitatea de formă pare, din atîtea mijloace de expresie, sîcea pa acela care e mai obișnuit fiindcă e mai firesc. Cta mai ales simpletratea de atitudine, care face din omul ce se înfățișează un public cu un gînd, cu o vorbă, cu o faptă un simplu comunicator modest al unor lucruri care, cînd te uiți mai de aproape, vin oarecum de la sine. Această simplicitate este și o mare virtute morală, dar mai ales una din garanțiile viețiiorale- Căci cum vrei d-ta să putem trăi și lucra împreună dacă fiecare iese cu voința glontelui pornit din pușcă și, căutîndu și un drum în care nu se ferește de nimeni, lovește orb la ținta pe care a avut-o în vedere ? Daca,patima individualității, prefăcută în mania de a se individualiza, aruncă zilnic forme și formule, modalități și apucături, care să cere societății o inițiare ape ci al fi, pentru ea, mîne să răsară cu individualist, care, avînd de la Domnescu și cu deosebire de la voința sa, altă pretenție, ar cere altă inițiare, tot in afară de biețile deprinderi ale noastre, bătrînii, ia la cinzeci, ba poate și de la patruzeci de ani în sua ? Și ce ta faci dacă și cetitorul — căci cine vrea să rămîie pasiv astăzi ? — ara și el, da la pretenția lui și de la Dumnezeu cel în trei tklpuri adorat, o individualitate a lui, fabricată cu atîtea sudori, de care nu s’ar despărți in ruptul capului, fiindcă, vezi, altfel ce-i râmîne ? Nu, cu asemenea tendinți, fiecare cu ideia lui, cu vocabularul lai, cu gramatica lui, nu ajungem numai să distragem literatura, care e un act social și prin aceia că, oricît ar căut excelența, sa sprijină pe basm «noi normalități comune, dar că periclităm și supt raportul moral o societate pe care tot astfel de individualizări economise au adus o pe marginea prăpăstiei supt raportul material. Și e păcat, pentru ofi zgomotoșii novatori ai eresiilor gîndulai nu- și dau seama de unii munci șî fa frînare intelectuali, dacît geniu și dacii sacrificiu al minților celor mai înnalți, este in ceia ce pănft ieri se admitea ca bun moral al tuturora. N. Iorga (Din Gazeta Transilvaniei.) Buletinul Zilei Știri iași radiograms Yanizelos contra regelui Constantin In cercurile diplomatice se afirmă că fostul primministru al Greciei, d. Venizelos a adresat comitetului apărărei naționale grece din Constantinopol, o scrisoare în care sfătuiește pe ofițerii venizeliști să persiste în lupta ce duc pentru isgonirea regelui Constantin. Această cerere este o consacință a ultimului eșec al armatei grecești. Confirmarea retragerea Grecilor Sa anunță oficial din Angora că urmărirea Grecilor la Vest de Langsinos sontinuă supt presiunea iarnă. Grecii părăsesc mari «antități ds armaessat și «uniți »ai, Ajutorarea învățătorilor ruși După declarațiile profesorului Mikhola, acum in Fraga, la acțiunea de ajutor a învățătorilor din Petrograd, au luat parte: Finlanda, Gehoslovacia (prezidentul republicei a donat un milion), Norvegia, Olanda, Elveția, Franța, Spania, Germania care a trimes cărți și publicațiuni nouă de ale sale. După propunerea lui Goreki, la Petrograd, s’a întemeiat un cămin al învățătorilor, unde se îndreaptă toate ajutoarele. Până la 1 Septembre s’au trimis zece vagoane cu alimente și alte obiecte. Cu ajutoarele venite până acum se crede că vor putea fi scoși din iarnă cin ei, șase mii de învățați ruși. Știri diferite Din cercurile financiare guvernamentale se dă ca sigur plata despăgubirilor de război. In bonuri de tessut, nu In numerar. Chiar cele trei mii de lei se vor plăti tot astfel. De, banii de abia ajung pentru afacerile conducătorilor. Studenții francosi sosiți ieri la Capitală au fost primiți ca toată fildura de populația Capitalei și de studențimea bucureșteană. Zilele acestea excursioniștii vor visita exposiția și diversele monumente istorice și altarele ale noastre. Se suspendă acordarea de valută studenților aflați in străinătate, din causă că actualele mijloace ele tisiunului nu mai permit niciun sacrificiu, și deabia ajung pentru plimbările la bai ale miniștrilor și diverșilor delegați și trimeși. Diferența de salarea se cuvine funcționarilor Statului cu începere da 1/ 1 Aprilie 1921, se va scorda numai celor care găsesc în serviciu. Azi au sosit la Tarșevia delegații c omisiunii trimese de taverna cehoslovac în stop de a încheia o convențiune comercială cu Polonia. Pesta național bulgar Ivan V&zod a murit la 91 Septembre de un atac de apoplexie. El era în vrîstă de 71 de ani. Fanerariile naționala vor avea los Miercari 21 ort. Congresul general al preoților din România Mare, se va ținea la Chișinău în zilele de S, 6 și 7 Octombre. Se va discuta : Rolul pastoral al preotului In împrejurările actuale; situația social, morală și materială a preotului față de ceilalți factori apsiați; preoțimea și politica; asociațiile preoțești. Participanții vor avea o reducere de zS ia antă pe e. L r. Ministrul Cilia? Psinte bulgare a demisionat , iar sentanea Sobraniei a fost închisă după ce s’a votat abolirea consorțiului cerealelor, al căror comerț devine astfel 1ber. La 24 — 25 septembre se va serba a B a aniversare a bătăliilor din Dobrogia, de către, legionarii cebi. sari au Intrat în compunerea diviziei sírbavo*tastare, care a luptat la noi. Cresta sora a sosit la Berlin m o comisie a sovietelor aranjează chestiunea schimbului de mărfuri între Germania și Rusia sovietică. Regele a plecat feri la Sinaia, unde va sta până la 10 Orionferia. Un eșalon de 199 deciziei de Don au trasat prin Bulgaria pentru a merge în Ungaria, unde au fost angajați în serviciul sto vsmului ungar. Un ofițer al comisiei interaliate de control a descoperit într’un mic restaurant din Hamburg, celebrul tablou «Maria Migdalena* de Correg’o, care a fost furat la Cambrai de soldsti germani, cari i’au vîndut pentru o sumă de nimic, ca el nu-i știau valoarea. Organul zilnic al Dobrogei Farul, datorită unui mare maestru în ale politicei, reporter însă de meserie, conchide din conferința d-lui P. P. Saciu, nici mai mult nici mai puțin, că naționalismul nostru a devenit cum că-i zică d-sa? —«internațional înlăuntrul granițelor naționale». De unde această finețe de gîndire, și această logică empirică ? Denfusia însă sa explică îndată ce Intri mai adînc un argumentarea lui generis a d-lui reporter și mai ales dacă o pui in legătură cu titlul de latinească demnă de... urbea lui Ovdta. Naționaliștii-democrați reci- vivus.